Romanulu, februarie 1881 (Anul 25)
1881-02-14
142 POLITICA ESTEMA. Alungarea Grecilor din Turcia Hakikit, vorbind deotărîrea consiliului de miniștrii relativă la gonirea Grecilor din Turcia, elice următorele: Măsura acesta e forte dreptă. Cei 50,000 Greci din Constantinopole și cei 200,000 din Turcia, în cazul unui resbel ar fi un mare pericol intern, căci prea ușor ar putea se provoce tulburări. Prin urmare, cel mai bun remediu ca inimicul intern se fi dat peste ofare/ Neue freie Pressedice că convocarea reservelor grecesc în momentul când represintanții marilor puteri s’au întrunit la Constantinopole pentru consolidarea a produs o impresiune nefavorabilă păcii. Guvernul Greciei a ales cel mai nepotrivit moment. Cei de la Atena s’au încercat în adevăr, se ’nlăture acea impresiune nefavorabilă, declarând represintanților Greciei în străinătate căotărîrea pentru convocarea reservelor a fost luată de mai mult timp și esecuțiunea iei nu se mai putea amâna. Criza ministerială la Berlin. Neînțelegerea ce s'a rădicat între d. de Bismarck și ministrul de interne, comnitele de Eulenburg a făcut un mare sensațiune la Berlin. Ea traduză că situațiune forte gravă și uscrisă din cele mai seriose în sînul ministerului prusian. Pene acum demisiunea d-lui Eulenburg nu s’a primit de Imperatul Wilhelm, dar conflictul este îngagiat astfel încât nu se pute termina decât prin demisiunea ministrului de interne sau retragerea d-lui de Bismarck. Acesta din urmă eventualitate, 4'ee Indepnedința Belgică, este forte puțin probabilă. D. de Bismarck nu este om se cedeze, și arderea neobicînuită ce a pus în apărarea proiectelor sale economice pare a arăta, din contra, că eotărît a se împotrivi pene la sfîrșit fortunei care -1 amenință. Controlul în armată Am anunțat, după Agenția Havas, votul Camerii franceze în privința subordinării absolute a administrațiunii către comandanții de corpuri. Tiarele francese ne aduc precare deslușiri asupra observațiunilor presintate de d. general Farre, ministrul de resbel. D-sea a dovedit că acestă subordinare va fi izvorul unor conflicte perpetue, că va nasce desordine și confusiune, că va face se dispară orice fel de garanție în urma suprimării oricărui control local, și că va da loc la numerose abuzurî prin excese de putere și prin lipsa unei supravegheri efective. Ministrul a făcut se reiasă neajunsurile și chiar pericolele ce ar resulta din un sistemă a căreia consecință imediată ar fi de a crea, în persona comandaților de corpuri de armată, adevărați miniștrii de resbel, având uă autoritate absolută, pe când acea a ministrului va fi anihilată și nu -i va rămâne decât responsabilitatea actelor subordinaților săi fără a avea o mijloce îndestulătore ca să-î acopere în fața Parlamentului. Trecând la un altă ordine de idei, ministrul a arătat în fine că interesul soldatului ar putea se sufere de punerea în practică a unei sisteme atât de defectuase. Oricum dar s'ar privi proiectul care tinde a face pe funcționarii administrațiunii dependință de agenția comandamentului pentru exercitarea atribuțiunilor lor speciale, ministrul a stăruit asupra acestui punt că n’ar mai fi nici garanții eficace pentru responsabilitatea ministerială , nici margine pentru cheltuieli, nici ocrotire pentru drepturile trupelor, nici siguranță pentru prerogativele și imunitățile parlamentare. Cu tote aceste explicări, camera a primit ca administrațiunea se fiă cu totul subordinată comandanților de corpuri de armată. Tribunalul Ilfov se va împărți în 6 secțiuni, dintre care patru civile corecționale, una comercială și una de notariat. Tribunalul