Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-09

LIMBELE IIIOARTE ȘI LIMBELE VII III. Pericolulü­arü pate mai bine să viă din partea reformatorilorü­­ânteia pentru că nu reformeza în destula, nici destula de adânca ; apoi că se scusără că au îndrăs­­nitü prea multü dânda predominarea dis­cursului francesa asupra discursului latina. Și ei repetă pe întrecute că grecesca și la­­tinésca voru remâne în veci piatra angu­lară a învățământului secundara, a învăță­mântului clasici, a ori­cărei cresceri libe­rale. In­funda pare că suntu de acorda cu adversarii lorü, căcî,fca și dânșii, păru că nu admite de câta una singura instru­menta de cultură intelectuală : limbile morte. Ei caută prea multa, după mine, a firisci a mângâia pe iubitorii versului latinü. Se va da mai putinü timpu limbei latine, dérà se va învăța mai bine ; se va începe târ­­ejia cu limba gréca, dérà se va începe nu­mai de câta cu capetele de operă ale a­­cesteî limbi, și școlarii noștriî, cânda voru părăsi liceula, voru sei mai bine de­cât a predecesorii loru grecesce și latinesce. La­tiniștii și eleniștii voru găsi pate că acest­ 0 raționamenta e cam speciosa. Unul­ din cei mai convinși, uni intransigența, (1) ’lu-amü asemui cu raționamentul a Tomnetei, care sfătuesce pe Argan de a ’și tăia una brața, pentru că atrage la sine totă hrana și împedică pe cel-1­altu să profite. Ori­cum am­ fi­ți acestă cărfă ne lasă cama nepăsători Admitemü că școlarii no­ (1) In »Le Malade Imaginaire* de Moliére. ROMANULÜ, 9 OCTOMBRE 1880 mele de Collége Sévigné. Été ce citimü ín le Journal des Débats : »Multu timpu Francia a vedutu cu ochi réi­nisee asemene stabilimente, și Molière esprim­a părerea generală când a doria, în­tru­câta privesce educațiunea femeilor, ca capacitatea spiritului lorü sé se înalțe nu­mai péné acolo în câta se póte face deo­sebire între pantaloni și elece. Ideile nós­­tre în acesta privință s’au schimbata multa de la secolul a XVII péné adî. Nu ne mai e frică de femeile învățate ; ne placa mai bine de câta naiva Agnes și nesciința iei. Nu facema reserve de câta în contra pedanțelorl; déré mulțămită lui D-z­eu, nu avenul se ne temema multa de acesta es­­cesa, căci inima, cu îngrijurile séle, va juca totu-d’a­ una rolula principala la sexula fe­­meesca. »Mai alesa din punlula de vedere ala mamelor­ de familie ama văzuta cu bu­­curie desvoltându-se educațiunea femeilor­, și suntema isbitî, în acestă privință, de uă considerațiune cu totula utilitară. Internatele nu mai sunta la modă, colegiula Sevigné nu va avea internata, chiar acelea de băieți­ nu se mai bucură de favorea publică și din mai multe cuvinte nu avem si a le re­greta. Esternatele supraveghiate, care tinda a le înlocui, nu suntu de câtu­nă îmbună­tățire. In condițiunile burghese, cela mai buna mijloc­a de a’șî întrebuința restul a timpului este în munca supraveghiată de mama de familie, cu condițiune care să fiă și ea învățată și seriosă. Că mamă învă­țată ara fi celu mai bunu repetitori, și ar cruța copilului ani de muncă perdută, căci, déca adolescenței îi merge bine când a sboră cu propriele séle aripe, copilăria are totu d’a­una trebuința să fie ajutată și spri­jinită. . »Din punctula acesta de vedere, învăță­­mêntul a femeilor­ va fi dejà de uă mare însemnătate, și tóte ramurile de învăță­­mênt a voru primi fericita lui influință. De altmintrelea s’a cjisü . Bărbații facă legile, déja femeile facQ moravurile; și acesta rola nu se cuvine sé’la lasama în mânile ignoranței. »Programa colegiului Sevigné este aceea