Romanulu, februarie 1881 (Anul 25)

1881-02-14

142 POLITICA ESTEMA. Alungarea Grecilor di­n Turcia Hakikit, vorbind de­otărîrea consiliului de miniștrii relativă la gonirea Grecilor din Turcia, elice următorele: Măsura acesta e forte dreptă. Cei 50,000 Greci din Constant­inopole și cei 200,000 din Turcia, în cazul unui resbel ar fi un mare pericol intern, căci prea ușor ar pu­tea se provoce tulburări. Prin urm­are, cel mai bun remediu ca inimicul intern se fi­ dat peste of­are/ Neue freie Presse­dice că convocarea re­­servelor grecesc­ în momentul când repre­­sintanții marilor puteri s’au întrunit la Constantinopole pentru consolidarea a produs o­ impresiune nefavorabilă­ păcii. Gu­vernul Greciei a ales cel mai nepotrivit moment. Cei de la Atena s’au încercat în adevăr, se ’nlăture acea impresiune nefa­vorabilă, declarând represintanților Greciei în străinătate că­otărîrea pentru convoca­rea reservelor a fost luată de mai mult timp și esecuțiunea iei nu se mai putea amâna. Criza ministerială la Berlin. Neînțelegerea ce s'a rădicat­ între d. de Bismarck și ministrul de interne, comnitele de Eulenburg a făcut un mare sensațiune la Berlin. Ea trad­u­ză că situa­țiune forte gravă și us­crisă din cele mai seriose în sînul ministerului prusian. Pene acum de­misiunea d-lui Eulenburg nu s’a primit de Imperatul Wilhelm, dar conflictul este în­­gagiat ast­fel în­cât nu se pute termina de­cât prin demisiunea ministrului de interne sau retragerea d-lui de Bismarck. Acesta din urmă eventualitate, 4'ee Indepnedința Belgică, este forte puțin probabilă. D. de Bis­marck nu este om se cedeze, și arderea neobicînuită ce a pus în apărarea proiec­telor sale economice pare a arăta, din contra, că e­otărît a se împotrivi pene la sfîrșit fortunei care -1 amenință. Controlul în armată Am anunțat, după Agenția Havas, votul Camerii franceze în privința subordinării absolute a administrațiunii către coman­danții de corpuri. Tiarele francese ne­ aduc pre­care deslu­șiri asupra observațiunilor presintate de d. general Farre, ministrul de resbel. D-sea a dovedit că acestă subordinare va fi izvorul unor conflicte perpetue, că va nasce desordi­ne și confusiune, că va face se dispară ori­ce fel de garanție în urma suprimării ori­cărui control local, și că va da loc la numerose abuzurî prin excese de putere și prin lipsa unei supravegheri e­­fective. Ministrul a făcut se reiasă neajunsurile și chiar pericolele ce ar resulta din un sistemă a căreia consecință imediată ar fi de a crea, în persona comandaților de corpuri de armată, adevărați miniștrii de resbel, având uă au­toritate absolută, pe când acea a ministru­lui va fi anihilată și nu -i va rămâne de­cât responsabilitatea actelor subordinaților săi fără a avea o mijloce îndestulătore ca să-î acopere în fața Parlamentului. Trecând la un altă ordine de idei, minis­trul a arătat în fine că interesul soldatului ar putea se sufere de punerea în practică a unei sisteme atât de defectuase. Ori­cum dar s'ar privi proiectul care tinde a face pe funcționarii administrațiunii dependință de agenția comandamentului pen­tru exercitarea atribuțiunilor lor speciale, ministrul a stăruit asupra acestui punt că n’ar mai fi nici garanții eficace pentru res­ponsabilitatea ministerială , nici margine pentru cheltuieli, nici ocrotire pentru drep­turile trupelor, nici siguranță pentru pre­rogativele și imunitățile parlamentare. Cu tote aceste explicări, camera a pri­mit ca administrațiunea se fiă cu totul su­­bordinată comandanților de corpuri de ar­mată. Tribunalul Ilfov se va împărți în 6 sec­țiuni, dintre care patru civile corecționale, una comercială și una de notariat. Tribunalul