Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-09

LIMBELE IIIOARTE ȘI LIMBELE VII III. Pericolulüarü pate mai bine să viă din partea reformatorilorüânteia pentru că nu reformeza în destula, nici destula de adânca ; apoi că se scusără că au îndrăsnitü prea multü dânda predominarea discursului francesa asupra discursului latina. Și ei repetă pe întrecute că grecesca și latinésca voru remâne în veci piatra angulară a învățământului secundara, a învățământului clasici, a oricărei cresceri liberale. Infunda pare că suntu de acorda cu adversarii lorü, căcî,fca și dânșii, păru că nu admite de câta una singura instrumenta de cultură intelectuală : limbile morte. Ei caută prea multa, după mine, a firisci a mângâia pe iubitorii versului latinü. Se va da mai putinü timpu limbei latine, dérà se va învăța mai bine ; se va începe târejia cu limba gréca, dérà se va începe numai de câta cu capetele de operă ale acesteî limbi, și școlarii noștriî, cânda voru părăsi liceula, voru sei mai bine decât a predecesorii loru grecesce și latinesce. Latiniștii și eleniștii voru găsi pate că acest 0 raționamenta e cam speciosa. Unul din cei mai convinși, uni intransigența, (1) ’lu-amü asemui cu raționamentul a Tomnetei, care sfătuesce pe Argan de a ’și tăia una brața, pentru că atrage la sine totă hrana și împedică pe cel-1altu să profite. Oricum am fiți acestă cărfă ne lasă cama nepăsători Admitemü că școlarii no (1) In »Le Malade Imaginaire* de Moliére. ROMANULÜ, 9 OCTOMBRE 1880 mele de Collége Sévigné. Été ce citimü ín le Journal des Débats : »Multu timpu Francia a vedutu cu ochi réinisee asemene stabilimente, și Molière esprima părerea generală când a doria, întrucâta privesce educațiunea femeilor, ca capacitatea spiritului lorü sé se înalțe numai péné acolo în câta se póte face deosebire între pantaloni și elece. Ideile nóstre în acesta privință s’au schimbata multa de la secolul a XVII péné adî. Nu ne mai e frică de femeile învățate ; ne placa mai bine de câta naiva Agnes și nesciința iei. Nu facema reserve de câta în contra pedanțelorl; déré mulțămită lui D-zeu, nu avenul se ne temema multa de acesta escesa, căci inima, cu îngrijurile séle, va juca totu-d’a una rolula principala la sexula femeesca. »Mai alesa din punlula de vedere ala mamelor de familie ama văzuta cu bucurie desvoltându-se educațiunea femeilor, și suntema isbitî, în acestă privință, de uă considerațiune cu totula utilitară. Internatele nu mai sunta la modă, colegiula Sevigné nu va avea internata, chiar acelea de băieți nu se mai bucură de favorea publică și din mai multe cuvinte nu avem si a le regreta. Esternatele supraveghiate, care tinda a le înlocui, nu suntu de câtună îmbunătățire. In condițiunile burghese, cela mai buna mijloca de a’șî întrebuința restul a timpului este în munca supraveghiată de mama de familie, cu condițiune care să fiă și ea învățată și seriosă. Că mamă învățată ara fi celu mai bunu repetitori, și ar cruța copilului ani de muncă perdută, căci, déca adolescenței îi merge bine când a sboră cu propriele séle aripe, copilăria are totu d’auna trebuința să fie ajutată și sprijinită. . »Din punctula acesta de vedere, învățămêntul a femeilor va fi dejà de uă mare însemnătate, și tóte ramurile de învățămênt a voru primi fericita lui influință. De altmintrelea s’a cjisü . Bărbații facă legile, déja femeile facQ moravurile; și acesta rola nu se cuvine sé’la lasama în mânile ignoranței. »Programa colegiului Sevigné este aceea a liceelor de băieți, fără grecesce și cu latinésca ensé facultativă. Se înțelege de sine și că tote aceste studii vor fi arangiate după cum cere bunulu simța, cânda cineva se adresază la inteligența femeiesca, egală cu aceea a bărbaților, și chiar superioră ca delicateță, însă de sigură mai slabă cânda abstracțiunea e în joca. »Esperiența va suggera nuanțele necesarii, și în acesta privință suntemii fericiți de a vedea în comitetula de organisare ala colegiului Sevigné demne cunoscute prin înnaltula lorü spiritu și prin marele loru tactu scolaru, ca d-sora Marchel Girard, care a fosta directóre a scólei normale libere de la Neiully. Se viă acumü învățământulu oficiala: primele temelii ale edificiului au fostu puse.