a liceelor­ de băieți, fără grecesce și cu la­­tinésca ensé facultativă. Se înțelege de si­­ne și că tote aceste studii vor­ fi arangiate după cum cere bunulu simța, cânda cine­va se adresază la inteligența femeiesca, e­­gală cu aceea a bărbaților­, și chiar supe­­rioră ca delicateță, însă de sigură m­ai sla­bă cânda abstracțiunea e în joca. »Esperiența va suggera nuanțele necesarii, și în acesta privință suntemii fericiți de a vedea în comitetula de organisare ala co­legiului Sevigné demne cunoscute prin în­­naltula lorü spiritu și prin marele loru tactu scolaru, ca d-sora Marchel Girard, care a fosta directóre a scólei normale libere de la Neiully. Se viă acumü învățământulu o­­ficiala: primele temelii ale edificiului au fostu puse.* ștriî viitori voru fi mai târî de câta ori cânda în grecesce și în latinesce, și ne în­­trebam­ pentru ce se stăruesce atâta pen­tru a demonstra că așa va fi. Pentru că, fără voia lora, reformatorii și anti-reforma­­torii repetă toți, și fórte serioșü, vestitele versuri ale lui Moliére: Quoit Monsieur sait du grec? Ah! permettez de grace Que pour l’amour du grec, Monsieur, l’on vous ernbrasse. Citiți scrierile pentru și contra reforma­­torilor­ ; aceștia dicü gemenda : »Latinésca se duce, grecésca a muritu, totulu este per­­dutü* : aceia respundu : »Tutula e scăpata, căci o se învățăma mai multu grecesce și latinesce de câta mai înainte*. Unii și al­ții afară de rare escepțiuni, afirmă că nu e scăpare de câta în latinesca și că fără latinesca una omu de geniu, chiara de a nu fi produsa cele mai frumose lucruri din lume, nu este d­e câta una geniu imperfecta. In zadarü ii se va obiecta că marile spi­rite ale autorității nu ’și petrecuseră tine­rețea învățându vă limbă mortă, că Cice­rone, Horatiu și Virgiliu mergeau in Grecia să studieze că limbă vină ! E de prisosa , boia limbei latine e prea înrădăcinată. In copilăria mea ama învățata limba e­­braic­ă cu una bătrâna rabina alsaciana, care ’și petrecuse viața învățându talmu­­dulu. Pentru elü talmudulu era cea mai i­­naltă schiță omenesca, cartea cărțilora , nu se putea suprima nimica din ele, nu să­* putea adăoga nimica fără a comite uă ne­legiuire. La pasiunea lui pentru talmudu se adăoga un mare admirațiune pentru învin­­gătorula de la Marengo și de la Austerlitz, pe care ’la numia tota­ d’a­ una Buonaparte, sau ca să fie mai esueta, Buonapartel (după dialectulü alsaciana care admite disniniti­­vele în el). »Acela Buonapartel, repeta ela, amü fi fosta una barbata desăvîrșita deca arü fi solutü puțina talmudulu. Talmudulü nostru este latinésca, o vi­­rāma in tale. E vorba de a se înființa în­vățămentul a secundara de fete, se discută mai ântein cantitatea de latinesce ce tre­buie se intre in programă ; e vorba de a se întări învățămentul a primara superiora, îndată se pune latinesca înainte. Limba la­tină e bună pentru totu, ca capurile unora medici, care vindecă și durerea de copai și durerea dințilora, și felii de felu de alte bule. Acela culta, acea superstiția domnesce încă nu numai în Francia, déra și in Eu­ropa, și chiar dincolo de continentul­ no­stru. Moștenire a trecutului, primită fără controla, latinesca a data nascere abusu­­rilor a celora mai grave, și, devenindu mai esigentă cu câta devenia mai puținu folo­­sitóre, a ajunsü să dea uă falsă direcțiune educațiunea din timpul­ nostru. In Faust de Goethe, scolarulü íntreba la ce studia am­ face bine să se consacre : »Nu’mi place dreptulü,* fiice ela, și Me­phistopheles, povățuitorul a lui, îi răspunde : »Nu pre cutezi să te blamezi ; scii câta prețuiesce acésta sclință. Legile și dreptu­rile, ca uă bobi, ce nu se póte vindeca, trecu din moștenitori în moștenitori, se lo­­lascu de la uă genera­țiune la alta și se strecura dintr’unu locu íntr’altula. Rațiunea devine nebunia, bine­ facerea se schimbă în casnă. Vai ție, vai celora mai tineri din nemulți tea! De dreptulü ce se nasce cu noi nu a fosta nici vă­dătă vorba.