de Iași se va înparți în patru secțiuni, dintre care două civile și corec­ționale, una comercială și una de notariat. * * * Direcțiunea princiară a căilor a publicat­, într’uă broșură, conclusiunile ce a depus la Tribunalul de Ilfov, secția II în procesul de la Nămolasa. Obiectul acestui proces este cererea pro­prietarilor moșiei Nămolosa (d-nele Maria contesă de Bom­a, Lucia Rosnovana, d-nii Petru conte de Roma, Emanuel Vogoridi, Emanoil Ruspoli și kStefan Verona) d’a li se acorda uă despăgubire de 3,800,000 lei. supt cuvânt că acea moșie ar fi fost inun­dată de Siret din causa lucrărilor de apă­rare construite de calea ferată la un punt, pe țărmul acelui reű. Tribunalul de Ilfov secția II, înaintea că­ruia s’a predat acest proces, a respins ce­rerea reclamanților, condam­nându’l și la 5000 lei ch­eltuieli de judecată. Afacerea se judecă acum în apel. Des­­baterile s’au și început, înaintea sec­­ciunii I l­a curtea de apel din Bucuresci. Este de prisos a mai adauge că conclu­siunile menționate, care au dobândit deja aprobarea tribunalului, stabilesc înît­r’un mod lămurit și victorios, după părerea nó­­stră, că nu lucrările de apărare a drumu­lui de fer au fost causa inundărilor, pe care se basăză cererea de despăgubire. * * *-­ Sesiunea Corpurilor Legiuitore este pre­lungită până la 15 Marte. * * * Societatea Corpului Didactic din Româ­nia este convocată pentru Duminecă 15 cu­rent în localul Universității, la ora 1 d. a. * * PROGRAMA pentru serviciul solemn ce se va ține pentru sufletul morților, Sâmbătă, 14 Februarie 1881. I. P. S. S Mitropolitul Primat, împreună cu alți P. S. arhhiereu, va începe serviciul divin în capela cimitirului Bellu, la orele 10 dimineța. II. Toți preoții din capitală vor săvârși pe la bisericile lor sânta letargie, spre me­moria repausaților din paroh­iele lor res­pective. III. La orele 9­3/4, toți preoții al căror enoriași înmormânteză în cimitirul Bellu, vor fi adunați la biserica Sf. George-Nou, de unde vor porni pe jos pentru cimitirul Bellu, în ordinea următore: 1) Uă escortă de grandarmî; 2) Mai multe felinare și stăgure biseri­cesc! ; 3) Corurile bisericesc!; 4) Un P. S. are hhiereă, urmat de toți preoții, cari vor merge în rând câte două, îmbrăcați în epitrahil și sfită. IV. In tot timpul procesiune!, se vor trage clopotele de la tote bisericele din ca­pitală. V. După ce procesiunea va sosi în ci­mitir, se va accepta terminarea serviciului, după care se va face, în mijlocul cimiti­rului, parastasul general pentru reposații înmormântați acolo. După acesta, preoții vor citi moliftele,, fie­care pe mormintele paroc­ialilor săi. VI. După terminarea parastasului, I. P. S. S. Mitropolitul Primat se va duce la lo­calul de alăturea, unde se înmormênteza soldații, spre a citi un trisagion pentru o­­dihna sufletelor celor căduți în resbel. VII. Preoții ai căror enoriași înmormân­­teze în celelalte cimitire, după ce vor ter­mina sânta letargie la bisericele lor, vor porni la cimitirele respective, pentru a citi moliftele pe morminte. Corespondința politică află din Londra că în cabinet ar exista seriose diverginte de opiniune în privința reformei agrare în Ir­landa. Tot asemene divergințe ar esista și în privința dezertării Kandaharului. —x — Din Paris se anunță că d. Brisson a fost ales președint­e al com­i­s­unii bugetare. D. ministru de resbel, Farre, se va duce să inspecteze întăririle de la Nord și Vest. La 22 Februarie s’a ținut la Londra un mare meeting în cestiunea ocupațiunii Kan­­daharului. D. Vambery cu acesta ocasiune a adresat, să scrisore d-lui Lytton. D. Vam­­bery dice că deșertarea Kandaharului ar atinge prestigiul Englizerii