Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)

1880-09-11

ANULU CORE­PECI ȘI PATRU Itedacțiuniea și Ad­ministrațiunea strada Dastinei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 Utere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 tei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Lafute et G­ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Sheet, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Waliischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU București, It Rapciune Consiliulu generali ale învăță­mântului s’a întrunit­ de trei ori penă acum­, și, în ședința a doua, a otoritit că înainte de a se revizui programele de studiu­ pentru școlele secundare, va trebui să se discute în fundă principiile după care aceste programe trebue să fie întemeiate. Acesta decisiune e logică și ne­­merită, de­și ar­ fi fostă mai bine decă, se discutaă principiile înainte de a se numi comisiunile însărci­nate cu studiarea programelor­. Consiliul­ generală conține în si­­nulă sau mai multe somități ale învățământului nostru publică, și negreșită discuțiunea va fi din cele mai interesante; sperămă că, în a­­celași timpă, va fi și din cele mai roditore. Pe câtă ama putută afla, majo­­ritatea consiliului generală este­o­­tărîtă a suprima limba latină în cele patru d’ântâiă clase liceale, a­­dică în tote clasele gimnasiale, ast­­­felă ca școlarii, care nu mergă mai departe de câtă clasa IV, sc­rsă din liceă saă din gimnastă cu ună învățământă reală completă, care să fie strânsă legată de învâțămân­­tul­ superioră ce se va primi în clasa V, VI și VII. Orele remase libere prin desfiin­țarea limbei latine se vor­ da stu­­dieroru absolută trebuinciuse, căro­ra până astăzi nu li s’aă deschisă porțile liceelor­ nóstre. Acesta suntă comptabilitatea, economia politică și dreptură constituțională și admi­nistrativă. In cursură superioră ală liceului, se va stabili bifurcațiunea , școlarii care au aplecări la citiri, voră putea astă­felă să se dea cu totulă la stu­diarea limbelor­ antice, pe câtă timpă cei­l­alți se voră ocupa mai în­deosebi cu stiințele și cu limbele moderne. In acesta nouă organisare se pre­­sintă totuși uă dificultate, care in­tră pentru uă bună parte în împo­trivirea ce se face de unii profesori la reforma proiectată de consiliul­ generală actuală : ce se va face cu profesorii de limba latină ale cărora catedre se voră desființa ? Deslegarea acestei dificultăți nu este anevoie de găsită. Se vor a­ficsa opt­ ani pentru studiarea limbelor­ clasice: doui ani (cl. V și VI) care vor­ fi de preparațiuni, și doui (cl. VII și VIII) de desvoltare. Catedrele claselor­ V și VI se voră în credința profesorilor­ de cursulă inferioră și catedrele claselor­ VII și VIII pro­fesoriloră de cursulă superioră, a­­vând­ toți uă oră și jum. pe zi de cursă în fie­care clasă, adică totă 18 ore de clasă pe săptămână. Nu vedemă cum uă asemenea re­formă ară putea să reducă vre-uă perturbațiune în scala, pe cândă ve­demă bine ce folosă ’l-ară trage din­­tr’ânsa învățământală publică. Ni se va spune că aceste schim­bări nu se potă face în anulă de față. Fórte bine, suntemă și noi de acestă părere. Se pot ă cn se face pentru anulă viitoră, și până atunci se pote pre­găti transițiunea prin ore­care mo­dificări esențiale în programele în­vățământului secundară. — program care de altmintrerea se află în dis­­cuțiuni astăzi, și care, după mărtu­risirea chiar a domnilor, membri ai Consiliului permanentă, trebuie mo­dificate în multe părți. Daci va procede ast­felă, Consi­liul­ generală va face uă lucrăre seriosă, în contra căreia nu se va putea rădica nici uă voce, afară nu­mai de acelea cari suntă totă-d’a­una gata să se rădice în contra ori­că­­rui lucru bună ce nu este eșită din inițiativa țoră. Ni se pare că s’a și începută în sînală Consiliulă generală ală învă­țământului discuțiunea programeloră viitoreloră licee de fete,—programe care au mai fostă discutate in parte de consiliulă generală de acum ună