Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)
1880-12-01
ANÜLÜ DOUE-fiECI ȘI PATRU YOIESCE ȘI TEI PUTÉ ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Oeto , , » pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administratiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la EugéneMicoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M..G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPLARULÜ Stedacțiunea și Adminstrațiunea strada Domnei 14 LUNI, MARȚI, 1, 2 DECEMBRE, 1860 ILUMINEAZA-TII ȘI VEI ii. ABONAMENTE.: lei Capitală și districte, undand 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru taieferite Europei, trimestru 1B lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctord Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANIESEMPLABULU Bucurescl, ÄT țiua de 28 Noembre a doua aniversară a căderii Plevnei, a avută anulă acesta uă deosebită însemnătate, prin împărțirea drapelelor, la iregieientele din naoă create, și chiară de acumă pe deplină organisare și bine esercitate. Inaltulă ordină de zi, dată de Domnulă țărei și șefă supremă ală armatei, cu acesta ocasiune, arată tdtă solemnitatea vilei prin marea și adevărata însemnătate ce dă drapelului : elă este „sântulă simbolă ală patriei în același timpă elă „personifică onórea, vieța și datoria oștenilor români către patrie.“ Astftfelă este definită drapelulă de către șefulă supremă ală oștirii nóstre. Când o dură patrusprezece regimente de falnici dorobanți și patru regimente de ageri călărași, adică aprope jumătate din armata nostru teritorială, este înzestrată cu acestă simbolă ală patriei, care consacră existența noueloru corpuri, se pote zice că Ziua de 28»Noembre 1880 a fostă nu numai serbarea aaniversării unui gloriosă faptă de arme, derű și consacrarea însemnatei măriri și ‘întăriri ce a primită puterea nostră armată, printr’uă lucrare neîncetată de la resbelă încace, și mai cu osebire prin saltură escepțională făcută în anulă curentă. Cu totă grăbirea organisării atâtoră noul regimente, activitatea desvoltată în oștire a fostă atâtă de mare în anulă acesta, și inteligența corpului nostru ofidărescă atâtă de bine îndreptată și întrebuințată, încâtă oricine a asistată la revista de la 28 Noembre pare să mărturescă că tote regimentele păreau a fi compuse din vechi soldați. Dorobanții organizați abia de câteva luni în treizeci de regimente, din șasesprezece câte erau până la Masă, nu numai că nu se înfățișau în condițiuni de mare inferioritate alături cu corpurile permanente, deja atrăgeau din contra tote privirile atâtă prin aerulă de sănătate și de putere ală omenilor, câtă și prin esactitatea mișcărilor- loră, ceea ce probază instrucțiune înaintată. Ziua de 28 Noembre a mai avută anulă acesta și farmecul ă ce -i dădea omagiulă pe care sociele oficialilor, în numele tutoră române, ’lă aduseră iubitei femeiloră nóstre suverane. Depunerea acestui omagiu atâtă de bine meritată, și responsură plină de cele mai înalte și mai delicate simțiminte dată de M. S. Regală Domna în cea mai curată limbă românască, voră fi totădeauna păstrate în memoria celoră ce au asistată la acestă solemnitate, ca uă amintire care întăresce simțimintele patriotice și întăresce sufletele. Banca Națională și-a Începută astăzi tóte operațiunile. Organisarea a fostă forte anevoiasă, deorece totală era de creată. Uă dificultate din cele mai mari a fost dispunerea de ună locală cuviinciosă pentru așezarea unei asemenea instituțiuni. Condițiunile de siguranță, cerute în asemenea casă, trebuința de ună tesaură încăpătură și sigură în contra focului și în contra spargerii, nu permitea așezarea Băncei Naționale în orice casă particulară. De aceea Direcțiunea Băncei a fostă fericită de a putea găsi locă în edificiul Creditului fonetară rurală, unde ocupă etagiul I, parte din etagiul ală 11-lea și dispune de tesaurulă ce este construită în condițiuni escepționale de soliditate, de siguranță și de uscăciune. Ensc Creditula funciară fiindă nevoită să se mute din partea edificiului ce ocupa, spre a face locă Băncei, în altă parte a aceluiași edificiu, ocupată mai nainte de Societatea de asigurare România, de aci a resultată uă întârziare neapărată, care