Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)
1880-12-03
t ROMANULUI 3 DECEMBRE 1880 D. F. Grădișteanu.—Déru de cândă óre? De vreme ce noi nu avemă uă dinastiă de câtă de la 1866 încece. Și cine ne vorbesce aci ? D. Rosseti are aerul d’a se presenta ca d. Chesnelling în Camera francesă și a susține dreptuli divina. Déru aveam noi ore pene acum patrusprezece ani acesta dreptu ? Nici de cum, și mémbri de unde nu eșită acesti aperatori aî monarchieî cari nu esistau până la 1866. Mi s’a părută âncă cu d. Rosseti facondouă imputare guvernului și majorității acestui corp, că nu prea îngrijimți de votarea legilor, ce votămă pentru a stabili încrederea între țară și Tronu. Acesta este gravă. Déru cine are a deslipita tronulu de popora ? Guvernulu liberală care a stabilită liniștea, precum <icea venerabilulă nostru președinte, nu numai pe strade dérit și în spirite. Cine are deslipsa tronulu de poporă déca nu partita conservatóre care făcea să se simtă uă scuduitură în totă țara și chiar și pe tronă. In privința instrucțiunii publice guvernulu acesta n’a adusă d’acele legi care sé sdruncine instrucțiunea publică din temelii precum a făcută acela ală d-lui Maiorescu. Recunoscem că în privința desvoltării economice sunt multe de făcută, déja promitemă a ne consacra acestoră lucrări și a le aduce cele mai mari înbunătățiri. D. gene>. Florescu găsesce că d. Grădișteanu a pasionată prea multă discuțiunea. Ceea ce ’lă-a supărată pe d-s ea este frasa relativă la dinastiă ,fiia de d. Rosseti și care are aderarea întregului partită conservatoră. Noi suntemă dinastiei,fice d. generală Florescu, nu numai atunci căndă suntemă în oposițiune, și în acestă din urmă casă, avemă Corpurile Legiuitare prin care putemă face ca guvernul se cunoscu dorințele nóstre. j.5'D. y. Boerescu, ministru de externe constată că reserva făcută de d. Rosseti este constituțională. Guvernulu este fericită d’a vedea că tóte partidele s’aă mită pentru a consimți la trebuința simțită de tótu țara. D. St. Șendrea crede de datoria grupului din care face parte de a adera la principiului stabilității dinastiei spre a se evita pentru viitoră orice sguduire. Déjii mal. suntă în Constituțiune și alte adevăruri care trebuescă consolidate. Societățile se întărescă nu prin facerea de legi, ci prin aplicarea loră. Voiă spune dérü că în privința acestui punză suntă multe denisă, și mai alesă în privința părții de dincolo de Milcovă care este forte nemulțumită. Décaghéru acesta adresă nu este de câtă ună omagiu către tronă, apoi o vomă vota și noi, élű déca se va rediscuta, în comisiune astfelă precum a cerută d. G. Grădișteanu, atunci ni se va permite și né se a răzuma plângerile acestei țări. Supt acesta reservă declară în numele grupului pe care’să represintă aci, că voiă vota responsulă la Discursul Tronului, îmi pare roa de d. P. Grădișteanu că s’a apucată să facă procesulă conservatoriloră. Suntă mai de plânsă aceia cari se facă monarhie, numai cândă aă puterea în mână. Acestea amă avută de jisă. Se citesce § 1-3 și se adoptă fără desbateri. La § 3. d. Șendrea cere suprimarea lui, căci nu face decâtă a repeta ceea ce conține alineatulă 2, și apoi frasa nici nu e destulă de inteligibilă. D. ministru de externe susține § 3, arotândă câtă de justă este ideia conținută inelű. § 3 se adoptă fără modificare. Asemenea se adoptă § 4 și 5. Em. S. Mitropol. Moldovei cere a se adauge în § 6 cuvintele „pe baza tratatelor” internaționale.* D. Ministru de esterne respunde că e de prisosă, fiindă că acea’ espresiune este în mesagiă. D. P. Grădișteanu propune a se «fice »guvernulu va apără* tn locă de : ,se va sili a se apăra.