* Cuvintele lui Goethe polü, mi se pare, să se aplice limbei latine, așa cum amu învățat-o prea multu timpu. Limba­ latină nu luase, în învățământula nostru , nu dh­­cemü unu locu mare, déru tóte locurile ? Și precum grămada de legi de care vorbe­­sce Goethe înăbușise drepturile și legile nă­scute cu noi , limba latină înăbușise alte lucruri folositóre, deci nu neapărate. Chiar astăzi limbele clasice, din înălțimea pie­destalului lor­, totii privescu idiomele vul­gare, ast­fel­ precum deruta și nobilimea priviéa burghezia în 1789. Sunt o­ameni cărora le e frică de totü ce e via și animata, cărora nu le place de­câta lucrurile stinse și mucegăite , lumina îî înspăimântă și umbra îi atrage. Acești omeni arei voi ca hrana intelectuală a ti­­nerimei să nu fie compusă de câta din conserve literare; ei sunt­ convinși că ori­ce hrană prosperă, ori­ce iărbă nouă este una pericolö. Cele două literaturi clasice sunt­, după părerea lor­, modelele ce tre­buie puse necontenita supt ochii scolarilor­. Literaturele moderne, aceste figuri vii, tre­buie învăluite, trebuie ascunse, arü fi pe­­riculose. Nu totu ast­felü făcea acela lo­­cuitorii atenianii care, dobândindu cu preta mare că frumosă statuă, se înamora de dânsa până într’atâta, în­câta nu mai voi să vedü nici pe nevesta mea, nici pe copiii săi, nici pe prietenii săi, supt ciwentit că nici unulü nu se apropiă, chiar de departe, de frumusețea statuei sale ? (Va urma). K­. levy, Inspectorii generalii pentru limbele moderne. Gestiunea portareilorü. Circulara d-lui ministru de justiție, cu No. 12.636, din 6 Octombre 1880, către d-niî preșe­dinți al curțiloră și tribunaliloră din țară. Domnule președinte. Nu multü timpü după înființarea corpu­lui de portărei pe lângă curți și tribunale, s’au ridicata, cu multă vehemență, critici de totü feluli și în diferite sensuri în con­tra acestei instituțiuni. Resultatul, până as­­tăzi, a fost­ acela ca regulamentele esis­­tente în acesta privință, sunt­ vnciose și că prin urmare ele urmără a fi înlocuite prin­­tr’uă lege organică mai bună și mai pre­­vefiéiore. Sunta ânse convinsa, că din preună cu mine veți recunosce acesta axioma sociala, că uă lege numai atunci trebue modificată sau desființată și întocmită cu alta, când­ aplicațiunea sea sinceră și adevărată de către cei în dreptü a produsa efecte nesa­­tisfăcătore și contrarie prevederilorü socie­­tăței. Legiferarea este uă necesitate care pase spre a fi impusă urmăză să aibă de causă imposibilitatea pe cale dreptă de a pune în aplicațiune sistemulü­esistenta. Asta­felü s’a criticata cu precipitare și cu scopuri diferite instituț­iunea juraților­ în materie criminală, fără a se băga de semn că reula este în aplicațiunea legei, era nu în lege chiarü și mai cu osebire în modula nepăsător, cu care se face in­strucțiunea și prelungirea nemiluită a ares­tului preventiva. Totü asta­felü s’au ridicata spirite dis­tinse în contra legei comptabilităței gene­rale a Statului, supt cuvânta că de la 1864, data promulgărei acestei legi — analele ju­diciare vina în sprijinul a acestei idei—de­lapidările de bani publici au