de Iași se va înparți în patru secțiuni, dintre care două civile și corecționale, una comercială și una de notariat. * * * Direcțiunea princiară a căilor a publicat, într’uă broșură, conclusiunile ce a depus la Tribunalul de Ilfov, secția II în procesul de la Nămolasa. Obiectul acestui proces este cererea proprietarilor moșiei Nămolosa (d-nele Maria contesă de Boma, Lucia Rosnovana, d-nii Petru conte de Roma, Emanuel Vogoridi, Emanoil Ruspoli și kStefan Verona) d’a li se acorda uă despăgubire de 3,800,000 lei. supt cuvânt că acea moșie ar fi fost inundată de Siret din causa lucrărilor de apărare construite de calea ferată la un punt, pe țărmul acelui reű. Tribunalul de Ilfov secția II, înaintea căruia s’a predat acest proces, a respins cererea reclamanților, condamnându’l și la 5000 lei cheltuieli de judecată. Afacerea se judecă acum în apel. Desbaterile s’au și început, înaintea secciunii I la curtea de apel din Bucuresci. Este de prisos a mai adauge că conclusiunile menționate, care au dobândit deja aprobarea tribunalului, stabilesc înîtr’un mod lămurit și victorios, după părerea nóstră, că nu lucrările de apărare a drumului de fer au fost causa inundărilor, pe care se basăză cererea de despăgubire. * * *- Sesiunea Corpurilor Legiuitore este prelungită până la 15 Marte. * * * Societatea Corpului Didactic din România este convocată pentru Duminecă 15 curent în localul Universității, la ora 1 d. a. * * PROGRAMA pentru serviciul solemn ce se va ține pentru sufletul morților, Sâmbătă, 14 Februarie 1881. I. P. S. S Mitropolitul Primat, împreună cu alți P. S. arhhiereu, va începe serviciul divin în capela cimitirului Bellu, la orele 10 dimineța. II. Toți preoții din capitală vor săvârși pe la bisericile lor sânta letargie, spre memoria repausaților din parohiele lor respective. III. La orele 93/4, toți preoții al căror enoriași înmormânteză în cimitirul Bellu, vor fi adunați la biserica Sf. George-Nou, de unde vor porni pe jos pentru cimitirul Bellu, în ordinea următore: 1) Uă escortă de grandarmî; 2) Mai multe felinare și stăgure bisericesc! ; 3) Corurile bisericesc!; 4) Un P. S. are hhiereă, urmat de toți preoții, cari vor merge în rând câte două, îmbrăcați în epitrahil și sfită. IV. In tot timpul procesiune!, se vor trage clopotele de la tote bisericele din capitală. V. După ce procesiunea va sosi în cimitir, se va accepta terminarea serviciului, după care se va face, în mijlocul cimitirului, parastasul general pentru reposații înmormântați acolo. După acesta, preoții vor citi moliftele,, fiecare pe mormintele parocialilor săi. VI. După terminarea parastasului, I. P. S. S. Mitropolitul Primat se va duce la localul de alăturea, unde se înmormênteza soldații, spre a citi un trisagion pentru odihna sufletelor celor căduți în resbel. VII. Preoții ai căror enoriași înmormânteze în celelalte cimitire, după ce vor termina sânta letargie la bisericele lor, vor porni la cimitirele respective, pentru a citi moliftele pe morminte. Corespondința politică află din Londra că în cabinet ar exista seriose diverginte de opiniune în privința reformei agrare în Irlanda. Tot asemene divergințe ar esista și în privința dezertării Kandaharului. —x — Din Paris se anunță că d. Brisson a fost ales președinte al comisunii bugetare. D. ministru de resbel, Farre, se va duce să inspecteze întăririle de la Nord și Vest. La 22 Februarie s’a ținut la Londra un mare meeting în cestiunea ocupațiunii Kandaharului. D. Vambery cu acesta ocasiune a adresat, să scrisore d-lui Lytton. D. Vambery dice că deșertarea Kandaharului ar atinge prestigiul Englizerii în