* D. St. Șendrea cere suprimarea cuvinteloră »precum în tóte cestiunile estemce,* pentru că ele daă aprobare modului cum guvernul ă a lucrată pâne acum în cestiunile estemóre. D. prim- ministru respunde că guvernulu e cu totulă pusă la uă parte în câtă privesce adresa; prin urmare și d-sea e de părere a se șterge totă ce privesce pe guvernă. D. ministru de esterne (zice că acum Senatulă e pusă în posițiune de a judeca politica esternă a guvernului, pentru că s’a distribuită deja Cartea Galbenă. D. D. Sturza, raportară susține redacțiunea adresei. D. gen. Florescu stăruie pentru suprimarea cuvintelor arătate de d. Șendrea. D. primu ministru ruge din nou pe Senată a suprima acele cuvinte, spre a nu da locă oposițiunii ca să voteze contra. Senatulă admite suprimarea. Celelaltei pene la sfirșită se adoptă fără altă modificare decâtă suprimarea cuvântului »ense* din alin. 8. Punându-se la votă în totală, proiectulă de respinsă se primeșce cu 34 bile albe pentru și 2 negre contra din 36 votanți. Ședința se ridică la 5 ore. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Luni, 1 Decembre, 1880. Ședința se deschide la amiaza supt președenția domnului președinte C. A. Rosetti, fiind presenți 89 din deputați. — Sumarul ședinței precedente se adoptă. Se acordă concedia d-lor I. Marghilomană și G. Livecjianu. Se trimite la comisiuni proiectulă pentru întocmirea unei comisiuni însărcinată cu revizuirea recensământului și mai multe proiecte pentru clasare de diferite căi, se recomandă de urgență comisiunii petițiunea d-lui George Enache, fostă pompiară la 1848. D. Ed. Gherghely anunță guvernului uă interpelare asupra unei scrisori a d-ua prefectă Hasnașă, scrisóre ce s-ară fi găsită în sala consiliului comunală din Dorohoi asupra jafului la care suntă espuși locuitorii din acelă județă. D. N. Ganea, din inițiativă individuală, depune mă proiecta de lege, prin care se ficșeza pedepse în contra acelora care, neavându dreptu, ară cumpera imobile rurale. Adunarea admite urgența. D. P. Ghica rogă pe d. ministru de culte a restitui scalei de meserii din T. Măgurele subvenția ce i s’a votată în 1878 și pe d. ministru de interne de a nu aproba votulă consil. județeană care desființaza scala normala din acelașă orașă. g.D. A. Ionescu desvoltându-șî interpelarea asupra violențelor, esercitate de ună oficială asupra două locuitori din Dobrogea, blamezit acestă faptă, recunoscându că el este uă escepțiune, de vreme ce purtarea autorităților d In Dobrogea a fostă esemplară și ne-a atrasă admirațiunea meritată a sumei întregi. Rugăcierü pe d. ministru a spune în ce împregiurări s’a produsă acelă faptă și ce măsuria luată. D. ministru de resbely respunde că, înainte de anunțarea interpelării, a cercetată faptulă și a dată în judecată pe oficială , speră că justiția nu va întânjia de a-i aplica pedepsa ce prevede legea. Asemenea fapte isolate, se comită în totă lumea, nu numai la noi, și ele nu potă atinge prestigiul armatei scüală autorității loră. Incidentul se închide. D. N. Ionescu își desvoltă interpelarea asupra transformării scalei fiiloră de militari din Iași într’un adevărată scolă militară. Fostul ministru de resbelă a promisă acesta și promisiunea nu s’a îndeplinită. D. ministru de resbela respunde că transformarea, nefiindă prevăzută de lege, nu o pate săvârși; înséa dată acelei școle îmbunătățirile putinciose, urcândă numerală eleviloră de la 150 la 250, schimbându-i localură, etc. Va înființa încăuă asemenea școlă la Craiova, fiindăcă acum e trebuință de cadre mai mari. D. N. Ionescu replicândă, dice că nu vrea ca ministrul a se înfrîngâ legea, ci numai să complecteze organisarea școlei de la Iași. D. prim-ministru răspunde că d. Leca n’a putută lua ună angagiamentă în contra legei; s’a angagiată numai a completa școla de la Iași și acesta a făcutu-o succesorală scü. d. Slăniceanu. In privința școleloră militare, s’a făcută și la noi ceea ce s’a făcută în Germania și