face că nici pene astăzi Banca nu dispune încă de totă localulă de care are trebuință. Pe lângă acestă dificultate materială, mai era și aceea mai însemnată de creată totă ce se atinge de uă administrațiune, ce cuprinde servicie atâtă de numerose, de delicate și cari suntă pentru prima oră chemate să funcționeze în România. In îndeplinirea acestei grele sarcine de organisare, trebuie să face rad și partea puținei experiențe ce exista în țară, în ceea ce priveșce funcționarea unei asemeni instituțiuni. Cu totă darulă de asimilare ce ’lăsă Românii, trebuie âncă unăarecare studiu pentru ca cei chrămați a dirige acestă instituțiune de credită, să ajungă a’și putea îndeplini bine și consciincioșii datoria. din Acestă lucrare pregătitire a fostă fericire multă înlesnită și grăbită prin concursul luminată, competentă și plină de bună-voință ală d-lui d’Enfreville, umilă din cei mai distinși inspectori ai băncei Franciei, delegată de acesta mare instituțiune, după rugămintea nostră, ca să ne ajute în organisarea băncei nóstre naționale. Concursul d-lui d’Entreville a fostă atâtă de eficaciă, încâtă deși d-sea n’a sosită de multă timpă în Bucureșci, totuși Banca a putută începe chiar de astăzi să funcționeze. După câtă aflamă, operațiunile s’aă anunțată din acesta primă Zi supt nisce auspiere care dau cele mai frumose speranțe pentru viitorul însemnatei nóstre instituțiuni de credită. Cifra afacerilor din acesta era întrecută, după câtă ni se asigură, tóte asceptările. Sunt încredințați că acesta scrie va fi primită cu uă vină mulțumire de orice Română, și că toți se voră uni cu noi spre aura celă mai strălucită succesă unei instituțiuni, chemate a schimba fața afacerilor comerciale și economice în genere în România. Ni se asigură că Banca ar fi luată și are cari mesuri pentru stabilirea sucursalelor sale. Primele sucursale ce se voră stabili, vor fi cele de la Iași și Craiova. N’avemă trebuință a mai arăta binele ce este chemată a face uă asemene sucursală, mai cu osebire în Iași, acelă centru de usură și de speculă fără scrupulă. SERVIȚIILC TELEGRAFICE. ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 12 Decembre. — D. Gambetta a pronunțată astăzi ună discursă în marele amfiteatru de la Sorbona cu ocasiunea împărțirea premierară către Societatea politehnică. D-sea a zisă : »Franc estină despuiată pe o mulă celă vecină și aă învățată să se călauzăscâ eî ensă,și spre uă țintă otărîtă : »aceea d’a pune din nuoă pe Francia la locuia iei printre marile puteri."1 D. Gambetta a isprăvită direndă : „Totulă pentru patriă, solință și gloriă !* Discursul ă săă a fostă adeseori întreruptă de vi aplause. La sfîrșită acesta a fost ă uă adevărată ovațiune. A se vede ultime scrii mai la vale. Ciprul și Grecia. Se scrie Ziarului Fremdenblatt: »Mitropolitul din Cipru, trimițîndă 107 catâri pentru armata grecăscă, a adresată regelui George următorea scrisare : «Sire ! la momentul în care poporală elina este gata a cere înapoi drepturile neînstrăinabile ale Elenismului, Insula elină Cipru se grăbesce a contribui cu obolul ă iei la îndeplinirea operei naționale, ințelegândă forte bine ce legături o legă cu Grecia și ce îndatoriri are către patriă. Pentru acestă sfârșită, poporală elină din insula Cipru, m’a însărcinată a vă trimite Maj. Vostre 107 Catâri pe care îî predaă d. Major. H. di Giovanni, ună fiă ală insulei. Binevoiți, Sire, a primi acestă mică derű aia insulei sărace? »Cipru, dorindă în modă ferbinte realizarea stăruințelor panelenice. Leucosia, în Noembre 1880. Ală M. Vostre supusă, Sophronios.* --------—-as8B»———----- Cartea galbenă francesă I. Challemil Lacour către amiralula Jaureguiberry, însărcinat ad-interimii cu afacerile străine. Londra, 21 Augustă 1880. In ședința de astădi a consiliului de miniștrii s’a luat hotărîrea d’a se întreba imediată puterile dea aprobă trimiterea către d. Goschen a unei note destinată a fi presintată Porții, și ală cărei cuprinsă ăcălă. »Responsulă Porții diferă de propunerea făcută din gură ambasadoriloră din Constantinopole de către ministrul afacerilor străine în ziua de 13 curentă. Ea diferă asemene risce în punte forte importante de alternativă cuprinsă în nota colectivă presintată la 3 curentă. Ea redeschide cestiuni care erau închise , cere acum, în urma atâtoră restimpuri, mă nuoă restimpă neotărîtă. Singurul chip pentru Portă ca să-și arate buna reî voință, este de a esecuta repede și în întregimea ieî propunerea relativă la Dubigno. De altmintreli pare trebuinciosă trimiterea de forțe navale care să supravegheze esecutarea, afară numai dăca ea nu va fi efectuată mai nainte.