Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-21

ANULU DOUE—DECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI V.EI PUTEAM N~CIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , » pagina III — 2 let —A se adresa t N ROMANIA, la administrațiunea «Țarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S. | M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLABULÜ Din causa sărbătorii de mâine, diarul nu va apare de câtă Sâmbătă sera. Ruí ist'PQPÍ , BRUMARU DUBUl GbW, 2UNDREA Ceea ce este de netăgăduită și ceea ce nu mai potu se nege nici chiar vrăjmașii cei mai neînduplecați ai partidei ce se află la putere, smith progresele pe atât de răpeai pe câtă și de mari ce s’au realisatu în organisarea puterei armate a României. Tota ațâță de mari, ba pete și mai mari progrese s’au realisatu și în administrarea finandelorű ; énse fiindu că aceste progrese nu se potu vedea de oricine, cum se vede regimentele de infanterie și de cavalerie, cum se vede pușcele și tunurile, suntü încă mulți cari în fața echilibrului financiară asigurată, în fața lipsei de orice deficită de la 1877 în care, în fața desvoltării surprinde care ce au luată-o unele venituri ale statului, cu teză se nege câtă de mare și de neașteptată este îmbunătățirea adusă financieloră de la 1876 încoce. Se ne oprimă uă momenta astăzi la ceea ce nici chiar cei mai mari vrăjmași ai partidei de la putere nu mai potă se nege. Se recapitulămă puțină ce era puterea armată a țărei acum ziece ani și ce este astăzi. Se reamintimă mai anteiă că primula aventă cea îndrumată armata română spre organisarea și desvoltarea iei de astăzi, s’a dată în 1868 totă de către aceeași partidă, care a rădicată-o și de la 1877 până astăzi la însemnătatea ce toți s-o recunoscă. In 1868 s’a votată legea de armare, păstrată și astăzi cu precari modificări; totă atunci s’a începută și noua organisare a puterii nóstre armate, prin aceleași tendințe ca și astăzi. Totă atunci se începu și aprovisionarea cu arme perfecționate, îndată cnse ce că nu guvernulă liberală de la putere, totală fu oprită în locă, ba chiar se făcură câțiva pași napoi, supt pretestă că desvoltările date nu erau în raportă cu miijlocele nóstre. In locă de a mai adăuga ceva la corpurile deja create, guvernul conservatoră desființa ună regimentă de cavalerie, desființa ună batalionă de genă, desființa garda națională, și rămase apoi pe locă, și cu organisarea și cu aprovisionarea cu arme perfecționate. Optă ani după acesta, cându în ajunul resbelului se simți trebuința de a apela la acea putere armată, care costase pe fiecare ană câte 23 milione, se constată că-l lipsină de tote. Nici un pușcă nu exista mai multă peste cale aduse în 1868, și abia în 1875 se aduseseră câteva baterii de tunuri none. Iudocă da a avea ca armată teritorială, după opt ani de muncă, atâtea regimente câte avemă astăzi, abia esistaă în ajunul resbelului optă regimente de dorobanți. Câtă calea s’a făcută de atunci pâne astăzi, oricine pate s-o vedă. Cu tóte protestările rutinarilor, neînduplecați, se descoiră, în momentul de a începe campania, regimentele de dorobanți, se descoiră chiar regimentele de artilerie și, pentru surprinderea generală, tocmai artileria și regimentele de doirobanți, comandate de jumătate din numeral oficiărilor, ceruți de regulamente, avură cele mai mari succese și culeseră mai multe laude, nu pote pentru că le meritaă mai multă decâtă cele-lalte, ci pentru că puțini se asceptaă la atâta soliditate. De la resbelă încace, însuflețirea supt care se începuse organisarea puterei nóstre armate în 1868, dobândi mai multă timpă și mai multe mijjlace de a’și urma opera. Abia doui ani aă trecută în luna lui Augustă de la desconcentrarea trupeloră după resbelă, și este surprinzătoră de ce s’a putută face de atunci pâne astăzi. Rutina învechită găsindă în capulu Statului și în șeful armatei țină adversară pe atâta de autorizată pe câtă și de hotărîtă și de puternică, piedicele căzurănaintea celoră cari credeaă momentul venită de a da oștirii totă desvoltarea de care este primitóre. Discursul Tronului, pentru deschiderea sesiunii ordinare a corpurilor legiuitóre, constată că numai de la finele sesiunii din urmă până acum, adică în mai puțină de șapte luni, s’au creată 14 regimente de dorobanți, 4 regimente de călărași și ună batalionă de gentă. Discursul constată faptulă