Francia și— cu totă omnisciința d-lui Ionescu —totă mai competing sunt militarii cu șolință. In privința afacerilor militare, Décat. Ionescu vrea să schimbe destinațiunea acelei școle, se presinte ună proectă de lege. Incidentulă se închide. D. prim-ministru rugă pe Cameră a cerceta de urgență proectură pentru revizuirea recensământului, celă prin care i se dă autorizarea de a depune la bancă rublele din casele publice, luândă în schimb o monetă divisionară română și a da guvernului autorizarea de a bate încă 4,600,000 în monetă de argintă, spre a ajunge la suma ce prevede convențiunea monetară a Uniunei latine. D. Al. Lahovari, desvoltându-șî interpelarea în privința rublelor,zice că cele din urmă măsuri luate de ministrul de financie, a scurtată multă discusiunea, apoi vorbesce despre introducerea rublelor la noi, despre scăderea ce a încercată făcândă calcule de bogată închipuire și acusândă pe guvernă. D. președinte ală consiliului respundându, crice că-i pare reă că d. Lahovari a vorbită numai după notele ce i s’aă dată, și n’a studiată seriosă cestiunea. Rublele au fostă introduse printr’uă lege, era nu despotică. Așă dori ca onor. D. Lahovari care se dă în totă-d’auna ca espresiune a partidului conservatoră, se bine-voiescu a ’mî spune décà partidulă conservatoră acela cu cunostințe economice, éra nu numai juridice, cândă s’ară fi aflată în posițiunea în care ne-amă aflată noi, nu ară fi făcută totă ca noi, sau așa cum dice d. Lahovari că trebue să facemă ? Domniloră, a venită în România uă armată de mai multe sute de mii omeni. Ei bine, cu ce monetă avea ea să facă dar avarile ei în țară, dar avem de mai multe sute milione ? S’ară fi dusă de Rusia să cumpere monetă divisionară din Francia , din Italia, pentru ca să facă plățile în România ? Eram, d-loră, numai două mijloce : hârtia monetă, adică ruble de hârtie, și carbana sau rubla de argintă. Eă amă avută lupta cea mai mare cu guvernul rusescă în acesta privință, și mă credă forte norocosă că amă reușită să înlătură rubla de hârtie, pentru care guvernul rusescă punea piciorulăin pragă. Corespondența, ce amă avută-o cu Petersburgul stă față despre lupta ce amă avută pentru a nu primi hârtia rusescă. Amă arătată guvernului rusescă , nu numai inconvenientele economice, dorit și morale ale admitereî acelei hârtii; ’înfieamă că din causa rublelor de hârtiă are să urască pe Ruși totă poporațiunea, și numai după mari greutăți amă putută obține de a nu primi rabla de hârtiă în țara nostră. Totă astăfelă și partidul conservatoră nu ar fi avută să facă de câtă două lucruri : séu se lupte, cu mamă luptată noi, și amă triumfată, séu se priméscu rubla de hârtiă. D-lorü, este ună proverba care zice : Cașcavală așă mânca, déru nu totăd’auna póte mânca cineva cașcavală, și între două inconveniente trebuia se preferămă inconvenientulă celă mai mică. Déru cre amă impusă noi rubla în comerță ? Nici de cum. Amă ci‘sű numai că rublele suntă primite la tóte casele publice pe cutare cursă. Și fiți încredințați, d-loră, că acei cari aă vândută marfa loră pe ruble, ’șî aă făcută fórte bine socotela diferinței între aură și argintă. Dérü onor. d. Lahovari jice : Țara a perdută prea multă. Apoi, d-soră, rubla, nu la Alexandria în Egipt, nu la Constantinopole, ci chiar în Berlin a avută pene mai deună iji cursulă de 4 franci. La Constantinopole, și a jî umblă 4 franci. țiicea d. Lahovari că rublele, avangarda oștirea muscălescî, ne-a rămasă în țară. Déru bine ară fi fostă să fi dată Dumneseă ca ori de câte ori România a avută a suferi că invasiune sĕ nu’i fi rĕmasa altă avangardă decâtă ca aceea a rubleloră. (aplause). A mai zisă d. Lahovary că din causa multului argintă s’ascumpită aurulă, și că acesta este uă urgie pentru noi. Ințelegă, d-loră, ca acesta să fiă uă urgie