în Asia. Ocupa­­țiunea Kandaharuluî n ar provoca de loc vr’un­ deficit, ci ar fi foste folositóre pentru Indii, de­ore­ce locuitorii Kandaharului sunt cei mai buni comercianți din totă Asia cen­trală. Terminând, d. Vambery dice că Rușii chiar, fără să ocupe Merivul, totuși în timp de 10 ani s’ar alia la porțile Kandaharului. SCIRI­I ALE DILEI Mercuri, 11 Februarie, la orele 8 sera, M. S. R. Domnul a mers la cercul militar, unde a ascultat conferința ținută de locotenent-colonel I. Lahovary, asupra im­d­­portanței și­­organisărea statelor­ majore în­armate. * * * Camera a votat, era proiectul de lege care modifică art. 18 și 28 din legea organisă­­rei judecătoresc­. Modificarea privesce tribunalele Ilfov și Iași. DIN STRAINETATE Jurnalul oficial francez publică tabloul lofurilor profesorilor de Facultate, ast­fel cum s’a votat de comisiunea permanentă a consiliului superior de învățământ. Facultatea de teologia catolică La Paris : Gl. I, 6500 fr.; Cl. II, 5500 fr. In districte: Cl. I, 5500 fr.; Cl. II, 4500 fr.; Cl. III, 3500 fr. Facultatea de teologiei protestantă La Paris : Cl. I, 8­000 fr.; Cl. II, 0500 fr. In districte : Cl. I, 6500 fr.; Cl. II, 5500 f­r.; Cl. III, 4500 fr. Facilitatea de litere­, de drept, de medicină și de stiințe La Paris : Cl. I, 15,000 fr.; Cl. II, 12000 franci. In districte: Cl. I, 11,000 fr.; Cl. II, 10 mii fr.; Cl. IIT, 8,000 fr.; Cl. IV, 6000 fr. —x— ROMANULU, 14 FEBRUARIE 1881 SENATUL Ședința de la 12 Februarie, 1881. Ședința se deschide la orele 2 și jumă­tate d. a., supt. președinția d-lui vice-pre­­ședinte G. Leca cu 37 d-ne senatori pre­stați. Sumarul ședinței președinte se aprobă. D. Orleanu, reportarele comitatului de delegați, dă citire raportului și proiectului de lege pentru modificarea art. 409 și 410 cod. de procedură civilă. Discuțiunea generală fiind deschisă d. Șendrea dice că n’avea de gând a lua cu­vântul deea nu voia a aduce aminte că, de la presintarea proiectului banca ministerială s’au ridicat chiar, de pe protestări. D-sea­voes ce acum se scre­de că guver­nul aderă la acest proiect, fiind că și guvernul are ac­­uă mare răspundere, și daca are de gând să o supună sancțiu­­­nii Domnitorului. D-sea constată apoi, că prin legea de față, ast­fel precum a fost votată de Ca­meră, se lasă la uă parte funcționari, ér pensionarii sunt ocrotiți. De aceea d-sea este de părere a se iid-că este necompletă lăsa acum legea, și­­și cere ca guver­nul să vie din inițiativa sea sect, în care se se­ cumpănăscă cu un pro­tote inte­resele. Din puntul de vedere juridic, d-sea gă­­seste că prin acest proiect se inaugurază un început de socialism, se calcă nisce principii prevedute în legile nostre funda­mentale Este forte adevărat că fără acest proiect se lasă mulți omeni în suferință, dar acestea sunt nisce suferindl pe care omul și le-a creat singur și nu este drept ca corpurile legiuitore se vră se le ușureze printr-un călcare a unor principii. D. N. Voinov nu crede că Senatul tre­buie să se preocupe de ceea­ ce va fa­ce guvernul, adică daca o va promulga a­­cestă lege sau nu, remâind apoi ca țara se judece cine a avut dreptate sau nu. D-sea nu se încercă a mai cere modifica­rea acestei legi, ast­fel precum a fost vo­tată de Cameră, căci n’ar avea alt resul­­tat de­cât întârzierea iei. Venind apoi la cele dise de d. Șendrea, care a pretins că prin acestă lege se pot crea precedente perturbătore, se inaugurază un început de socialism, apoi d-sele i se pare că aceste vederi sunt­ greșite. Statul este dator se ia măsuri contra ori­cărui act care se comite în paguba alto­ra, în fine contra acelora cari stau la pândă și voiesc a se îmbogăți prin jefuirea