* ștriî viitori voru fi mai târî de câta ori cânda în grecesce și în latinesce, și ne întrebam pentru ce se stăruesce atâta pentru a demonstra că așa va fi. Pentru că, fără voia lora, reformatorii și anti-reformatorii repetă toți, și fórte serioșü, vestitele versuri ale lui Moliére: Quoit Monsieur sait du grec? Ah! permettez de grace Que pour l’amour du grec, Monsieur, l’on vous ernbrasse. Citiți scrierile pentru și contra reformatorilor ; aceștia dicü gemenda : »Latinésca se duce, grecésca a muritu, totulu este perdutü* : aceia respundu : »Tutula e scăpata, căci o se învățăma mai multu grecesce și latinesce de câta mai înainte*. Unii și alții afară de rare escepțiuni, afirmă că nu e scăpare de câta în latinesca și că fără latinesca una omu de geniu, chiara de a nu fi produsa cele mai frumose lucruri din lume, nu este de câta una geniu imperfecta. In zadarü ii se va obiecta că marile spirite ale autorității nu ’și petrecuseră tinerețea învățându vă limbă mortă, că Cicerone, Horatiu și Virgiliu mergeau in Grecia să studieze că limbă vină ! E de prisosa , boia limbei latine e prea înrădăcinată. In copilăria mea ama învățata limba ebraică cu una bătrâna rabina alsaciana, care ’și petrecuse viața învățându talmudulu. Pentru elü talmudulu era cea mai inaltă schiță omenesca, cartea cărțilora , nu se putea suprima nimica din ele, nu să* putea adăoga nimica fără a comite uă nelegiuire. La pasiunea lui pentru talmudu se adăoga un mare admirațiune pentru învingătorula de la Marengo și de la Austerlitz, pe care ’la numia tota d’a una Buonaparte, sau ca să fie mai esueta, Buonapartel (după dialectulü alsaciana care admite disninitivele în el). »Acela Buonapartel, repeta ela, amü fi fosta una barbata desăvîrșita deca arü fi solutü puțina talmudulu. Talmudulü nostru este latinésca, o virāma in tale. E vorba de a se înființa învățămentul a secundara de fete, se discută mai ântein cantitatea de latinesce ce trebuie se intre in programă ; e vorba de a se întări învățămentul a primara superiora, îndată se pune latinesca înainte. Limba latină e bună pentru totu, ca capurile unora medici, care vindecă și durerea de copai și durerea dințilora, și felii de felu de alte bule. Acela culta, acea superstiția domnesce încă nu numai în Francia, déra și in Europa, și chiar dincolo de continentul nostru. Moștenire a trecutului, primită fără controla, latinesca a data nascere abusurilor a celora mai grave, și, devenindu mai esigentă cu câta devenia mai puținu folositóre, a ajunsü să dea uă falsă direcțiune educațiunea din timpul nostru. In Faust de Goethe, scolarulü íntreba la ce studia am face bine să se consacre : »Nu’mi place dreptulü,* fiice ela, și Mephistopheles, povățuitorul a lui, îi răspunde : »Nu pre cutezi să te blamezi ; scii câta prețuiesce acésta sclință. Legile și drepturile, ca uă bobi, ce nu se póte vindeca, trecu din moștenitori în moștenitori, se lolascu de la uă generațiune la alta și se strecura dintr’unu locu íntr’altula. Rațiunea devine nebunia, bine facerea se schimbă în casnă. Vai ție, vai celora mai tineri din nemulți tea! De dreptulü ce se nasce cu noi nu a fosta nici vădătă vorba.* Cuvintele lui Goethe polü, mi se pare, să se aplice limbei latine, așa cum amu învățat-o prea multu timpu. Limba latină nu luase, în învățământula nostru , nu dhcemü unu locu mare, déru tóte locurile ? Și precum grămada de legi de care vorbesce Goethe înăbușise drepturile și legile născute cu noi , limba latină înăbușise alte lucruri folositóre, deci nu neapărate. Chiar astăzi limbele clasice, din înălțimea piedestalului lor, totii privescu idiomele vulgare, astfel precum deruta și nobilimea priviéa burghezia în 1789. Sunt oameni cărora le e frică de totü ce e via și animata, cărora nu le place decâta lucrurile stinse și mucegăite , lumina îî înspăimântă și umbra îi atrage. Acești omeni arei voi ca hrana intelectuală a tinerimei să nu fie compusă de câta din conserve literare; ei sunt convinși că orice hrană prosperă, orice iărbă nouă este una pericolö. Cele două literaturi clasice sunt, după părerea lor, modelele ce trebuie puse