Asia. Ocupațiunea Kandaharuluî n ar provoca de loc vr’un deficit, ci ar fi foste folositóre pentru Indii, deorece locuitorii Kandaharului sunt cei mai buni comercianți din totă Asia centrală. Terminând, d. Vambery dice că Rușii chiar, fără să ocupe Merivul, totuși în timp de 10 ani s’ar alia la porțile Kandaharului. SCIRII ALE DILEI Mercuri, 11 Februarie, la orele 8 sera, M. S. R. Domnul a mers la cercul militar, unde a ascultat conferința ținută de locotenent-colonel I. Lahovary, asupra imdportanței șiorganisărea statelor majore înarmate. * * * Camera a votat, era proiectul de lege care modifică art. 18 și 28 din legea organisărei judecătoresc. Modificarea privesce tribunalele Ilfov și Iași. DIN STRAINETATE Jurnalul oficial francez publică tabloul lofurilor profesorilor de Facultate, astfel cum s’a votat de comisiunea permanentă a consiliului superior de învățământ. Facultatea de teologia catolică La Paris : Gl. I, 6500 fr.; Cl. II, 5500 fr. In districte: Cl. I, 5500 fr.; Cl. II, 4500 fr.; Cl. III, 3500 fr. Facultatea de teologiei protestantă La Paris : Cl. I, 8000 fr.; Cl. II, 0500 fr. In districte : Cl. I, 6500 fr.; Cl. II, 5500 fr.; Cl. III, 4500 fr. Facilitatea de litere, de drept, de medicină și de stiințe La Paris : Cl. I, 15,000 fr.; Cl. II, 12000 franci. In districte: Cl. I, 11,000 fr.; Cl. II, 10 mii fr.; Cl. IIT, 8,000 fr.; Cl. IV, 6000 fr. —x— ROMANULU, 14 FEBRUARIE 1881 SENATUL Ședința de la 12 Februarie, 1881. Ședința se deschide la orele 2 și jumătate d. a., supt. președinția d-lui vice-președinte G. Leca cu 37 d-ne senatori prestați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. D. Orleanu, reportarele comitatului de delegați, dă citire raportului și proiectului de lege pentru modificarea art. 409 și 410 cod. de procedură civilă. Discuțiunea generală fiind deschisă d. Șendrea dice că n’avea de gând a lua cuvântul deea nu voia a aduce aminte că, de la presintarea proiectului banca ministerială s’au ridicat chiar, de pe protestări. D-seavoes ce acum se screde că guvernul aderă la acest proiect, fiind că și guvernul are acuă mare răspundere, și daca are de gând să o supună sancțiunii Domnitorului. D-sea constată apoi, că prin legea de față, astfel precum a fost votată de Cameră, se lasă la uă parte funcționari, ér pensionarii sunt ocrotiți. De aceea d-sea este de părere a se iid-că este necompletă lăsa acum legea, șiși cere ca guvernul să vie din inițiativa sea sect, în care se se cumpănăscă cu un protote interesele. Din puntul de vedere juridic, d-sea găseste că prin acest proiect se inaugurază un început de socialism, se calcă nisce principii prevedute în legile nostre fundamentale Este forte adevărat că fără acest proiect se lasă mulți omeni în suferință, dar acestea sunt nisce suferindl pe care omul și le-a creat singur și nu este drept ca corpurile legiuitore se vră se le ușureze printr-un călcare a unor principii. D. N. Voinov nu crede că Senatul trebuie să se preocupe de ceea ce va face guvernul, adică daca o va promulga acestă lege sau nu, remâind apoi ca țara se judece cine a avut dreptate sau nu. D-sea nu se încercă a mai cere modificarea acestei legi, astfel precum a fost votată de Cameră, căci n’ar avea alt resultat decât întârzierea iei. Venind apoi la cele dise de d. Șendrea, care a pretins că prin acestă lege se pot crea precedente perturbătore, se inaugurază un început de socialism, apoi d-sele i se pare că aceste vederi sunt greșite. Statul este dator se ia măsuri contra oricărui act care se comite în paguba altora, în fine contra acelora cari stau la pândă și voiesc a se îmbogăți prin jefuirea