luata una a­­ventü desastrosü și infioratorii, fără însă a lua în băgare de somn, de către acei do­ritori de reforme legislative cu orî-ce preța, că legea conține într’insa paliativulu con­trolului superiorü, la periode scurte, și care bine și regulată esercitată, este de natură a preîntâmpina orî­ ce ispită de delapi­dare. Tot­a în acesta ordină de observațiune, suntu autoritatü, d-le președinte, a vă pune în vedere, și sunta sigura că veți conveni cu mine dimpreună a vedea și constata că totu în acesta sensu s’a produsa critica a­­supra regulamenteloru de­portărei astăzi în ființă. Una nou regulamenta este adusa dinaintea Corpurilorü­lagiuitóre, de către predecesorul­­meu. Elü va necesita­ o din nouă punere în aplicațiune, nouă încercări cu alte persone, care inconveniente tote prin perioda nenorocită de transițiune, se vor­ descărca în spinarea justițiabililor și și a Statului. Nu este bine dorit ca în aștep­tarea acesta, prin punerea în piciére plină și întrega a regulamentelor­­esistente, să cătăma a ocroti atâta interesele Statului, câta și pe acelea ale particularilor­ între­buințați ? Respunsulü firesefi la care mă aștepta din partea d vastră, d-le președinte, mă auto­­ri să să speră că afară de modificarea în privința tarifelorü pe distanțe — afară din reședințele de județe, — vom­ parveni prin aplicațiunea rigurosă și fără pregeta a re­gulamentelor, de astăzi, să dispensămă . Corpurile legiuitare pentru acum de a maî­­ legifera în acesta materie. De la intrarea loru în funcțiune (art. 8 din regimentulu anului 1865, combinata cu art. 3 din acela din 1870), funcționarea art. 17 din regi. din 1865) și până la re­vocarea sau destituirea loru (art. 5 din a­­celașu regulamentu), portăreii suntu puși supt autoritatea și controlulü d-vostră. Le­­giuitorul­ a prescris a dora cele mai mări și înalte garanțe pentru societate, legile prin urmare esistente în acesta materie sunt­ în esența și sistemulü lora destul­ de bune și folositóre. Ce s’a întâmplat a ânsă în practică? Unai poliärelü s'a presintatü cu uă cauțiune imo­­­­biliare — pentru cele mobiliare inconve­ 1­i­nientele suntu mai puținu frecvente — for­­­­mele atâta intrensece câtü și extrensece, au fostü puțin­ observate, și ele a începută se funcționeze. Una particulară simțindu-se­­ vătămata a recursă în contra lui; și pen­tru că sumă mai mică de câtü trebuie se fie cauțiunea după lege, neputându se fie acoperiții, s’a îndreptată în contra Statului, care s’a văzută condamnata a îndeplini golu­l causata de portărela. Lucru ciudata-Statulu declarata respunsiatorü de către chiarü acei înalți demnitari chiamațî a re­­spunde însășî și numai dânșii de esistența legală a cauțiunilor a portareiloru (v. art. 3 al. ultimü, din regulamentulu din 1870). Pășind a maî­nainte și observându func­ționarea portareiloru admiși, ama consta­tata cu mâhnire că, art. 17 din regula­­mentulu din 1865, care prescrie unu con­trola din partea d-vóstra trilunara și de­stula de eficace, decă art fi pusă în prac­tică, a fostă cu desevârșire aprőpe ștersfi, din cadrulu nostru legislativa de la 1865 până astăc­i. Tóte aceste măsuri suntü edictate pen­tru a face pe acești agenți judecătoresc­ să pădăscă, supt autoritatea d-vostră su­premă, cu sfințenie datoriile ce le sunt­ im­puse prin legi, și asta­fel, să facă să pros­pere acesta instituțiune, care este una a­­genta necesara pentru mersulu justiției. Spera, dorit d-le președinte, că, de aci înainte veți observa, la intrarea în funcțiu­ne a unui portărela acreditată pe lângă