necontenita supt ochii scolarilor. Literaturele moderne, aceste figuri vii, trebuie învăluite, trebuie ascunse, arü fi periculose. Nu totu astfelü făcea acela locuitorii atenianii care, dobândindu cu preta mare că frumosă statuă, se înamora de dânsa până într’atâta, încâta nu mai voi să vedü nici pe nevesta mea, nici pe copiii săi, nici pe prietenii săi, supt ciwentit că nici unulü nu se apropiă, chiar de departe, de frumusețea statuei sale ? (Va urma). K. levy, Inspectorii generalii pentru limbele moderne. Gestiunea portareilorü. Circulara d-lui ministru de justiție, cu No. 12.636, din 6 Octombre 1880, către d-niî președinți al curțiloră și tribunaliloră din țară. Domnule președinte. Nu multü timpü după înființarea corpului de portărei pe lângă curți și tribunale, s’au ridicata, cu multă vehemență, critici de totü feluli și în diferite sensuri în contra acestei instituțiuni. Resultatul, până astăzi, a fost acela ca regulamentele esistente în acesta privință, sunt vnciose și că prin urmare ele urmără a fi înlocuite printr’uă lege organică mai bună și mai prevefiéiore. Sunta ânse convinsa, că din preună cu mine veți recunosce acesta axioma sociala, că uă lege numai atunci trebue modificată sau desființată și întocmită cu alta, când aplicațiunea sea sinceră și adevărată de către cei în dreptü a produsa efecte nesatisfăcătore și contrarie prevederilorü societăței. Legiferarea este uă necesitate care pase spre a fi impusă urmăză să aibă de causă imposibilitatea pe cale dreptă de a pune în aplicațiune sistemulüesistenta. Astafelü s’a criticata cu precipitare și cu scopuri diferite instituțiunea juraților în materie criminală, fără a se băga de semn că reula este în aplicațiunea legei, era nu în lege chiarü și mai cu osebire în modula nepăsător, cu care se face instrucțiunea și prelungirea nemiluită a arestului preventiva. Totü astafelü s’au ridicata spirite distinse în contra legei comptabilităței generale a Statului, supt cuvânta că de la 1864, data promulgărei acestei legi — analele judiciare vina în sprijinul a acestei idei—delapidările de bani publici au luata una aventü desastrosü și infioratorii, fără însă a lua în băgare de somn, de către acei doritori de reforme legislative cu orî-ce preța, că legea conține într’insa paliativulu controlului superiorü, la periode scurte, și care bine și regulată esercitată, este de natură a preîntâmpina orî ce ispită de delapidare. Tota în acesta ordină de observațiune, suntu autoritatü, d-le președinte, a vă pune în vedere, și sunta sigura că veți conveni cu mine dimpreună a vedea și constata că totu în acesta sensu s’a produsa critica asupra regulamenteloru deportărei astăzi în ființă. Una nou regulamenta este adusa dinaintea Corpurilorülagiuitóre, de către predecesorulmeu. Elü va necesita o din nouă punere în aplicațiune, nouă încercări cu alte persone, care inconveniente tote prin perioda nenorocită de transițiune, se vor descărca în spinarea justițiabililor și și a Statului. Nu este bine dorit ca în așteptarea acesta, prin punerea în piciére plină și întrega a regulamenteloresistente, să cătăma a ocroti atâta interesele Statului, câta și pe acelea ale particularilor întrebuințați ? Respunsulü firesefi la care mă aștepta din partea d vastră, d-le președinte, mă autori să să speră că afară de modificarea în privința tarifelorü pe distanțe — afară din reședințele de județe, — vom parveni prin aplicațiunea rigurosă și fără pregeta a regulamentelor, de astăzi, să dispensămă . Corpurile legiuitare pentru acum de a maî legifera în acesta materie. De la intrarea loru în funcțiune (art. 8 din regimentulu anului 1865, combinata cu art. 3 din acela din 1870), funcționarea art. 17 din regi. din 1865) și până la revocarea sau destituirea loru (art. 5 din acelașu regulamentu), portăreii suntu puși supt autoritatea și controlulü d-vostră. Legiuitorul a prescris a dora cele mai mări și înalte garanțe pentru societate, legile prin urmare esistente în acesta materie sunt în esența și sistemulü lora destul de bune și folositóre. Ce s’a întâmplat a ânsă în practică? Unai poliärelü s'a presintatü cu uă cauțiune imobiliare — pentru cele