pentru Francia. Pentru Germania care, din causa lipsei de bucate, au fostă silite sĕ scoță aurulă din țară pentru a le cumpéra în America sau la noi. Déjü pentru noi nu este nici de cum urgie. Socotesce cre d. Lahovary că noi, prin centimele ce perchemă la ruble adi, perchemă mai multă decâtă ceea ce câștigămă venitându bucatele nóstre pe prețura pe care le vindemă astăzi ? Eă m’amă gândită să trimită rublele, nu în Egyptă, ci în Constantinopolă, unde ele du cursură și a fl de 4 franci, dară cândă amă făcută socotela transportului și a asigurărea, amă retjuta că ne-ară costa forte scumpă. Acela care a spusă d-lui Lahovary că se aducă rublele din Egiptă, nu a avută cunoscința lucrurilor. Este adevărată că se simte orecare jenă în țară în privința monedei, déri óre din causa rublelor, este acesta ? Nici de cum, domniloră ! Transacțiunile nóstre sunt cu multă mai numerose, cu multă mai întinse de câtă cu câțiva ani înapoi, și, cu tote că avemă mijloce mai mari de câtă atunci, pentru că pe lângă cele 26,000,000 în monedă națională divisionară s’a mai dată acumă în urmă în circulațiune și două deta și șase milióne în bilete ipotecare, totuși acesta monedă nu este de ajunsă, și acesta trebuie să va bucure și pe d-v0stră conservatorii, fiindăcă trebuie să fiți progresiști celă puțină in privința acea că bogăția țărei se merge înainte, era mu ’napoi. Onor. d. Lahovary ne impută că n’amă avută prevederea de a înlătura jena la care trebuia să ne așceptămă în urma demonetizărei rublelor, și că amă grămădită în casele băncei totă moneda divisionară. Dérü și adesea se înșală, fiindăcă totă moneda divisionară ce se afla la bancă amă luată-o de acolo, și în locul ă se amă pusă moneda cea nouă de 5 franci, și banca a primită, pentru că piesele cele nouî nouă valore intrinsecă superioră, astfelă că acumă nu mai este monedă divisionară în casa băncei, ci numai monedă de 5 franci. Prin urmare, se nuai sefică că nu amă avută nici acesta prevedere. Onor. d. Lahovari ne acusă că de ce nu amă spusă chiar din jion d’ântâiă că, casele publice se platesc și se schimbe rublele prin monetă națională. In privința acesta ne amă consultată, și puteți întreba pe amicii d-vóstră cari suntă membrii ai administrațiunea casei de depuneri și consemnațiunî și ve veți încredința că m’amă consultata și cu d-loră și că majoritatea n’a fostă de părere să luămă acea măsura pe care ne-o recomandă d. Lahovari. In totă-d’auna cândă s’a făcută demonetisarea unor monete, și în 1866, cândă s’a demonetisată zranzii, totă așa s’a urmată. La acusarea, de ce n’a schimbată casieriele în biurouri de schimbă, răspunde că n’a făcută-o, pentru ca se nu serve de instrumentă zarafiloră, și suntă mulți care să facă zarafi în asemenea ocasiune. Ș’apoi cu ce era să se schimbe miliónele de ruble. Apoi Banca neavendă căci a întâmpinată oposițiune și la 1858 și 1867 cândă d-sea a voită s’o înființeze, n’avea cine sé reguleze cursură, căci nu ministerulă are uă asemenea atribuțiune. Afară de acesta, casieriele au fostă asediate de debitori și li s’a dată foră preferință, în interesulă statului; décà s’ară fi urmată altă felă, gheșeftarii rădicau cele câte-va milióne de care dispuneamă și atunci sĕ fi recrutü cum era ă sĕ speculeze pe publică și mai cu sumă pe țărani. In resumată, d-sea a făcut o tată ce a putută și desfide pe cineva să fi putută face mai bine. Incidentulă se închide. D. M. Ferichide, raportoră ală comisiunii de respinsă la discursul tronului, dă citire proiectului ală căruia testă e mai susü și declară că d-ni. Alecsandrescu, Urechiă și Mârzescu au făcută reserve în ce privesce guvernul și politica externă. Ședința se rădică la 4 ore și dinî deputați trecă în secțiuni. Face mă uă căldurosă apelă publicului de a încuragia prin numerósa lui presință acesta frumósá