Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-08

ANULU DOUEZECI ȘI PATRU ~ Y01ESCE ȘI VEI PUTÉ AMU N~C I U R I. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea cJiaruIuT. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de Ia Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. O. LA VIKNA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCPORT, S. | M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepullicate se ardü. 20 BANI ESEMPLMÎULU Din causa serbătorii de adl. (fiarul) nu va apare de câtă Luni sera. Redacții mea și Administrați mica strada Daimiei 14. SAMBATA, DUMINECA 8, 9 NOEMBRE, 1880. ~ LUMINEAZA-i’jfei Și VEI Fl7~ _rstr._ ABONAMENTE. In Capitală și districte, urmand 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentrn taie țerile Europei, trimestru 15 lei se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea citatului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusit. 20 BANIESEMPLABULU Bucurescí, \9 Brumaru Camerele se întrunescă peste câteva zile în sesiune ordinară. Cu întrunirea lor, va începe activitatea politică. Discursul tronului, conformă constituțiunii, va pune în cunoscință pe representanții națiunii de cestiunile ce acceptă soluțiune, de proiectele de lege și de reformele ce simtă neapărate pentru ca țera să mergă din ce în ce mai bine pe calea de ordine în financie, de respectare a legilor și de propășire materială și morală, cale pe care a intrată în 1870, de uădată cu venirea partidei liberale la guvernă. Pe câtă neamă putută informa, ună mare numără de cestiuni de celă mai vădită interesă pentru țară va fi adusă în desbaterea corpurilor legiuitore. In specială, starea agriculturei și mijlocele prin care ea s-ară putea îndruma spre ună progresă mai constantă, ocupă loculă de frunte în preocuparea guvernului. Era și timpă să ajungemă aci. Agricultura română mare și mică să resimte adâncă de condițiunile rele în care e nevoită să trăiescă. Ea—ca singura nóstra ramură de producere care dălocă la mă esportu însemnată și atrage în țară capitalele străine—e silită să lupte cu țări agricole mai avute și în condițiuni de propășire agricolă neasămănată mai bune. Nu numai procederile imensei majorități a agricultorilor n nostri pună produsele române într’un posițiune inferiorii, pe piețele de consumațiune, ci și mai cu osebire lipsa de capitale ieftine silescă acestă ramură de muncă să nu dea desvoltarea firescă ce resultă din condițiunea de țară eminamente agricolă și de esportațiune în care se află țara noștri. Lipsa de capitale s’a putută întru câtă va remedia, întru câtă privesce pe proprietarii mari, prin înființarea creditului fonciară rurală. Acestă instituțiune a dată folese reale și, decă pretutindeni sumele luate de la Credită s’ară fi întrebuințată celă puțină în cea mai mare parte întru îmbunătățirea pământului și a culturei, pate că agricultura română ar fi luată atentă. Demi, din nefericire, înrădăcinatele obiceiuri de nepăsare și de chieltuieli nepotrivite cu veniturile aă biruită și de astă dată ideile de înțeleptă întrebuințare ce trebuiau să conducă pe împrumutați și binele ce putea produce la noi, ca și în alte state, creditură funciară a fostă micșorat prin neprevederea, chietuielele din cale afară mari și fără nici ună folosă pentru agricultură făcută de împrumutați. Acestă situațiune impunea guvernului a căuta noul miijloce de a iefteni capitalele, căci cu dobânzile ce se plătescă astăzi la noi este aprope peste putință de a face vreoă îmbunătățire însemnată agriculture!. In scopul ă acesta, de mai multă timpă s’a numită uă comisiune, cu însărcinarea de a studia cestiunea înființării Băncei rurale și a propune unu proiectă pentru acestă instituțiune, care de multă timpă a ajunsă a fi neapărată propășirea agriculturei nóstre. Nu cunoscemü resultatul ă la care a ajunsă numita comisiune; nu scimă sistema la care ea se va fi oprită ; i ni se spune case că cestiunea va fi supusă Camereloră în cursulă sesiune viitóre. Nu însö aci se opresce, după cum ni se afirmă, ajutorarea ce guver nu să voiesce să aducă agriculture!. Pe lângă lăudabila stăruință pentru întocmirea de comisie agricole ! în tote județele țerei, ministerul caută și mijlocele de a veni în ajutorul acestoră instituțiuni, pentru ca ele se pot da mai lesne și mai grabnică resultatele în vederea cărora s’aotărîtă a loră înființare. După ce, prin legile votate de Camere, s’aă