mobiliare inconve 1inientele suntu mai puținu frecvente — formele atâta intrensece câtü și extrensece, au fostü puțin observate, și ele a începută se funcționeze. Una particulară simțindu-se vătămata a recursă în contra lui; și pentru că sumă mai mică de câtü trebuie se fie cauțiunea după lege, neputându se fie acoperiții, s’a îndreptată în contra Statului, care s’a văzută condamnata a îndeplini golul causata de portărela. Lucru ciudata-Statulu declarata respunsiatorü de către chiarü acei înalți demnitari chiamațî a respunde însășî și numai dânșii de esistența legală a cauțiunilor a portareiloru (v. art. 3 al. ultimü, din regulamentulu din 1870). Pășind a maînainte și observându funcționarea portareiloru admiși, ama constatata cu mâhnire că, art. 17 din regulamentulu din 1865, care prescrie unu controla din partea d-vóstra trilunara și destula de eficace, decă art fi pusă în practică, a fostă cu desevârșire aprőpe ștersfi, din cadrulu nostru legislativa de la 1865 până astăci. Tóte aceste măsuri suntü edictate pentru a face pe acești agenți judecătoresc să pădăscă, supt autoritatea d-vostră supremă, cu sfințenie datoriile ce le sunt impuse prin legi, și astafel, să facă să prospere acesta instituțiune, care este una agenta necesara pentru mersulu justiției. Spera, dorit d-le președinte, că, de aci înainte veți observa, la intrarea în funcțiune a unui portărela acreditată pe lângă instanța d-vostră, cu totă rigurea și perspicacitatea de care sunteți înzestrata, cauțiunea pe care o depune din puntulă de vedere juridica și economicii, cela puțina, atâta pe câtă se observă de către tote administrațiunile publice cauțiunile depuse de arendași sau întreprinzători de lucrări publice. Asemenea spera că veți face să reinvieze art. 17 din regulamentulű sustiicitate, raportându-mi resultatulu pentru admonițiunea agentului abătuta. Cu modula acesta crede că vomă înlătura deuă cam dată reforma legislativă cerută și vom întâmpina dificultățile practice, resultând din succesivitatea și multiplicitatea legilorü într’una și aceiași materie. Primiți, d-le președinte, espresiunea distinsei mele considerațiuni. Ministru: D. Oianu. BEILIXIRIMI. Starea tipografieioră capitală. — Citima în Solidaritatea, fiarul artei tipografice, că Bucuresci dispune de una personala de 187 lucrători și 138 elevi în 20 ateliere de tipografie. Tipografia Statului are 53 lucrători și 12 elevi. Proporțiunea tocmai potrivită între cei apți a esecuta bine lucrările curente și cei care învață arta tipografică. In Occidents e de regulă d’a nu avea în ateliere mai mult de unii elevii pentru 10 lucrători. Recomandanții patronilor noștri de a urma acesta regulă, care a ridicata arta tipografică în Europa Occidentală pe un trepta așa de înaltă. La noi lucrările tipografice sunt farte mediocre, pentru că sunt esecutate de niscei elevi, care abia scria citi, și ocupându : locurile adevărațiloru lucrători nu dau acestora posibilitatea de a perfecționa această adevărată artă între meserii. In tabloul mișcării personalului atelierilor tipografice, tipărită în fiiarulü Solidaritatea, găsimű nișce ateliere, care au 11 lucrători și 7 elevi, alții stau și mai reț, așa de exemplu tipografia »Curții* are 17 elevi și numai 7 lucrători, tipografia »Centru* 11 elevi și 6 lucrători.* Hoți prinși, pentru cea mai mare plăcere publicului comunicămü cititorilor noștri, că, după informațiunî sigure ce avem, patru indivizi din banda vestitului capii de hoți Dumitru Surdu, despre care amu înserată deja, că au bătutu și torturata pe vătășelulu Ștefan a Dăscăliței din comuna Godinești, acesta județa, s’au prinsu în urma energicilorü urmăriri a d-luî suptaprefecta a plasei Berheciului, care în curéndu va pune mâna și pe Dumitru Surdu cu ceî-l-alțî bandiți ce mai suntu remași. Ni se asigură positivü că vătășelula Ștefan a Dăscăliței a muritu la spitalulu din Podula Turcului, orașula Tecuciu, din causa graveloru lovituri ce au suferitu, mai cu semn la capü. * Revenirea primăverii în Rusia de la Nord. — Golos scrie, că în Rusia Nordică în locu de a începe anotimpulu ele tomnă ca în anii trecuți, a începută primavara. Unii fenomeni ca acesta nu s’a mai vezuta nici uă dată până acuma. Cucul.a carei * * * nu se aude în acele părți de câta pe la începutulu lui Augusta, în anula curenta se aude în Septembre , asemenea privighetorile, rândunelile și celelalte pasări de primăvară au începută a i sosi ; șopârlele se jocă la sere ca în timpul averei ; pomii, florile, ierburile și pădurile început o nouă serie de primăvară; toporașii, viorelele înflorescu , smeura, căpșunele asemenea au înflorită, și, la 8 Septembre, s’au vânduta fragi la Strui-Russu . 