ană. Gestiunea e din cele mai grele și sperămă că en. Consiliu o va dis­cuta în tote amănuntele iei, fara a se crede câtuși de puțină legată de­otărîrea fostului Consiliu. Până astăzi nu amă avută nici ună felă de învățământă secundară pentru fete, nu se pute numi se­cundară învățământală ce se predă în școllele centrale ale Statului. Parcă societatea nu avea nevoie de câtă de institutore, și că aceloră insti­­tutore le era de ajunsă noțiuni cu totulă elementare. Astăzi se recunosce că alte sunt­ cerințele societății, că ea voiesce să aibă femei care să fi primită oă cultură conformă cu gradul­ de ci­­vilizațiune la care aspirămă, și co­­respund Jetare cu rolulă ce ’să are f­e­­meiă în societățile moderne. Oeră pentru cuventură că sculele ce este vorba de a se înființa purta totă numele de licee, și că învăță­mântul, ce se va preda în aceste institute portă totă numele de în­­vățământă secundară, nu urmeză nici de­cum că fetele trebuie să învață aceleași materii ca băeții, și mai a­­lesă limbele morte. Când­ se cere desființarea limbelor­ latină și gre­­că în clasele inferiore ale liceului, se înțelege de sine că ar­ fi uă ne­iertată neconsecință de a voi să se introducă aceste limbi în programa învățământului de fete. Fetele, ca și băieții, du dreptul­ de a primi ună învățământă mai desvoltată de­câtă acela ce se predă în șcalele primare. Deră precum din licee trebuie să iesă bărbați, aseme­nea din scólele secundare de fete, trebuie să iesă femei. Datoria Sta­tului către ambele secte este egală; însă misiunea unuia nu este aceiași ca misiunea celui­l­altă. Misiunea femeii este de a fi socră și mamă. Societatea trebuie să caute ca, prin învățământulă ce va primi, femeia să fiă socră și mamă câtă se pare mai bună. A fi sociă, va să fică a sei se ju­dece dreptă in tóte întâmplările vi­eții, a sfătui pe bărbatulă săă la nevoie, a ’să reține saă a ’lă îndem­na, ducândă în acelașă timpă afa­cerile interiore ale casei. A fi mamă, va să trică a sei să’și crescă copii, și cine nu ved­i câtă de ’naltă, câtă de sfîntă, cită de grea e acea misiune de a forma la vieța pe aceea care voră fi genera­­țiunile noui, de a deschide la totă ce e frumos, dreptă și bună aceste suflete tinere. Și la ună casă dată, cândă mare bărbatul ă se­ cade greă bolnavă, nu trebuie ore ca femeia să­ f­ie locul­ă, să porte singură sar­cina familiei, să susțină cu singu­rele iei puteri lupta pentru esistență? Pentru acestă luptă fetele trebuescă pregătite. Ce au produsă internatele de fete? Câte­va institutare, multe do­uă rară slăbiciune. Și încă aceste in­stitute nu erau deschise de câtă m­­­ai mică numără de bursiere, și mai neînsemnate minorități de solvente. Astăzi e vorba de a se crea licee cari vor­ fi deschise la tote fetele, precum liceele de băeți sunt­ des­chise la toți. In aceste institute, din care limbele latină și grecă, câtă să fie cu totulă excluse, —re­­mânândă ca­ fetele cari voră vor să trecă bacalaureatul , să urmeze cur­surile liceelor­ de băeți — trebuie să se dea­uă mare intindere stu­­dierii științelor­ naturale, să se în­vețe igiena, comptabilitatea, econo­­­­mia domestică, celei puțină două limbi moderne cu literaturele lară, istoria și geografia, dreptur ă usuală, matematicele, pedagogia, estetica, filosofia, limba română și lucrurile de mână. Vomă stărui asupra comptabili­­tății pentru că e neapărată la fe­­meiă. Nu vedemă are în tote filele că, din causă că n’a scrută să în­­țelegă că socotelă, uă femeiă, după mortea tatălui seu bărbatului său,­­ își perde averea seă e silită să o­­ lase în prada unoră străini, cari o­­ răsipescă scă ’și-o Insușescă ? Mare I­ună negustoră scă ună industriași,­­ lăsândă uă fată scă uă soțiă ; a­­ doua și prăvălia­seă stabilimentul ă­­ său este închisă. Pentru ce ? Pentru­­ că fata seă soția a­ fostă în nepu­tință de a conduce afacerile moș­tenirii. Nu de femei ideale, romantice, poetice, de femei savante avemă tre­buință, ci de femei practice, judi­­țiose, menagere. Dacă ar­ fi vorba de a