și mai însemnată pate în acestă materie, că organisarea militară devenind o încăpătore pentru toți tinerii valizi, numai anulă acesta aă putută trece prin diferitele corpuri ale armatei 30.000 de tineri. Este lesne de prevăztitű ce va deveni în puțină timpă puterea armată a țarei, cândă ună asemenea contingență anuală va trece neîncetată prin marea scală a apărării naționale. In cinci ani de ani Înainte, admițând chiar că contingentul nu va mai spori, 150 000 de noi soldați, bine esercitați, se vor fi forma ; aceștia, împreună cu cei ce voră mai rămânea din cei deja formați astăzi, voră compune împreună la trebuință uă armată de celă puțină două sute mii omeni, toți bine esercitați , soldați perfecți. După zece ani se va ajunge neapărată și scopul finală, acela ca toți cetățianii în stare de a purta armelesă potă relua la trebuință pușca și să redevină câtăva timpă soldați, pentru apărarea țerei. Deja se va zice, lesne este de a decreta 30 de regimente de dorobanți și 12 regimente de călărași, deră anevoie e de a le forma și organisa. Acesta este obiecțiunea stereotipă a rutinariloră, cari aă ținută puterea nostră armată în locă, de la anul 1868 până la 1876. Discursul Tronului răspunde și la acesta obiecțiune: „Insufl amu constatată, zise Șefulă oștirei, cu ocasiunea inspecțiuniloră și manevreloră ce amu făcută, că aspectulă și soliditatea armatei suntă din cele mai satisfacătóre.“ Ună elementă este neapărată pentru a întări acestă frumosă organisare : cadre numerose și bine instruite. Ce foloseară fi deca amă putea dispune oricândă cu înlesnire de ună mare numără de omeni, déca n’amă avea și afaceri, sergenți și caporali, care să v i comande cu solință și dibăcie ? Discursul Tronului liniștesce orice temere în acestă privire ; el anunță formarea mai multor școli militare, pe lângă cele deja esistente cari anulă acesta să primită deja un noua desvultare. Cu ajutorul acestor școli, nu numai că corpurile astăzi esistente voră dobândi tóte cadrele de cari aă trebuință, dară cu încetulă se voră forma și cadrele milițielor, ce trebue neapărată se devină ună elementă reală de putere, după cum a devenit deja armata teritorială. Acestă armată nu mai este astăzi în realitate uă armată teritorială, după înțelesul acestui cuvântă în Francia, de unde Tamil luată; ea este uă armată activă în totă puterea cuvântului; acumă milițiele trebuie și potă să devină ceea ce în Francia se numesc o armată teritorială. Sculele militare, despre cari vorbesce discursul Tronului, voră face posibilă, cu încetulă, acestă nouă și forte însemnată mărire a puterii nóstre armate, asupra căreia suntem încredințați că se vor ă îndrepta acum activitatea și spiritul a probată de organisare ală d-lui ministru de resbelă. Se mai adăogămă pe lângă progresele realizate în anulă curentă, înzestrarea oștirii cu puscele cele mai perfecte ce există astăzi și cu tunuri numerose și de modelulă celă mai nuoă. Echipamentulă, mai nainte tată atâtă de negres câtă și armamentulă, se îmbunătățește din ce în ce mai multă, și sperămă că în curândă nu va mai lăsa nimică de dorită. Ca se ne dă,mă în fine sema de progresele realizate în armată, de la 1868 pené astăzi, cu totă oprirea urmată de la 1868 pene la 1876, se ne aduce să aminte că înainte de 1868 erau: 7 regimente de infanterie, 1 batalionă de ventori, 1 batalionă de gentă. 1 regimente de cavalerie. 1 regimente de artilerie. Grănicerii format dineace de Milcovă pază fruntarieleră. Astăzi sunt : 40 regimente de infanterie. 2 batalione de vânători. 2 batalione de gentă. 14 regimente de cavalerie. 4 regimente de artilerie. Milițiile în cale de organisare. Aceste câteva cifre, ne scutescă de ori-ce nouă comentărie. SERVIȚII]LÜ TELEGRAFICIALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 1 Decembre. — Uă întrunire în favorea Greciei a avută locă supt președenția lordului Rosenberg. Intr’uă scrisóre, d. Herbert Gladstone stăruiesce pentru deplina esecutare a tratatului de la Berlin, în câtă privesce pe Grecia. Viena, 1 Decembre, — Politische Correspondenz primesce de la Cetigne următorea depeșă : D. Radonici, ministrul afacerilor străine ală Muntenegrului, a anunciată represintanților, marilor puteri la Cetigne că Dervișă-pașa, cu totă convențiunea militară după care San Giorgio face parte din teritoriul cedată Muntenegrului, a refuzată de a preda San-Giorgio supt cuvântulă că trebuie să se ascepteotărîrea definitivă a comisiunei de delimitare. Generalul Bozo-Petrovici la San-Giorgio (mică sată pe rîul Boiana între Dubigno și Scutari). Galați. 