restituită foștilor clăcași pământurile ce li se dedeseră la 1864, și de care ei fuseseră de- i posedați prin fraudă și din causă j de lipsă, după ce s’a pusă capâtă j revoltătorelor, clause penale prin care, la adăpostură și cu permisiunea legei, sătenilă mai cu osebire , era crudă esploatată, e uă detorsă și uă nevoia simțită de a’l da mi-j-!lece ca să’și păstreze pământulă restituită și se scape de esploatarea cămătarilor. Aceste considerațiuni militeză puternică în favorea înființării Băncii agricole. Și suntemă și cum că ele nu voră scăpa din vederea celoră ! ! chemați a da nastere acestei instituțiuni. j Alte cestiuni, privitore la mersură altoră ramure de activitate națională, vor fi puse la ordinea fii lor, căci în regiunile guvernamentale există convingerea adâncă despre neapărata trebuință de a lucra pe tote cărările, spre a repara câtă mai curândă și câtă mai bine neîngrijirile trecutului. Sesiunea viitóre va fi derit, și la noi, ceea ce se numeșce în Francia uă sesiune de afaceri, consacrată cu totulă reformelor, ce ni se impună pentru buna și prospera mergere a ramurilor de producere celoră mai însemnate și îmbunătățirea servițielor publice. j SERVIȚIULtI T ELEGII AFICIIALE AGENȚIEI HAVAS. Pesta, 18 Noembre. — Reichstagulă urmeză desbaterea bugetului. d. Bizo declară că fusiunea partidei Deak cu guvernul actuală a fost ă uă mare greșală politică, deorece scopul fusiunea, care este întărirea partidei constituționale, n’a fostă ajunsă; de aceea, partida intransigenților se cresce pe fiă ce di în numeră. Oratorilă dice că densulă refusă fusiunea și voiesce mai bine formarea unei a treia partide a căreia misiune ară fi de a mănține basele Constituțiunii. D. Tisza respunde : «Partida intransigențiloră cresce în numeră din causa alianței oposițiunii moderate cu dânșii în contra guvernului. In cestiunile financiare, guvernul a creată o situațiune regulată. Dănsulă va dirige alegerile astăfelă în câtă voința adevărată a națiunii să se manifeste. Oferirea de fusiune a venită de la guvernă, dară de vreme ce ea a fostă retușată, cestiunea fusiunii s’a sfîrșită. A se vede ultime sciri mai la vale. ESPOSIȚIUNEA NAȚIONALA. Calea, Rahovei No. 16 Localul Esposițiunei este deschisă pentru publică în töte (filele, de la 10 — 4 ore d. a. Prețurile intrării simtă: Dumineca, 50 bani de personă. Marțea 8 lei „ Cele-lalte cjile 1 leu „ Face mă mă căldurosă apelă publicului de a încuragia prin numerasa lui presință acestă frumoasă și focisitare întreprindere pornită din inițiativă individuală. Suntemă șicum că, în starea de astăzi a industriei române, oricine va visita Esposițiunea vă rămânea mulțămită și-și va face oă ideie mai bună de producțiunea industrială a țerii, decâtă ideia ce este răspândită acum în generalitatea publicului. Starea lucrurilort în Epir Asupra stării lucrurilor din Epir se scrie următorele din lanina, cu data de 6 Noembre către Pall Mall Gazette: »Situațiunea din Epir este multă mai vrednică de plânsă ca cea din Thesalia. Cruciimi îngrozitore se comită necontenită de brigamiî la uă distanță numai de câteva mile de orașă. Din 47 localități din districtul Gagari, 26 din ele și cele mai avute încă au fostă prădate de mai multe ori în cursă de optsprezece luni și mai bine de 600 persone aă fugită. Autoritățile surită cu totul amorțite sau trimită cerchesî cari complecteză mina localitățiloră. Asasinarea mai multoră notabili musulmani de tâlhari greci a făcut a se curcă și mai tare ura turciloră contra creștiniloră. Nu este mai mică ura loră contra propriului loră guvernă. Redihî fiind ă chemați supt arme, mai bine de 400 tineri din lanina se adunară în moschee și de aci porniră la locuința guvernului generală, căruia îi cerură ma î nainte de tote arme. Se mirură uă rescolă generală a masei oră. Nu se scră încă daca Albanesiî voră voi se dea pe redifiî loră. Deși Porta s’a încercată a-î ademeni prin făgăduiala că tóte posturile mai importante voră fi ocupate de Albanesî, totuși eî arată din di în di mai multă disposițiune d’a se despărți de Turcia. Se pate prea bine ca în viitor și eî se se bată pentru Turci dară nu ca turci. Insurecțiunea Kurgiloru. Asupra insurecțiuni Kurdfiloră din Persia se anunță următorele din Teheran, cu data de 11 curentă, către Biuroulu Reuter . »Sciri din Tebris spună că Sipar-Sala- Azem, fostul ministru persană de resbelă și ministru al afacerilor străine, a fostă trimisă pe câmpul de resbelă, fiindăcă Hismet-Dowlah, comandantul forțelor persane, este greă bolnavă. Pe aici s’a împrăștiată astăzi sgomotulă că Hismet a murită. Persanii împresură pe Kurdi în Sudbula. Unii din capii Kurdî s’aă supusă, eră alții au fugită spre Vestă.