altor persone. Și apoi, dice d-sea, aceea ce se face acum, nu este să lege nouă, ci nu­mai că interpretațiune­a art. 409, pentru ca se nu se mai facă acele greșeli cari s'au făcut pene acum de trib, în aplicarea art. 409 din cod. de procedură civilă. D-sea demonstră apoi că pensiunea este oă avere proprie a personei, și prin ur­mare nu se pute aliena, căci alt­fel ar fi mai bine să se desființeze acestă institu­­țiune de care profită astăzî numai oă mul­țime de evrei, cari stau grămadă la Casa pensiunilor și primesc acea răsplată pe care Statul, în îngrijirea lui, a acordat-o acelor funcționari onești cari au muncit decimi de ani. D-sea conchide rugând Senatul a vota acestă lege ast­fel precum a fost votată de Cameră. 1). I. Ghica este șirur că onor. Senat va vota în mare majoritate acesta lege și toc­mai pentru aceea se crede dator a releva câte­va cuvinte ale d-lui Șendrea, cum că Senatul are idei subversive, socialiste. După ce d-sea face istoricul pensiunii și susține că pensiunea nu este cesibilă, de vreme ce nu este sesizabilă. Cât pentru lăsarea afară a funcționarilor din acest proiect de lege, apoi se nu se credă că este făcută din alt punct de ve­dere de­cât din acela, că, daca pensiunea nu pate fi cedată, apoi cu atât mai puțin nu pote fi cedată léfa. Și daca se va găsi verî-un tribunal care să comită greșala de a condamna pe verî­ un funcționar, apoi Cor­purile legiuitore sunt aci pent­ru­ ca să dea uă interpretare favorabilă acestei legi. D-sea încheie rugând Senatul să bine-voiască a vota acestă lege ast­fel precum a fost vo­tată de Cameră. I­. S. Șendrea voiescu a demonstra că pensiunea este un drept condițional și prin urmare pesibil, și spre a veni în ajutorul tesei sale, d-sea aminteste că chiar regu­lamentul interior al Casei pensiunilor pre­vede că pensiunile pot­ fi cedate. Și apoi făcând acesta inovațiune, nu trebuie ore să ne temem că mâne­ poimâne pate să fie un curent care să căra anularea și a altor contracte, ci nu numai pe acelea ale pen­siunilor. D-sea voiește apoi a arăta Sena­tului că, daca voteză acestă lege, apoi o face acesta spre a lovi în evrei, de vreme ce, lovind în averea evreilor, se lovesce chiar în el. Iubirea ce se aduce creditului prin acesta reformă socială este mare și repet că se inaugurază [un început de so­cialism, căci în societate sunt două feluri de omeni esploatatorî și esploatați», și, dând uă lovitură capitalului, încurajiăm pe es­­ploatați, cari țintesc la nimicirea temeliei sociale. D-sea susține încă uă dată că funcțio­narii sunt lăsați la uă parte și numai pen­sionarii sunt preveduți de acesta lege. D-sea este dor de părere a se lăsa pen­tru moment, acestă lege, până când guver­nul însuși va veni cu una mai bine stu­diată și care ne-ar inspira mai multă în­credere. D. D. Bosianu zice că în cele dise­cte d. Șendrea sunt două idei, aceia că legea este imperfectă; apoi este d­e drept aceea că déca Camera a scăpat din vedere pe funcționari, noi să respingem acesta lege și să lăsăm pe atâtea mii de bătrâni în miseriă. A doua ideiă, că pensiunea este pesibilă, mi se pare ărășî greșită, de vreme ce ace­sta pensiune este pe personă și apoi chiar în legea veche se prevedea că nu se pu­tea înstrăina de­cât două părți. Deci, daci ne-am baza numai pe aceea ce aveam până acum, totuși pensionarii ar avea drep­tate, și noi nu facem alt­ceva acum de­cât interpretăm într’un chip mai general legea veche. Onor. d. Șendrea a dis că se iubesce libertatea convențiunilor și că facem uă lege socialistă, apoi nouă ni se pare că tocmai prin acestă lege evităm un curent socialist, căci împedicăm mulțime de fami­lii d’a ajunge la miseriă