* Respunsulu amiralului Jauréguiberry. Paris, 21 August 1880. Dăca puterile sunt în unanimitate de părere d’a se ține de termenii notei presentată la 3 August. Porții otomane, apoi nu ne vomă despărți de ele, și ați făcută bine d’a respunde în modă condițională lordului Granville în acestă sensă. Nu putemăinse necunosce că propunerile turcesc aă modificata până la ună puită orecare situațiunea. Ară fi bine dăr și, după noi, ca de și se va reproduce somațiunea nostră colectivă, să nu se pună Turcia într’uă posițiune anevoiosă pentru casulă cândă ară consimți se procădă imediată la ună începută de esecutare care ară pregăti predarea Dubignei. Engliteza va voi negreșita să țină sămă de acestă eventualitate în proiectul de respinsă ce’i aparține d’a redacta și asupra termeniloră căruia dorimă forte se simă înțeleși. Amiralul Jouréguiterry către miniștrii Franciei din Constantinopole, Londra, Petersburg, Viena și Roma. Paris, 23 Augustă 1880. Domnule ! D. ministru ală Englitezeî la Paris ’mî-a vorbită astăzî diminăță despre instrucțiunile ce guvernul ă săă își propune d’a adresa d-lui Goschen, spre a ’lă pune în posițiune să răspundă la ultima Notă turcăscă privitore la afacerile Muntenegrului. D’. Adams ’mî-a esprimată în acelașă timpă dorința d’a seidăca a mă fi dispuși a da nisce asemenea instrucțiuni și ambasadorului Franciei la Constantinopole. Amă răspunsă că aderămă bucurosă la sensulă generală ală instrucțiunilor propuse, dără că nu putem c a ne însuși cuprinsulă soră integrală. Pe noi nu ne-a isbită tocmai așa multă ca pe guvernul englesă deosebirea ce pote exista între Nota scrisă a lui Abbedin-pașa și recenta sea comunicare verbală. De faptă, datele faptelor și elementele positive de apreciare ne lipsescă, întru ceea ce priveșce starea actuală a fruntariilor turcomuntenegrene spre estă de lacul Scutari și însemnătatea efectivă a propunerilor oficiale adresate de puteri Porții otomane în privința acestei părți a delimitării... Suntemă gata a reînnoi somațiunea de la 3 Augustă, adică a cere ca Porta să precădă, fără nici uă întârziere, la predarea Dubigneî și a districtului ei, și să ne dea uă garanțiă sigură despre buna sea credință și despre buna sea voință printr’ună începută imediata și seriosă de esecutare. La trebuință, suntemă dispuși a sprijini cererea nostră printr’uă demonstrațiune navală, și nu vomă pregeta d’a trimite, ca și celelalte puteri, vasele nóstre în fața Dubignei, dăca acestă măsură va fi trebuinciosă, fiă spre a oțărî pe Portă la cedarea efectivă a litoralului atribuită Muntenegrului, fiă spre a grăbi îndeplinirea făgăduelilor si ce ni s’afi dată. In ipoteza ensecândă actele se înieară dacă deplină satisfacțiune de acestă parte, nu ne putem îndatora a pune forțele nóstre navale în mișcare spre a dobândi uă regulare a fruntariilor de dincolo de lacul Scutari, adică într’uă regiune situată în afară de bătaia vaseloră, și după uă liniă care n’a fostă precisată în modă definitivă, pre câtă scrmă noî celă puțină, în nici ună actă autentică. Gestiunea rubleloru. Spre a pune capătă esploatărilor, la care s’a văzută espusă publiculă din causa unoră propagande răă intenționate și tindendă pute la câștiguri nedrepte și chiar imorale, guvernulă a publicată ieri în Monitorul. Oficialii și a făcută se se afișeze pe strade urmâtorulă comunicată : »Multe persone, dândă uă greșită interpretațiune înaltului decretă domnescă , cu No. 2.940, prin care s’a dispusă că de la 27 Noembre curentă, monetele de argintă rusesci, să nu mai aibă cursă legală, aă crezută că, aceste monete nu mai circulă pe nici ună cursă. Acestă interpretațiune este cu totul greșită, căci, măsura de a se primi la casele publice, rubla pe 3 lei 50 bani, 3/4 rublă de 2 lei 62 bani, V2 rublă pe 1 lei 75 bani și 1/4 pe 87 bani, a fostă luată tocmai pentru a se înlătura dificultățile ce s’ar fi putută ivi, decă aceste monede nu ar mai fi fostă delocă primite, și, pentru a facilita și mai multă transacțiunile dintre particulari, se aduce la cunoșcința publică că s’aă dată ordine tuturoră casieriloră de a schimba, pe cursurile arătate mai susă, în monedă națională de argintă și în bilete, tote rublele și supt divisiunile lor.