* De altă parte, corespondintele din Constantinopole ală diarului Daily News telegrafiază următorele acestei foi, cu data de 10 Noembre : »Incursiunea Kurdiloră în Persia devine din di în di maî seriosá. Rusia s’a decisă a da ajutoră Persieî contra cotropitoriloră și i-a și oferită servițiele sale. Se mai dice ânse că Persia a atrasă atențiunea guvernului engleză asupra necesității unei terminări a lucrărilor, comisiuneî însărcinată cu delimitarea fruntarielor persane. Șeikulă Abdulah a trimisă două deputați către fratele Șahului Persiei, care locuiesce în Teheran, spre a-î înmâna un document, prin care este rugată a se pune în capulă mișcărea și a funda ună Stată separată.* Serviciulü telegraficii alui Agenției Havas“ Athena, 18 Noembre. -- Camera a vo tată, cu 103 voturi în contra 79, după ce a modificată-o câtăva, adresa de respinsă la Piscursul Tronului; ea conține un blamu pentru ministerul Thoupis, cum propusese comisiunea Camera. Londra, 19 Noembre. — The Standard confirmă scirea că guvernul nu va convoca imediată Parlamentul, pentru a cere puteri extraordinare în contra agitatorilor irlandezi. D-niî Bright, și Chamberlain rămână în cabinetă. Ragusa, 19 Novembre. — Derviș-pașa s-a dusă la Gorița cu trupe numerase și cu artileriă. PARLAMENTI JES! FRANCES!! Ședința Senatului de la 15 Noembre. (Urmare) După țină repaosă de ună cu artă de oră, ședința se redeschide și d. Ferry, președintele cabinetului francesu se urcă la tribună. D. Ferry. — Voiă remâne numai în cestiune. D. Buffet a cerută să cunoscă căușele și amănuntele crisei ministeriale. Nici miniștrii, nici Parlamentul nu voră face uă politică anecdotică.Însuși d. Buffet ne-a dată acestă esemplu cândă, 1870, părăsit ministerul. Daru. D. Freycinet presida cabinetul, care a sancționată decretele contra ordinilor religiose și care isgonea cu forța pe jesuițî; discursul ă seă din Montauban ară fi trebuită să nimicască tóte bârfurile nefolositóre. N’a esistată că politică echivocă în cabinetă, amă regretată forte multă retragerea d-lui Freycinet și m’amă silită a’lă face să remână, căcî însușî d-sea voia să repede esecutarea decretei oră, dară totuși se retrase. Aceste legi suntă juste, Camera le-a ce vrută, Senatulă le-a aprobată cândă respinse petițiunile contra aplicării loră. Nici guvernele de altă dată n’au întrebuințată mai puțină asemene legi. Martignac espulse pe Capuținî și casimir Perrier is goni pe Trapiști cu geandarmî; procedarea a fostă cu totul asemenea celei de acum, cu deosebire că noi amă provocată multă mai domolă și n’amă încetată d’a predica înțelepciunea. D. Gavardie. — Cuminte sunteți d-v D. Ferry. — Ne moderămă măsurile, dară totuși unele persone ațâțară ordinile religiose, cari se baricadară. D. Gavardie. — Nu s’aă făcută baricade. D. Președinte L. Say. *— Vă chemă la ordine. D. Ferry. — La spatele acestor baricade se alia dorea monarhiștilor, autorii lui 16 Maiă. D. Barrante. — Numai omeni în adeverii religioși. D. Ferry. — Acastă rebeliune............ (Scomote). D. Furnier. — Cereți a se retracta cuventulă căci ne insultă. D. Ferry. — Acestă resistență avea ună caracteră ostilă îndreptată contra instituțiunii oră nestre. Procedarea a fostă pretutindeni aceiași și se încercară a conrupe pe agenți. D. Reyneville. — Nu permitemă să ni se spună acesta. D. Ferry. — Nu acasă pe nimeni din acestă Cameră că a voită să conrupă pe agenți. D. Reynevill. — Respinge mă și acusațiunea contra amicilor noștrii din afară. D. Ferry.—Vă voi da probe. Comisarul din Clermont declară că i s’a oferită 500,000 franci... D. Lorgenil.—Cândă, unde și de cine ? 1. Ferry.—Și mă postă într’uă fabrică din St. Etiene , daca va publica demisiunea sa prin jiare. Unui altă comisară i se oferi să funcțiune lucrativă. In Ma_con, unul din foștii dv. prefecți îndamnă pe comisară a urma exemplul celui din Rennes, care are acum uă funcțiune frumosă. Erau două feluri de resistențe, aceea a legitimiștiloră și aceea a zeloși soră, care nu-șî ascundeau proiectele soră. Vei jurămă pe laici întrebuințândă tóte mijlocele spre a provoca turburări, mai vei jurămă pe ici pe colea și membrii din vechea partită conservatore.