se crea licee pentru a se îm­bogăți societatea cu bacalaureate, a mă ruga pe Stată să-și păstreze mai bine banii pentru alte trebuințe mai neapărate. Încă­stă dată, liceele de băieți sunt­ deschise la tote fetele care dorescă să dobândescă diploma ce deschide porțile Universității. Deră scólele secundare de care e vorba astăzi să țnă altă scopă; a­­vem­ convingerea că actualii mem­brii ai Consiliului generală nu vor­ uita acesta și că, spre a ajunge la acestă scopă, ei vor­ lucra cu uă matură cugetare. Nu va fi destulă însă ca Consi­­­­liul­ generală să voteze uă bună programă. Luarea sea va rămâne zadarnică, dacă nu se voră lua mă­suri seriose pentru recrutarea cor­pului profesorală ală liceelor­ de fete. Mai cu semă de la corp punerea corpului profesorală atârna succe­­sulă reformei ce este de introdusă în învățământul­ feteloră. Profesori cari să’și înțelegă dato­ria și să’și să facă, cu zelulă și cu credința îndeplinirea unui apostolată, ecă ce trebuesce mai cu osebire în­vățământului nostru, în tote ramu­rile și în tote gradele lui. SERVIȚI FILÜ­TE­LE ORA FI­CÜ­ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 21 Septembre. — Portofoliulă a­­facerilor­ străine a fost­ oferită d-lui Tis­­sot, ambasadorul­­ Franciei la Constanti­­nopole. Constantinopole, 21 Septembre. — Porta a adresată uă circulară către represintan­­ții săi în străinătate în care declară că de­­m­onstrațiunea navală este oă presiune con­­traria drepturilor­ Sultanului. Ea respinge asupra Puterilor­ respunderea agitațiunii și a pericolelor­ ce ară putea să resulte din acesta. Principele de Bismarck ca mi­nistru de com­ercin. piațele vienese se arătă pre­cum o­­camă îngrijate despre hotărârea luată de princi­pele de Bismarck d’a păstra pe sema’i por­tofoliul­ ministerului de comerciă al­ im­periului germană. Acesta îngrijire provine mai numai din causa că acumă trebuie să se reîncăpă între Austria și Germania ne­­gociările pentru încheierea unei convențiunî vamale, negociărî cari stau suspendate de câtă­va vreme din causa neînțelegerii ivită între delegații ambelor­ imperii. Die Presse, unul­ din­­ ziarele autoritate din Viena, vor­­bind­ despre numirea principelui de Bis­marck ca ministru de comerciă, scrie ur­­mătorele : «Principele de Bismarck ministru de co­merciă ! Aceste cuvinte procură în Germa­nia ocasiunea la totă felulă de discuțiune. Cândă feld-mareșalul­ Blücher fu făcută doctoră în Oxford , elă­­sise : »Apoi tre­buie să-mi dați acumă celă puțină pe Gnei­­senau ca spițeră! * Ară li­derü de dorită ca principele de Bismarck, în noua sea ca­litate, să aibă alături cu sine ună Gneise­­nnă. S’a amintită adesea­ orî despre pri­mula și ultimul ă discursă pe care ’l-a ți­nută fostul­ ministru Hoffmann, asupra în­semnătății ministerului germană de comer­ciă, în ședința de la 8 ianuarie trecută a Reichstagului. Elă­dise atunci între altele : ,Cu câtă se arăta mai vine acțiunea poli­­tico-comercială a imperiului, cu atâtă mai forte va deveni cooperarea guvernului pru­siana și mai alesă aceea a ministerului de comerciă. Pentru guvernul­ prusiană chiară, nu pute să esiste uă politică comercială pru­siană, ci numai una germană.* Ast­fel o deră principele de Bismarck, ca ministru de comerciă, trebue să aibă în vedere lu­cruri mari. Ce lucruri ? Reforme politico­­sociale, monopolă de tutună, etc. Se pre­supune totală, dară numai unulă scie ce voesce și ce are de gândă să facă.* Le­f­ord, ocupându-se și elă de acesta cestiune scrie următorele : «Numirea principelui de Bismarck ca mi­nistru de comerciă a surprinsă cu atâtă mai multă lumea, cu câtă cancelarială s’a plânsă în diferite rânduri de munca sdro­­bitore ce ’î impuneaă funcțiunile sale mul­tiple; nimeni nu se aștepta­se ’ră vecia în­­tinzându-șî domeniulă. Cestiunea tratate­­lor­ de comerciă jocă negreșită țnă mare rolă în­otărîrea luată de principele de Bis­marck. Se mai vorbesce âncă despre in­ JOUI 11 SEPTEMBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AID­E­N­T­E. 11 Capitală și districte, unö­ane 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un­ lună 4 lei. Pentru taie țevile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Lafüte et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refuset. 