* Totă deuă dată, în scopul de a face ca lucrurile să reintre cu totulă în starea loră normală, guvernulă a presintată Camera ună proiectă de lege, cerendă asupra lui urgența care s’a și admisă și care are de scopă de a autoriza pe guvernă se depuie, la Banca Națională ca lingots rublele ce nu voră mai avea cursă legală în țărâ și se potá lua de acolo moneta românescă cu cursă legală. Cu modula acesta nu numai piețele nu voră mai suferi de lipsa monedei divisionare, ci și rublele se vor duce fără pagube pentru publică. ULTIME SCIRI. Serviciulü telegraficii aici , Agenției Havas“ Londra, 13 Decembre. — Consiliul de miniștri e grabnică convocată pentru astăzi. Este posibilă că elă va ofărî imediată convocarea Parlamentului. Paris, 13 Decembre. — Se citesce în diatulă des Débats . »Proiectul unui arbitragiă europeană pentru resolvarea cestiunei turco-greca din Zi în Z‘ ie mai mare consistență; acesta este singurulă mijlocă de a preveni resbelulă între Turcia și Grecia.* Tóte Ziarele dorescă reușita proectului de arbitragiă. Constantinopole, 13 Decembre. — Sultanulă a conferită marele cordonă a Osmanliei, d-lui I. Brătianu, prim-ministru a României ; d. Boerescu, ministrul afacerilor străine ; d. principe D. Ghika, președintele Senatului; M. S. Sultanulă a conferita marele cordonă a Megediei generalului Slăniceanu, ministru de rebelă; d. Mitilineu, ministrul României la Bruxelles și fostulă secretară generală al ministerului afacerilor străine, d. Văcărescu, mareșalul curții M. S. Domnitorului. Belgrad, 13 Decembre.— Era s’aă făcută alegerile pentru Scupcina, candidații favorabili guvernului au fostă aleși în majoritate. Galați, 13 Decembre. — Comisiunea dunărenă ține astăzi ședință. In ședința de astăzi a Senatului, d. Teodoră Rosseti a rugată pe d. președinte să intervie pe lângă Senată a oțărî dace trebuie a se declara vacantă col. I de Vaslui, pe care să represintă d-sea, căci are funcțiunea salariată de advocată ală căilor ferate; d. P. Grădișteanu a pusă aceeași cestiune. Ne mai cerendă nimeni cuvăntură, s’a trecută pură și simplu la ordinea Zi lei. I. D. Sturza a dată citire mai lungă și însemnată raportă și apoi proiectului de respinsă la discursul tronului anexată la acelă raportă. Deschizendu-se discusiunea generală, d. T. Rosseti, în numele oposițiunii, exprimă bucurie pentru punerea cheiei boltei constituționale prin asigurarea succesiunii tronului și face reserve formale în privința celorălalte părți ale respunsului, rămânândă ca să discute sistema guvernului cu ocasiunea legiloră ce se vor presinta. D. P. Grădișteanu, respunzendă, combate revendicările monarchice ale d-lui Rosseti și insinuările ce au făcută la adresa partidei liberale și apoi critică redacțiunea câtorva părți de respinsă. D. generală Florescu combate pe d. Grădișteanu și apoi d. ministru de externe zice căteva cuvinte, constatândă că e naturală reserva d-lui Rosseti și esprimândă fericirea guvernului pentru unanimitatea ce vede în Senată în privința regulării succesiunii tronului. D. St. Șendrea declară, în numele grupei din care face parte, că adereză solemnă la întărirea dinastiei; laconismul adresei îlă dispensă de a stărui asupra sentimentelor, de nemulțumire ce există mai cu osebire în Moldova pentru aplicarea legilor, nu în sensă liberală. Inchizându-se discnsiunea, proiectulă a fost luată în considerațiune , s’a desbătută apoi pe art. și s’a admisă în totală cu 34 voturi în contra 2. S’a trasă apoi la sorți comisiunea care va duce M. S. responsul Senatului. — In ședința de astăzi a Camerei s’a desvoltată interpelarea d-lui N. Ionescu în privința scólei fiiloră de militari din Iași, și a d-lui Lahovary în privința scăderea rublelor. Camera a trecută la ordinea Zilei. S’a citit o proiectulă de răspunsă la Discursul Tronului, apoi camera a trecută în secțiuni.