și folositóre întreprindere pornită din inițiativă individuală. Suntemă șicum că, în starea de astăzi a industriei române, oricine va visita Esposițiunea vă rămânea mulțămită și-și va face oă ideie mai bună de producțiunea industrială a țării, decâtă ideia ce este răspândită acum în generalitatea publicului. FELURIMI. Muntele Vesuvii varsă orăși rocă de câteva zile ; lava se revarsă de vale în cantități și distanțe mari. Naturaliștii vor vedea dacá erupțiunea Vesuviului stă și astădată în comunicațiune cu marele cutremură. A Uă femeiă cu barbă a murită în New York. Acesta femee era născută la Pembroke, în 1824, și se numea Rebeca Westgate. Pené la etatea de 44 ani avea numai puțină porn ; a doua zi—după ce împlini aceste 44 ani—se pomeni diminața cu oă barbă forte mare, deja; în zilele următore ea crescea din ce în ce, pené când ajunse la u lungime de 12 metru. In zadară nenorocita femee întrebuința tóte unsorile, pomadele, pentru a se debarasa de acestă ornamentă ală bărbaților ; ea nu putu de câtă a trăi cu acastă barbă, care crescea mereă, în câtă la marte í totă peptula, pene aprópe de glesnele piciorelor, era acoperită .Aurora boreală. Pe la floreséra in 27 Octombre în Dieta și giura s’a observată acelă rară și frumosă fenomenă crescă. Durata lui a fostă de 1 oră. (Revista Sciințifică). ESPOSIȚIUNEA NAȚIONALA. Calea Rahovei No. 16 Localul Esposițiunei este deschisă pentru publică în tote filele, de la 10 — & ore d. a. Prețurile intrării sunt: Dumineca, 50 bani de persona. Marțea 3 lei „ Celelalte <file 1 leă „ 1017 SCIRI TEATRALE Di será, la Teatrală Națională Ună pahara cu apa și Moștenitorii, cu d. Mikie în rolulă lui Cesar Girodot și d-na Frosa Garandi în rolul soției lui Cesar. —Astăzî Marți la Dacia, Vicleimulu și Domnia Slugiloru. Joi, la Teatrală celă mare, represintațiunea estraordinară în beneficiulă d-lui C. Dimitriade. Se va juca Ianeșil Bunulu Odinioră, și uă scenă din Le Burgrèves. D-ra A. Popescu va recita uă poesiă: Copila Română de Vulcan. BULETINU METEREOLOGICA Luni 1 Decernare 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică, —nr.5 R. Celulă norosă Marți 2 Decembre 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică, —H ° 0.5 R. Celulă norosă — 12 ore Jiua — înălțimea termometrică,16.5 R. înălțimea barometrică““ 753 Celulă norosă Maison Menu optic, s-eur de Lhuer. 13 t B I jTOCIR A.F Í.A. A ieșită de supt țipară în editura Tipografiei Romănulă, Carol Gabi. Manuală ilustrații după Metodulă Scriptologică pentru usură instrucțiunei elementare cu prețura de 40 b. exemplarulă, și Nouli Metodă de Aritmetică pentru usură gradului I iu de la 1 —10 în cele patru specie pentru ambele sexe, cu sistemulă metrică, 20 bani exemplarulă.—Ambele suntă de d. P. M. și aprobate de ministerul culteloră și instrucțiunei publice. SE ARENDEZA Moșiile Sussenii, Ghicani și Mentați, situate în județul Tutova, plasa Similia în total a sau în parte. Moșia Brodocul din județul Vaslui în depărtare de 5—6 kilometre de orașă. Se vinde cu condițiuni avantagiose 120 fălcii pădure strevechia conținând o totă soiulă de lemnă de construcție și de focă, dependentă de moșia Menzațiî. Pentru preță și condițiuni amatorii se potă adresa la sub-scrisulă in Tulcea. I. I. Paladi. Au sosită : Almanahul de Gotha pe 1881 Bucuresci 27/9 Decembre 1880 Socec é Comp. i Doctorul Petrini Galați Intorcându-se în Capitală anunciă onor. publică. Fmiliele Marghilomanu și A. Alesandrescu, rogă pe toți amicii lui MIHAIU D. MARGHILOMANU Fostă deputată, încetată din vioțd la hs Decembre, în vârstă de 59 ani, cari nu vor fi primită biletele foră de invitațiune, să asiste la ceremonia funebră ce va avea locă la 2 Decembre, ora 1 precisă, la biserica Sf. Dumitru, strada Carol I. Cortegială de la biserică va merge la cimitirul Șerban-Vodă.