in­stanța d-vostră, cu totă rigurea și perspi­cacitatea de care sunteți înzestrata, cauțiu­nea pe care o depune din puntulă de ve­dere juridica și economicii, cela puțina, a­­tâta pe câtă se observă de către tote ad­­ministrațiunile publice cauțiunile depuse de arendași sau întreprinzători de lucrări pu­blice. Asemenea spera că veți face să re­in­vieze art. 17 din regulamentulű sustiici­­tate, raportându-mi resultatulu pentru ad­monițiunea­­ agentului abătuta. Cu modula acesta crede că vomă înlătura de­uă cam dată reforma legislativă cerută și vom­ în­tâmpina dificultățile practice, resultând­ din succesivitatea și multiplicitatea legilorü în­­tr’una și aceiași materie. Primiți, d-le președinte, espresiunea dis­tinsei mele considerațiuni. Ministru: D. Oianu. BEILIXIRIMI. Starea tipografieioră capitală. — Citima în Solidaritatea, fi­arul­ artei tipografice, că Bucuresci dispune de una personala de 187 lucrători și 138 elevi în 20 ateliere de ti­pografie. Tipografia Statului are 53 lucră­tori și 12 elevi. Proporțiunea tocmai po­trivită între cei apți a esecuta bine lucră­rile curente și cei care învață arta tipo­grafică. In Occidents e de regulă d’a nu avea în ateliere mai mult­ de unii elevi­i pentru 10 lucrători. Recomandanții patro­­­nilor­ noștri de a urma acesta regulă, care­­ a ridicata arta tipografică în Europa Oc­­­cidentală pe un trepta așa de înaltă. La­­ noi lucrările tipografice sunt­ farte me­­­diocre, pentru că sunt­ esecutate de nisce­i elevi, care abia scri­a citi, și ocupându : locurile adevărațiloru lucrători nu dau a­­­­cestora posibilitatea de a perfecționa ace­­a­stă adevărată artă între meserii. In tabloul­ mișcării personalului atelierilor­ tipografice, tipărită în fiiarulü Solidaritatea, găsi­mű nișce ateliere, care au 11 lucrători și 7 e­­levi, alții stau și mai reț, așa de exemplu tipografia »Curții* are 17 elevi și numai 7 lucrători, tipografia »Centru* 11 elevi și 6 lucrători.* Hoți prinși, pentru cea mai mare plă­cere publicului comunicămü cititorilor­ no­ștri, că, după informațiunî sigure ce avem­, patru indivizi din banda vestitului capii de hoți Dumitru Surdu, despre care amu în­serată deja, că au bătutu și torturata pe vătășelulu Ștefan a Dăscăliței din comuna Godinești, acesta județa, s’au prinsu în urma energicilorü urmăriri a d-luî supta­­prefecta a plasei Berheciului, care în cu­­réndu va pune mâna și pe Dumitru Surdu cu ceî-l-alțî bandiți ce mai suntu remași. Ni se asigură positivü că vătășelula Ște­fan a Dăscăliței a muritu la spitalulu din Podula Turcului, orașula Tecuciu, din causa graveloru lovituri ce au suferitu, mai cu semn la capü. * Revenirea primăverii în Rusia de la Nord. — Golos scrie, că în Rusia Nor­dică în locu de a începe anotimpulu ele tomnă ca în anii trecuți, a începută pri­­mavara. Unii fenomeni ca acesta nu s’a mai vezuta nici uă dată până acuma. Cu­­cul.a carei * * * nu se aude în acele părți de câta pe la începutulu lui Augusta, în a­­nula curenta se aude în Septembre , ase­menea privighetorile, rândunelile și cele­l­­alte pasări de primăvară au începută a i sosi ; șopârlele se jocă la sere ca în tim­­pul a­verei ; pomii, florile, ierburile și pă­durile începu­t o nouă serie de primăvară; toporașii, viorelele înflorescu , smeura, căp­­șunele asemenea au înflorită, și, la 8 Sep­tembre, s’au vânduta fragi la Strui-Russu . 