20 BANI ESEMPIjARULÜ tențiunea ce ară fi arendă d’a reorganisa corporațiunile, d’a transforma sistemul­ a­­sigurărilor, centralisându-le în mânile Sta­tului, d’a mai elabora și uă sem­ă de alte măsuri care ar­ fi mai cu sema destinate a opri progresele socialismului. »Câtă pentru regularea relațiunilor­ co­merciale cu străinătatea, este vorba ma înainte de tale, după cum se scră, despre încheerea unui tractată de comerciă cu Aus­tria, Cancelariulă fi­ va­­lă mai norocita de­câtă funcționarii cari fuseseră însărcinați penă acum cu negocierile ? Se pare forte cu greă ca protecționismul­ germană, com­binată cu protecționismul­ austriacă se potă conduce la ținta ce ambele părți declară că urmărescă, adică la desvoltarea relațiu­nilor­ comerciale prin scăderea tarifelor­. Adevĕrul­ este însé că negocierile n’au fă­cuta nici ună progresă, și că industrialii din cele două țări nu încetază d’a se plân­ge de ridicarea tacseloră de care suntă is­­bite produsele lor­. După cum observă cu dreptă cuvântă Frankfurter Zeitung, ali­anța vamală ce se prevedea acum ună­ană s’a transformată într’ună adevărată resbelă de tarife.* Instrucțiunile date comandan­­ților si flotei internaționale Agenția Havas comunică t­iarelor­ francese depeșa urmatore, în care se află resumate instrucțiunile date amiralilor­ flotei internaționale în­trunite în fața Dub­ignei: Viena, 15 Septembre. Instrucțiunile generale date diferiților­ co­mandanți ai flotei internaționale de către guvernele loră respective au fost­ pregă­tite și comunicate celoră­l­alte guverne de către cabinetul­ engleză. Austria în înțelegere cu Germania, au pre­­sintat ore­cari obiecțiuni care au fostă îndată primite de Engliteza și Italia. Guvernul­ rusă, care aderase la primele instrucțiuni și care deja le comunicase co­mandantului escadrei sale, nu a făcuta nici uă obiecțiune spre a le modifica în sen­­sulă observațiunilor­ presintate de Austria. Francia, care maĭ înainte ’și făcuse re­served séle, aderândă și ea, înțelegerea s’a găsită stabilită pe baza acestoră instruc­țiuni, a cărei substanță eec-o. După ce reamintesce motivele care au provocată necesitatea unei demonstrațiuni navale comune, precum și scopul­ acestei demonstrațiuni, guvernele declară că co­manda supremă flotei internaționale este dată comandantului celui mai superioră în gradă sau celui mai vechia în același gradă. Amiralul­ Seymour a benificiază de a­­cesta disposițiune. Pentru tote mișcările flotei, comandanții escadrelor­ trebuie să se supună ordinelor ă comandantului-șefă, care nu e ținuta să­­ consulte. Dacă va fi vorba de o­ operațiune mi­litară propriu zisă, comandantul­-șefă este datoră a întruni pe insulă pe comandanții escadrei și să ’î consulte asupra acestei o­­perațiuni.. ’1 Nici uă disposițiune nu autorilă flota să bombardeze Dub­igno, înse nici una nu’I interzice acesta. In casulă cândă s’ară­t­­ eventualitatea unei bombardări, cestiunea va trebui să fie supusă consiliului ținută sub­ președinta co­­mandantului-șefă. Fie­care comandantă de escadră își va da părerea după instrucțiu­nile speciale seb puterile ce va fi avândă de la guvernul­ sed. Cu tote acestea, instrucțiunile declară for­mală într’ună preambulă că nu pote fi vorba de uă debarcare. Comandantul­-șefă al­ Hotei trebuie se someze autoritățile din Dub­igno de a preda orașul­ în mânile Muntenegrenilor­. In casă de refulă, acești din urmă, grămădiți în vecinătate, vor­ ataca orașul­. Somațiunea trebuie să aibă locă în cu­­renda, pate chiară astăzi. Se pare ca autoritățile turcesc! să declare că nu ad încă instrucțiuni, și, în casulă acesta, li se va acorda un­ termenă scurtă, probabilă de 25 ore, spre a putea telegra­fia la Constantinopole și a primi de la Portă instrucțiunile cari le lipsescă.

Next