și, acolo unde nu domnesc o miseriă, socialismul nu pare să prindă rădăcini. D. I. C. Brătianu, președintele Consiliu­lui, zice că atunci când d. Șendrea a luat cuvântul, a credut că a voit să’l silesca să promulge cât mai repede acesta lege. Dar, după ce a mai vorbit, apoi s’a convins că d-sea a voit numai prin discursul ce a ținut să dea uă împunsătură guvernului. D. Șendrea, este acela care se teme de vre­­ uă retroactivitate ; apoi eu pot, se-l a­­sicur­că acestă țară, prin starea iui socială și economică, nu va intra nici uă dată pe calea retroactivității. Acesta am credut'o și eu și colegii mei și tot așa o credem și acum. Pot să asigur dor pe d. Șendrea că legea va fi promulgată, căci am decla­rat în Cameră, că deca d. Grădișteanu nu lua inițiativa apoi o luam eu. (Aplause). I­. 8 Șendrea. Ați provocat aplause. ]­. I. C. Brătianu, președintele consiliului. La versta mea nu mai mi fac nici un e­­fect nici aplausele, nici huiduelile. La trecerea Dunării mi s’a dis că decă voi­ reeși, voi­ fi încununat, or daca nu, voi­ fi omorît. Și atunci póte se mă omore în bună am răspuns că voie , numai consecința să ’mi fie împăcată. Revenind apoi la proiectul de lege­­ Șice că pensiunea nu este un proprietate ci e un drept condițional. Cât pentru proceda­rea d-lui Șendrea de a combate legea și apoi a ’i găsi mila de funcționari , mi se pare numai că manoperă spre a face se cadă legea. D-sea afirmă că leafă funcțio­narilor este pusă la adăpost de ori­ce iu­­bire. Dacă până acum, când n’a esistat le­gea, nu s’a prestatat la nici un tribunal nici uă plângere pentru vinderea de lefuri, apoi cu atât mai puțin se va putea pre­stata acum, când există legea. Acesta este un adevăr pe care sunt sigur că o va sus­ține și d. Șendrea, chiar când va ajunge președinte la Curtea de Casațiune. Se cere închiderea discuțiunii care, pu­­nându-se la vot, se primeșee. Se pune la vot luarea în considerațiune și se primeșee. Legea în total punându­se la vot, se pri­­mesce cu 36 bile albe pentru și 6 negre contra. Senatul, ne mai fiind în număr, ședința publică se rădică la orele 4 și jumătate, anunțându-se cea viitare pe a doua di. 13 Februarul.­uă pensiune d-nei Profira A. Botez, și a­­supra proiectului de lege pentru a se a­­corda u­ recompensă națională de 11] lei pe lună familiei repausatului I­. Jianu. Punându-se din nou la vot luarea în considerare a proiectului de lege pentru desființarea privilegiului corpului de advo­cați, Adunarea o respinge cu 50 voturi contra 32. Se citesce raportul asupra proiectului de lege, pentru modificarea art. 1, din legea pentru perceperea și administrarea fondu­lui porturilor. Fără discusiune proiectul se voteză cu 94 voturi contra 2 și 12 abțineri. Se citesce raportul asupra nouei conven­­țiuni consulare cu Belgia care se adoptă cu 48 voturi contra 5 și 15 abțineri. Se citesce raportul asupra proiectului de lege pentru modificarea art. 18 și 20 ale legei organisărei judecătoresc­. Proiectul se primește cu 50 voturi con­tra 3 și 12 abținuți. D. I. G. Fundescu se alege la comisiu­nea de anchetă de la Argeș în locul d-lui Caraba­tescu. Se trece în procesul verbal că d. P. Buescu, raportor asupra socotelilor Statu­lui refusă de a veni în Adunare se citescă raportul. 1­. N. Lupașcu citesce raportul asupra proiectului de lege, prin care cere a se re­­cunosce dreptul de șenilă publică, școlei normale primară a societăței pentru învă­țătura poporului român, asigurându-i-se de către Stat­uă subvențiune anuală de 15.000 lei. Proiectul se primește fără discuțiune cu 46 voturi contra 3 și 14 abțineri. Ședința se ridică la orele 4 și jum., a­­nunțându-se cea următore pe a doua di. 13 Februarie. ------------------—.