929 aceste suntu íntr’adevera cam fără gustulu ce­ lu au ín timpulü­lora normala. Frun­­chile puține ingálbinescü , insectele de pri­­mavéra, gândacii și fluturii suntu până în presentü. Licuriciulü ce locuesce prin tu­fari numai pene la 24 Iuniu, In anulu a­­cesta s’au redutu péne la 19 Augusta, una fapta care în analele etinologice e cu to­tula necunoscuta. In fine la nordu se­­ în­cepe uă adevărată primăvară, totu atâta de plăcută și răcoritore în aeră, și totu a­­tâta de vie în ciripitulu paserilor­ și fre­­maturu frunzelorü. Serile la Inceputulu lui Septembre au avuta căldură până la 16 gr. R. Ore­ocenulü înghiățata nu se va topi ? ! i­ îN­ SCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De ta 28 Septembre péné la 4 Octobre 1880. Poporațiune : 177,646 N a s c e r i. Copil legitimi: 52 băieți, 35 fete ; suma 87 » nelegitimi: 18 » 13 , » 31 Totalii] 70 » 48 , , 118 Morți. De sexe bărbătescCi, 47 de sexy femeesc, 28 suma 75, dintre care 13 în spitale. Sept. preced. In etate pene la 1 anii 22'­ 30 De la 1 » , 5 ani 162­ 14 , 5 * 7 , » 20 » 5 ,­1% 7 Totală.................... 43 51 , 20 , 1 , 30 , 7 12 » 30 , » 40 , 4­5 » 40 » » 50 » 11 19 , 60 » , 80 , 97 » 80 ani în susa 1­1 Totală 75 W~ Principalele cause de marte. Pneumonia, Pleuropneumonia . . 5 11 Febre typhoidă....................................1 g Phthisia pulmonară.........................7 iq Rubeolă................................................... ... Scarlatină............................................... ... Disenteria..................... ... 1 4 Tuse convulsivă................................ 1 Variolă................................................... 2 Angină diphtherică..............................3 7 Enterita...............................• . . 15 7 Meningita.............................................4 3 Tiphus.................................................... BULETINU METEREOLOGICA. Marți 7 Octombre 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termomet­rică, —­— 16 H . Gerula senina Mercuri 8 Octombre 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică,­­[­ — 7 ft Gerula seninü — 12 ore tjiua — înălțimea termometrică,­­1- 16 R înălțimea barometrică““ 759 Gerula seninü Maison Menu optic, s-eur de Lhuer. B I13XjIO Grtt APIA A eșita de sub tipari: Micul si Manuală de Viticultură si Fa­­­bricarea vinului. Se află de venfrare la tote librăriile din capitală și în Pitesc­ la librăria Mihail Lazăr.* Museulă literară conținânda: Arta și Industria. Poparele Europei. Ro­manii: întrebuințarea capitalurilor­ în mo­dula de a da cele mai bune folose socie­tății. Despre esperiența. Despre organisarea muncii. Despre schimbulu servicielor­ și ale productelor­. Prețuia 1 lea. * Despre detențiunea preventivă și libertatea provisoriă, (Discursui rostita de d. C. I. Stoicescu la redeschiderea curții de apelü) urmata de respunsul a­i d-lui Adolf Canta­­cuzino, prima-președinte. * Istoria comerțului tradusă de d. G. B. Frollo, urmată de unü testa presintata pen­tru usura elevilorü de F. Crasanu. Prețuia 6 leî. Une Danie Anglaise, premiere classe Mușicienne, sachant bien le franpais, l’alle­­tnand desire se placer comme Institutrice dans une bonne familie soit ă Ia Campagne soit en viile. Adressez: Mme A. â l’administration du Românulă oii Ton peut prendre des renseig­­nements sur son compte, ainsi que chez Mr. Jean Cocoresco, strada Colțeî 50. Doctorul­ AL. MARGOVICI, reîntorcân­­du-se din străinătate aduce la cunoșcința enor­­sele clientele că va da consultațiuni, ca și mai nainte, în tote zilele de la o­­rele 4­­/2 până la 6 ore săra la locuința sea din strada Brezeanu No. 21. ■ 1) 22 Legitimi, nelegitimi. 2) 14 Legitimi, nelegitimi 2.

Next