2 Decembre. — Delegatură otomană, fiindă bolnavă, comisiunea europeană a Dunării și-a mai amânată, lucrările pene Sâmbătă. A se vede ultime scriî mai la vale. Discursului lordului Granville și presa engleză. Daily Telegraph, vorbindă despre discursul lordului Granville, scrie următorele : "Tonală și cuprinsulă discursului lordului Granville au fostă pline de speranțe pentru pace și mai nepărtinitore decâtă cum puteamă să ne așceptămă de la ună guvernă, care a începută cu atâta otărîre politica de siluire.* Standard dice, din contra, că, deca ceeace adisă lordulă Granville este celă mai bună lucru ce cabinetulă pate să aducă înainte pentru politica sea, atunci situațiunea pare nesatisfăcetore. Din cele disc resultă lămurită că guvernul, în Gestiunea esterioră, a făcut a fiasca printruna prea mare zelă, orfi în cestiunea irlandesă, printr’ună prea mică zelă. Pall Mall Gazette felicită pe Englitera pentru discursul lordului Granville, care trebuie să probeze că supt guvernulă liberală concertală europeană a efectuată predarea Dubignei, și apoi declară că cestiunea greca va fi totă astfelă resolvată, deși lordulă Granville n’a zisă de câtă ună cuvântă asupră î. Totuși, marile puteri voră stărui să se resolve cestiunea greca și, de vreme ce teritoriulă decedată este mai mare, apoi va trebui mărită și presiunea puterilor. Proclamațiunea lui Derviș-pașa. E că proclamațiunea pe care Derviș-pașa a adresat-o locuitoriloru din Dulcigno, îndată după intrarea sea acolo . Locuitori din Dulcigno. Cedarea Dulcignei către guvernul muntenegreană constituie oă obligațiune creată de tratate. Otărîrea adoptată de guvernă, în urma demersurilor urgente și repetite ale puterilor, nu pute să fie nici modificată nici amânată. Propriele vostre interese, propria vostră siguranță va invită la uă supunere imediată. Dé ca ve veți încerca a împiedica îndeplinirea faptelor și care resultă din tratate și din împregiurărî; de care veți lăsa să fiți ademeniți de manoperile unoră omenire, intenționați cari umblă a profita de străgănire, veți fi respingetorî înaintea lui Dumnezeu, că n’ațî ascultată ordinile augustului nostru suverană, și ve veți espune la pedepsa otărîtă de legile civile și religióse. Intr’ună cuvântă, déca veți umbla a câștiga timpă spre a ve sustrage de la îndatorirea de a preda Dubigno, precum aii făcută deja cu cedarea Gusinjeî și Plaven, și apoi cu aceea a triburilor Hoți, Grudo și Clementino, apoi se înșiințeză că presintele nu pate fi comparată cu trecutul, și fiindăcă într’uă localitate unde s’a proclamată starea de asediu, comandanteleșefă este înzestrată cu depline puteri spre a pedepsi pe aceia cari se pregătescă a opune resistență la ordinile autorității, ve invită încă vădată a ve supune laotărîrea nestrămutată a guvernului imperială. Vor asigura mijloce de transportă acelora cari voră dori să se retragă, cu familiile lor, dincolo de noua fruntaria în acelașî timpă cu armata imperială. Vă daă asigurarea cea maî formală, că aceia cari vor esprima acastă dorință voră primi, după strămutarea loră și în conformitate cu ordinile M. S. Sultanului, case, pământuri și ajutore în deajunsă spre a’î despăgubi de perderile și greutățile cari ară resulta din causa emigrațiunei. Déca veți voi a resiste, fără a ține sema de numerósele favorî cari vi se acordă și de justele și părinteștele sfaturi ce vé daă, voii sei se’mî îndeplinescu îndatoririle legate de misiunea ce ’mî-a încredințată guvernulu imperială, și voiă aplica imediată măsurile de siluire dictate de legile, religiose și civile, lăsândă asupră-ne intrega răspundere despre actele mele. Toți aceia cari, în vederea d’a împiedica esecutarea otărîrilor, autoritatea, vor ajuta pe Dulcignațî la uă resistență atâtă de vătămătore loră înșile și Statului, vor fi de asemenea pedepsiți AUSTRIA ȘI SERBIA Se scrie din Belgrad către Zarulfi Plan, cum că guvernul princiară sârbă n’a luată VINERI, 21 NOEMBRE, 1830. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. ABONAMENTE In Capitală și districte, ține anii 48 lei; șase luni 24 Iei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch IDEI 1*Jț . IN ITALIA, la d. doctorö Gustavo Croce. Vi- San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANIESEMPLABULÜ pene acum nici o hotărîre positivă în cestiunea dunăreană, fiindăcă nici cabinetul trecută n’a făcută acesta, astăfelă că comisarulă trimisă la Galați, colonelul Alexandru Nicolici, are uă libertate de acțiune aprope complectă. In Belgrad nu domnesc o astăzi uă precugetare contra proiectului austriacă, și, față relațiunile existânde astăzi între Viena și Belgrad, se póte aștepta mai curendă din partea sârbăscă dă atitudine bine-voitore. Guvernul sârbă ține cu multă mai multă la esportarea viteloră în Austro- Ungaria. Aflu că cabinetul din Belgrad ară fi adresată în acestă privință că Notă guvernului ungură și se crede că se va ține cu atâtă mai lesne sema de acestă Notă în Pesta, cu câtă pe deuă parte prin acesta se dă uă lovitură aspră partitului Ristica, ora pe de alta pentru că s’a constatată că de la uă vreme încoce a luată ună mare avântă importată de mărfuri din Austro- Ungaria în Serbia. Și cestiunea drumurilor de seră se apropie de uă soluțiune. Guvernul serba este asupra punctului de a da în întreprindere construirea și esploatarea loră, deja la licitații. Pené acum s’aă presintată d-nii Bontoux, Filled și Baranov ca represintanții companielor străine , pe cândă generalul Faderelf este privită ca represintantul capitalurilor rusesc!. Ca represintanți tehnici ai primului consorțiu se află în Belgrad din Gachette și Muzika, pe când afacerile financiare sunt conduse de vicontele d’Harcourt. Consorțiul. Bontoux are până acum cea mai mare perspectivă de reușită. Nu mai este nici uă îndoială de seriosa voință a guvernului și a principelui d’a începe câtă mai repede construirea drumurilor de seră. ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii alut »Agenției Hams,“ Londra, 2 Decembre.— Standard dă următorele două sciii : Francia și Englitera încearcă a convinge pe Austria și pe Germania, ca Turcia va ceda în cestiunea greacă, supt presiunea morală a Europei. — Grecia a informată cabinetele din Paris și Londra că ea este decisă a începe resbelulă, în casă cândă flota combinată va fi rechimată. Daily Telegraph anunța că escadrele rusă și cea engleză vor ierna la Pireu. Constantinopole, 2 Decembre, — Musurus pașa, ambasadorulă otomană la Londra se va întorce curendă la postulă sef. Musurus-Bey e numită ministrulă plenipotențiară la Roma. Porta a ordonată o anchetă imediată asupra unui conflictă ce s-a întâmplată între pescari italieni și metehimeți; cornițele Corti a cerută ca satisfacere pentru pavilionulă italiană pedepsirea vinovaților, repararea pagubelor și destituirea guvernatorului de la Metelin. (Lesbos). Vasulă cuirasată ,Roma, a sosită la Syra și stă gata să plece la Metelin daca va fi trebuință. In urma unor noi acte de nebunie comise de Very Mehmet, asasinată colonelului Komaroff s’a numită uă comisiune medicală însărcinată a examina încă vă dată starea mintală a condamnatului. Porta va forma un departamentă ministerială speciala pentru provinciele privilegiate. Lisabona, 2 Decembre. — Colonelul Castro este numită ministru de resbelă. Senatulă a lucrată astăzi în Secțiuni. Ședința publică a fostă anunțată pe Sâmbătă. — In ședința de astăzîn Cameriî s’a verificată alegerile d-lui Gr. Cozadini la col. I de Nâmță , a d-luî C. Gărdescu la col. I de Gorjă, a d-lui Titulescu la col. I de Oltă, s’a completată comisiunea de indigenată prin alegerea d-loră slabă Isvoranu și N. Lupașcu. Sâmbătă ședință publică. .........................i.Miraugtinii'T'i-i-r—n—o— • Regele George și ambasadorii fii Germaniei. Corespondintele din Athena ale Zarului Standard trimite acestei foi următorea relațiune de acolo cu data de 26 Noembre : „D. Radovici, ambasadorulă germană de aici, a avută Mercure trecută uă întrevedere personală cu regele George. Intrevorbirea dintre Majestatea mea și ambasadorulă germană a fostă seriosă și lungă. D. Radovici păse înaintea regelui George pericolele la care s’arăespune Grecia la casă cândă ea ară întreprinde ună resbelă contra Turciei și s’ară încerca să ocupe cu forța teritorială concedată de conferință de la Berlin, ma î nainte ca Europa să considere ca venită momentală pentru ună asemene demersă. Regele George simte că ară fi zadarnică d’a voi se oprescă cursulă sortei. Déca ară voi să se opună inevitabilului, atunci ’și-ară espune siguranța sea personală, prestigiul ă seă și poporalitatea