altor persone. Și apoi, dice d-sea, aceea ce se face acum, nu este să lege nouă, ci numai că interpretațiunea art. 409, pentru ca se nu se mai facă acele greșeli cari s'au făcut pene acum de trib, în aplicarea art. 409 din cod. de procedură civilă. D-sea demonstră apoi că pensiunea este oă avere proprie a personei, și prin urmare nu se pute aliena, căci altfel ar fi mai bine să se desființeze acestă instituțiune de care profită astăzî numai oă mulțime de evrei, cari stau grămadă la Casa pensiunilor și primesc acea răsplată pe care Statul, în îngrijirea lui, a acordat-o acelor funcționari onești cari au muncit decimi de ani. D-sea conchide rugând Senatul a vota acestă lege astfel precum a fost votată de Cameră. 1). I. Ghica este șirur că onor. Senat va vota în mare majoritate acesta lege și tocmai pentru aceea se crede dator a releva câteva cuvinte ale d-lui Șendrea, cum că Senatul are idei subversive, socialiste. După ce d-sea face istoricul pensiunii și susține că pensiunea nu este cesibilă, de vreme ce nu este sesizabilă. Cât pentru lăsarea afară a funcționarilor din acest proiect de lege, apoi se nu se credă că este făcută din alt punct de vedere decât din acela, că, daca pensiunea nu pate fi cedată, apoi cu atât mai puțin nu pote fi cedată léfa. Și daca se va găsi verî-un tribunal care să comită greșala de a condamna pe verî un funcționar, apoi Corpurile legiuitore sunt aci pentru ca să dea uă interpretare favorabilă acestei legi. D-sea încheie rugând Senatul să bine-voiască a vota acestă lege astfel precum a fost votată de Cameră. I. S. Șendrea voiescu a demonstra că pensiunea este un drept condițional și prin urmare pesibil, și spre a veni în ajutorul tesei sale, d-sea aminteste că chiar regulamentul interior al Casei pensiunilor prevede că pensiunile pot fi cedate. Și apoi făcând acesta inovațiune, nu trebuie ore să ne temem că mâne poimâne pate să fie un curent care să căra anularea și a altor contracte, ci nu numai pe acelea ale pensiunilor. D-sea voiește apoi a arăta Senatului că, daca voteză acestă lege, apoi o face acesta spre a lovi în evrei, de vreme ce, lovind în averea evreilor, se lovesce chiar în el. Iubirea ce se aduce creditului prin acesta reformă socială este mare și repet că se inaugurază [un început de socialism, căci în societate sunt două feluri de omeni esploatatorî și esploatați», și, dând uă lovitură capitalului, încurajiăm pe esploatați, cari țintesc la nimicirea temeliei sociale. D-sea susține încă uă dată că funcționarii sunt lăsați la uă parte și numai pensionarii sunt preveduți de acesta lege. D-sea este dor de părere a se lăsa pentru moment, acestă lege, până când guvernul însuși va veni cu una mai bine studiată și care ne-ar inspira mai multă încredere. D. D. Bosianu zice că în cele disecte d. Șendrea sunt două idei, aceia că legea este imperfectă; apoi este de drept aceea că déca Camera a scăpat din vedere pe funcționari, noi să respingem acesta lege și să lăsăm pe atâtea mii de bătrâni în miseriă. A doua ideiă, că pensiunea este pesibilă, mi se pare ărășî greșită, de vreme ce acesta pensiune este pe personă și apoi chiar în legea veche se prevedea că nu se putea înstrăina decât două părți. Deci, daci ne-am baza numai pe aceea ce aveam până acum, totuși pensionarii ar avea dreptate, și noi nu facem altceva acum decât interpretăm într’un chip mai general legea veche. Onor. d. Șendrea a dis că se iubesce libertatea convențiunilor și că facem uă lege socialistă, apoi nouă ni se pare că tocmai prin acestă lege evităm un curent socialist, căci împedicăm mulțime de familii d’a ajunge la miseriă