929 aceste suntu íntr’adevera cam fără gustulu ce lu au ín timpulülora normala. Frunchile puține ingálbinescü , insectele de primavéra, gândacii și fluturii suntu până în presentü. Licuriciulü ce locuesce prin tufari numai pene la 24 Iuniu, In anulu acesta s’au redutu péne la 19 Augusta, una fapta care în analele etinologice e cu totula necunoscuta. In fine la nordu se începe uă adevărată primăvară, totu atâta de plăcută și răcoritore în aeră, și totu atâta de vie în ciripitulu paserilor și frematuru frunzelorü. Serile la Inceputulu lui Septembre au avuta căldură până la 16 gr. R. Oreocenulü înghiățata nu se va topi ? ! i îN SCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De ta 28 Septembre péné la 4 Octobre 1880. Poporațiune : 177,646 N a s c e r i. Copil legitimi: 52 băieți, 35 fete ; suma 87 » nelegitimi: 18 » 13 , » 31 Totalii] 70 » 48 , , 118 Morți. De sexe bărbătescCi, 47 de sexy femeesc, 28 suma 75, dintre care 13 în spitale. Sept. preced. In etate pene la 1 anii 22' 30 De la 1 » , 5 ani 162 14 , 5 * 7 , » 20 » 5 ,1% 7 Totală.................... 43 51 , 20 , 1 , 30 , 7 12 » 30 , » 40 , 45 » 40 » » 50 » 11 19 , 60 » , 80 , 97 » 80 ani în susa 11 Totală 75 W~ Principalele cause de marte. Pneumonia, Pleuropneumonia . . 5 11 Febre typhoidă....................................1 g Phthisia pulmonară.........................7 iq Rubeolă................................................... ... Scarlatină............................................... ... Disenteria..................... ... 1 4 Tuse convulsivă................................ 1 Variolă................................................... 2 Angină diphtherică..............................3 7 Enterita...............................• . . 15 7 Meningita.............................................4 3 Tiphus.................................................... BULETINU METEREOLOGICA. Marți 7 Octombre 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică, —— 16 H . Gerula senina Mercuri 8 Octombre 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică,[ — 7 ft Gerula seninü — 12 ore tjiua — înălțimea termometrică,1- 16 R înălțimea barometrică““ 759 Gerula seninü Maison Menu optic, s-eur de Lhuer. B I13XjIO Grtt APIA A eșita de sub tipari: Micul si Manuală de Viticultură si Fabricarea vinului. Se află de venfrare la tote librăriile din capitală și în Pitesc la librăria Mihail Lazăr.* Museulă literară conținânda: Arta și Industria. Poparele Europei. Romanii: întrebuințarea capitalurilor în modula de a da cele mai bune folose societății. Despre esperiența. Despre organisarea muncii. Despre schimbulu servicielor și ale productelor. Prețuia 1 lea. * Despre detențiunea preventivă și libertatea provisoriă, (Discursui rostita de d. C. I. Stoicescu la redeschiderea curții de apelü) urmata de respunsul ai d-lui Adolf Cantacuzino, prima-președinte. * Istoria comerțului tradusă de d. G. B. Frollo, urmată de unü testa presintata pentru usura elevilorü de F. Crasanu. Prețuia 6 leî. Une Danie Anglaise, premiere classe Mușicienne, sachant bien le franpais, l’alletnand desire se placer comme Institutrice dans une bonne familie soit ă Ia Campagne soit en viile. Adressez: Mme A. â l’administration du Românulă oii Ton peut prendre des renseignements sur son compte, ainsi que chez Mr. Jean Cocoresco, strada Colțeî 50. Doctorul AL. MARGOVICI, reîntorcându-se din străinătate aduce la cunoșcința enorsele clientele că va da consultațiuni, ca și mai nainte, în tote zilele de la orele 4/2 până la 6 ore săra la locuința sea din strada Brezeanu No. 21. ■ 1) 22 Legitimi, nelegitimi. 2) 14 Legitimi, nelegitimi 2.