~«S5R»*-------—.............. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 Februarie, 1881 Președinția domnului președinte C. A. Rosetti. Ședința se deschide la ora 1 și luni, supt președinția d-lui C. A. Rosetti, fiind pre­stați 99 d-ne deputați. După citirea și aprobarea sumariului șe­dinței președinte, se înscrie la ordinea di­­leî raportul comisiunei financiare asupra proiectului de lege pentru creditul de 300.000 lei ce se deschide d-lui președinte al con­siliului pentru menținerea ordinei publice , trei raporturi ale comisiunei de indigenat asupra cererilor d-lor Melich Lezaler, Leon Juster și Bern Juster, și două raporturi ale comitatului de delegați ai secțiunilor asu­pra proiectului de lege pentru a se acorda CESTIUNI COMUNALE. — In ședința de la 15 (27) Decembre s’a supus consiliului adresa d-lui ministru de justiție, prin care cere a se permite deschiderea unei strade din strada Carol la strada Stavropoleos și a se declara de utilitate publică esproprierea prietăților ce cad pe locul pe tuturor pro­unde se va face strada cum și proprietățile de lăngă piața Constantin-Vodă, acesta în scopul de a se forma un teren întins împreună cu zisa piață pe care să se construiască pala­tul justiției. Consiliul, după mai multe desbateri, a­­vând în vedere că acestă lucrare este de natură a înfrumuseța orașul și a ’i pune în condițiune bune din puntul de vedere al higienei și al salubrităței, încuviințază ministrului deschiderea stradei și declară de utilitate publică esproprierea clădirilor din acea parte, cu condițiune însă ca tote ch­eltuielele de esproprieri, de pavarea și iluminarea stradei să privescă pe ministe­rul justiției. D. dr. Sergiu pune în vederea consiliu­lui propunerea registrată la No. 21.619, făcută de societatea care s’a format în ca­pitală, pentru fabricare de basalt, artificial, propriu pentru pavarea stradelor; acestă societate se oferă a procura comunei ori­câte pietre de acest material, cu prețul de 19 și 15 lei metrul pătrat de pavagiu con­struit, după demisiunea pietrii și 9 lei și 50 bani pentru un metru de trotuar con­struit. D. consilier, după ce arătă composi­­țiunea acestui material și modul de fabri­­cațiune, probaza că în multe state din Eu­ropa s’au făcut, cercări cu pavege de ba­salt care a dat resultate forte satisfăcătore. La noi chiar, adaogă d. Sergiu, s’a fă­cut un cercare la 1877 cu basalt fabricat la străinătate; sunt trei ani de atunci, și după cum se pute constata la localitate, în strada Lipscani, atât pavagiul cât și tro­tuarul se află încă în bună stare, de­și strada este din acelea mai mult frecventate; din puntul dor de vedere al consistinței, lucrul este netăgăduit, întrebuințat la pavage, dar acest, material, are imensul avan­­tagiu că se pote utiliza pe câte 4 fețe re­gulate ale sale, pe cănd pavagele de piatră nu se pot utiliza în mare parte de­cât pe uă parte. D. Sergiu mai arătă că acestă propunere înainte de a se supune consiliului a dat-o în examenul inginerului comunei, însărcinat, cu pavagele spre a face uă comparațiune între prețurile propuse de societatea basal­­t­ului și acelea ce a costat pe Primăria cele­l­alte feluri de pavagie. D-sea dă citire relațiunea dată de inginer in acesta privință, din care rezultă că pa­vagiul cu basalt costă într’adevăr ce­va mai mult de­cât piatra de Bella, dar are mai mari avantage, mai ales că propultorul se obligă, în acest preț, se întreție buna stare la timp de z­ece an.­Pentru aceste motive, și pentru a nu ne expune la cheltuelî prea mari, d. Sergiu crede că d’uă-cam­-dată ar fi bine să se contracteze pentru uă construcțiune óre­care

Next