și, acolo unde nu domnesc o miseriă, socialismul nu pare să prindă rădăcini. D. I. C. Brătianu, președintele Consiliului, zice că atunci când d. Șendrea a luat cuvântul, a credut că a voit să’l silesca să promulge cât mai repede acesta lege. Dar, după ce a mai vorbit, apoi s’a convins că d-sea a voit numai prin discursul ce a ținut să dea uă împunsătură guvernului. D. Șendrea, este acela care se teme de vre uă retroactivitate ; apoi eu pot, se-l asicurcă acestă țară, prin starea iui socială și economică, nu va intra nici uă dată pe calea retroactivității. Acesta am credut'o și eu și colegii mei și tot așa o credem și acum. Pot să asigur dor pe d. Șendrea că legea va fi promulgată, căci am declarat în Cameră, că deca d. Grădișteanu nu lua inițiativa apoi o luam eu. (Aplause). I. 8 Șendrea. Ați provocat aplause. ]. I. C. Brătianu, președintele consiliului. La versta mea nu mai mi fac nici un efect nici aplausele, nici huiduelile. La trecerea Dunării mi s’a dis că decă voi reeși, voi fi încununat, or daca nu, voi fi omorît. Și atunci póte se mă omore în bună am răspuns că voie , numai consecința să ’mi fie împăcată. Revenind apoi la proiectul de lege Șice că pensiunea nu este un proprietate ci e un drept condițional. Cât pentru procedarea d-lui Șendrea de a combate legea și apoi a ’i găsi mila de funcționari , mi se pare numai că manoperă spre a face se cadă legea. D-sea afirmă că leafă funcționarilor este pusă la adăpost de orice iubire. Dacă până acum, când n’a esistat legea, nu s’a prestatat la nici un tribunal nici uă plângere pentru vinderea de lefuri, apoi cu atât mai puțin se va putea prestata acum, când există legea. Acesta este un adevăr pe care sunt sigur că o va susține și d. Șendrea, chiar când va ajunge președinte la Curtea de Casațiune. Se cere închiderea discuțiunii care, punându-se la vot, se primeșee. Se pune la vot luarea în considerațiune și se primeșee. Legea în total punânduse la vot, se primesce cu 36 bile albe pentru și 6 negre contra. Senatul, ne mai fiind în număr, ședința publică se rădică la orele 4 și jumătate, anunțându-se cea viitare pe a doua di. 13 Februarul.uă pensiune d-nei Profira A. Botez, și asupra proiectului de lege pentru a se acorda u recompensă națională de 11] lei pe lună familiei repausatului I. Jianu. Punându-se din nou la vot luarea în considerare a proiectului de lege pentru desființarea privilegiului corpului de advocați, Adunarea o respinge cu 50 voturi contra 32. Se citesce raportul asupra proiectului de lege, pentru modificarea art. 1, din legea pentru perceperea și administrarea fondului porturilor. Fără discusiune proiectul se voteză cu 94 voturi contra 2 și 12 abțineri. Se citesce raportul asupra nouei convențiuni consulare cu Belgia care se adoptă cu 48 voturi contra 5 și 15 abțineri. Se citesce raportul asupra proiectului de lege pentru modificarea art. 18 și 20 ale legei organisărei judecătoresc. Proiectul se primește cu 50 voturi contra 3 și 12 abținuți. D. I. G. Fundescu se alege la comisiunea de anchetă de la Argeș în locul d-lui Carabatescu. Se trece în procesul verbal că d. P. Buescu, raportor asupra socotelilor Statului refusă de a veni în Adunare se citescă raportul. 1. N. Lupașcu citesce raportul asupra proiectului de lege, prin care cere a se recunosce dreptul de șenilă publică, școlei normale primară a societăței pentru învățătura poporului român, asigurându-i-se de către Statuă subvențiune anuală de 15.000 lei. Proiectul se primește fără discuțiune cu 46 voturi contra 3 și 14 abțineri. Ședința se ridică la orele 4 și jum., anunțându-se cea următore pe a doua di. 13 Februarie. ------------------—.~«S5R»*-------—.............. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 Februarie, 1881 Președinția domnului președinte C. A. Rosetti. Ședința se deschide la ora 1 și luni, supt președinția d-lui C. A. Rosetti, fiind prestați 99 d-ne deputați. După citirea și aprobarea sumariului ședinței președinte, se înscrie la ordinea dileî raportul comisiunei financiare asupra proiectului de lege pentru creditul de 300.000 lei ce se deschide d-lui președinte al consiliului pentru menținerea ordinei publice , trei raporturi ale comisiunei de indigenat asupra cererilor d-lor Melich Lezaler, Leon Juster și Bern Juster, și două raporturi ale comitatului de delegați ai secțiunilor asupra proiectului de lege pentru a se acorda CESTIUNI COMUNALE. — In ședința de la 15 (27) Decembre s’a supus consiliului adresa d-lui ministru de justiție, prin care cere a se permite deschiderea unei strade din strada Carol la strada Stavropoleos și a se declara de utilitate publică esproprierea prietăților ce cad pe locul pe tuturor prounde se va face strada cum și proprietățile de lăngă piața Constantin-Vodă, acesta în scopul de a se forma un teren întins împreună cu zisa piață pe care să se construiască palatul justiției. Consiliul, după mai multe desbateri, având în vedere că acestă lucrare este de natură a înfrumuseța orașul și a ’i pune în condițiune bune din puntul de vedere al higienei și al salubrităței, încuviințază ministrului deschiderea stradei și declară de utilitate publică esproprierea clădirilor din acea parte, cu condițiune însă ca tote cheltuielele de esproprieri, de pavarea și iluminarea stradei să privescă pe ministerul justiției. D. dr. Sergiu pune în vederea consiliului propunerea registrată la No. 21.619, făcută de societatea care s’a format în capitală, pentru fabricare de basalt, artificial, propriu pentru pavarea stradelor; acestă societate se oferă a procura comunei oricâte pietre de acest material, cu prețul de 19 și 15 lei metrul pătrat de pavagiu construit, după demisiunea pietrii și 9 lei și 50 bani pentru un metru de trotuar construit. D. consilier, după ce arătă composițiunea acestui material și modul de fabricațiune, probaza că în multe state din Europa s’au făcut, cercări cu pavege de basalt care a dat resultate forte satisfăcătore. La noi chiar, adaogă d. Sergiu, s’a făcut un cercare la 1877 cu basalt fabricat la străinătate; sunt trei ani de atunci, și după cum se pute constata la localitate, în strada Lipscani, atât pavagiul cât și trotuarul se află încă în bună stare, deși strada este din acelea mai mult frecventate; din puntul dor de vedere al consistinței, lucrul este netăgăduit, întrebuințat la pavage, dar acest, material, are imensul avantagiu că se pote utiliza pe câte 4 fețe regulate ale sale, pe cănd pavagele de piatră nu se pot utiliza în mare parte decât pe uă parte. D. Sergiu mai arătă că acestă propunere înainte de a se supune consiliului a dat-o în examenul inginerului comunei, însărcinat, cu pavagele spre a face uă comparațiune între prețurile propuse de societatea basaltului și acelea ce a costat pe Primăria celelalte feluri de pavagie. D-sea dă citire relațiunea dată de inginer in acesta privință, din care rezultă că pavagiul cu basalt costă într’adevăr ceva mai mult decât piatra de Bella, dar are mai mari avantage, mai ales că propultorul se obligă, în acest preț, se întreție buna stare la timp de zece an.Pentru aceste motive, și pentru a nu ne expune la cheltuelî prea mari, d. Sergiu crede că d’uă-cam-dată ar fi bine să se contracteze pentru uă construcțiune órecare