Romanulu, martie 1881 (Anul 25)
1881-03-26
278 ROMANULU, 27 MARTIE 1881 istorică și prin propria iei posițiune geografică. »Esemplul României, mărită atâta în ochii marilor puteri și în așa puțini ani prin înțelepciunea Regelui iei și prin fermitatea cetățenilor români, va fi forte folositore celor-lalte popore din peninsula balcanică. Ei au înțeles că nu se ajunge la independința patriei, nu se dobândesce stima și încrederea Europei, conspirând, măcelărind omeni dintr’uă altă rasă sau cari profeseză alte credinți, ci, că se dobândesc beneficiile poporelor civilizate inspirându-se de maximele adevăratei civilisațiuni, respectând proprietatea, credințele altora, făcând să tacă interesul privat și preferiindu-se interesul public. »Urăm dar nobilului Regat prosperitate și putere spre a întreprinde luptele legislative ce trebuie se susțină mai nainte d’a trece prin filiera de reforme ce constitue partea cea mai anevoiaasă a formării unui Stat.« 11 Resorgimento scrie și el următorele : »Patriotismul și virtuțile cetățenescî și politice au făcut pe Moldo-ValaW se triumfe de tóte obstacolele care se opuneau la unirea și independința lor și, cu un ocasiune recentă și solemnă, procurând Europei probe solemne de valora și de disciplină militară, s-au făcut se merite risce destine mai înalte. Aspirațiunea lor la demnitatea de Regat nu fu dorită zădărnicie, în urma gloriaselor lupte susținute în ultimul resbel dintre Rusia și Turcia, și fu bine meritată dobândirea Dobrogei, care dă României porturi destul de însemnate pe mare. »Puterile Statului român, forte de deplina independință dobândită, nu aveau trebuință de un consimțiment din afară, pentru u schimbare de ordine curat internă. Și ele, de fapt, n’au întârziat a face se valoreze drepturile lor. țiua de em. 14 (26) Marte, va însemna o dată memorabilă în analele române.« La Perseveran,zadice : „Dorim ca proclamarea României la rangul de Regat, se serve a nobili sufletul națiunii, a mări simțimentul propriei ei demnități și a face mai strânse legăturile care o unesc cu dinastia. România are o misiune însemnată de îndeplinit în Oriunte ; ea reprezintă civilisațiunea latină și acestă civilisațiune este destinată a transforma, în unire cu civilisațiunea grecă, peninsula balcanică. Că operă va înainta de la meză nopte și cealaltă de la mezo di. Urăm ca noul Regat se se arate demn de înaltul destin la care e chemat. In fine foia Adige scrie și ea următorele : Sunt câteva zile de când uă telegramă din Bucuresci ne anunța că proclamarea Regatului va avea loc tocmai la 10 (22) Mai, a patra aniversare a proclamării independinței României; dar simțimentul nare nici dată nici calendar, nici aniversare; entusiasmul unui popor nu se predomină, nerăbdările lui sunt neînfrânate, și acesta ne-aprobază faptul că Adunările române, fără a mai aștepta uă dată istorică din propria viață națională, au proclamat ori România de Regat și au salutat pe Carol I de Rege al Românilor. »Resbelul din Oriunte din 1877 este istorie contimpurană. In acest resbel România a afirmat prin sângele séu, dreptul propriu la independință și libertate; și astăzî ea culege fructul meritat prin atâtea sacrificii și atâta eroism nobil. »România, unită cu Italia prin legături vechi, are în istoria renascerii sale orecare asemănări de evenimente cari o apropie și mai mult încă de Italia. »De aceia dor de la noi Italianii, ma î nainte ca de la oricare alt popor, trebue să plece un salut și să arare pentru noul Regat al României, a cărei causă a găsit totdeauna simpatii vădite și apărători puternici și în poporul italian, și în Senatul nostru, și în Camera nostră. »Națiunea italiană trimite astăzi vechea colonii romane un salut frățesc, plin de bune relațiunî și d’un vesel viitor pentru cele două popore.“ Proclamarea Regatului Duminecă, Maiestățile Lor au primit deputațiunea comunităței bisericei evangelice reformată, din Bucuresci, compusă de d-nii Albert Gyárfás, pastorul, Carl Balla capelanul, Alesandru Veress , primul curator, și de d-nii Ludovic Vandory, Mózes Teleky, Iosef Benke, Dionisie Fejes, Sándor Jozsef și Ion Salamon. D. Gyárfás, pastorul, a adresat Regelui și Reginei următorul discurs : Maiestățile Vesire, Comunitatea bisericei evangelice reformată, din Bucuresci, ia parte, cu cele mai dulci simțiri ale inimei, la serbarea de veselie a României, și salută, cu cea mai mare supunere , în Maiestățile Vostre, pe primul Rege și pe prima Regină a României. Nu simpla datoriă, ci adevărata pornire a inimei și cea mai profundă venerațiune, ne-au condus la treptele înaltului Vostru Tron. ) era Maiestăților Vóstre face parte dintre țările unde domnesce adevărata libertate, și în acesta țără liberă ne bucurăm și noi de exercițiul drepturilor nóstre religiose, desvoltând virtuțile morale și evangelice. Astăzi, când națiunea română aduce glorioșilor sei Suverani omagiul devotamentului și dragostei sale, se ne fiă permis a aduce și noi simțimântele cele mai sincere ale inimei nostre la strălucitorea Corană în care cele mai sincere simțimente compun pietrele cele mai precise. Regele Regilor se asculte și se înplinască rugăciunea nostră cea mai ferbinte , care este de a dărui Maiestăților Vostre uă viață lungă și fericită, Tronului glorie și strălucire, și pace tăreî. Protecția A-Tot-Putintelui stă cu Maiestățile Vostre! Aci înaintea Tronului, care este sanctuarul poporului român, urăm : Vivat Rex Romanorum! Vivat Regina Romanorum! Vivat Romania ! Regele a răspuns prin câteva cuvinte , arătând înalta mea satisfacțiune pentru nobilele sentimente exprimate în acestă adresă. * * * Duminică sera, încă două frumose manifestațiuni s’au făcut pe piața Palatului. La 8 ore , colonia italiană , cu musică , drapele și lanterne venețiane , a venit să aclame pe Regele și Regina cu un sincer și espresiv entusiasm. Maiestățile Lor, după ce mai inteia au apărut pe balcon, salutând mulțimea, au primit apoi delegațiunea compusă de d-nii doctor Marini, Fr. Bruzzesi, negotiant, I. Fieschi, proprietar, Iul. Arzani, inginer, și L. Cazzavilan, diarist. D. dr. Marini, luând cuvântul, a remis Regelui adresa coloniei, în cuprinderea următore : Maiestate. Printre cele din urmă prin numărul seu, dar nu cea din urmă prin afectuosa sea reverință, colonia italiană depune la piciorele Tronului un omagiu din acelea numai ce se datorăză Suveranilor, adică un omagiu de omeni liberi. Italia se bucură, Sire, de marele act ce s’a săvârșit în România; ea se bucură a vedea în gloriele acesteia reflectându-se gloriele sale proprii; se bucură de a afla în fiii lui Traian frații ei de sânge, de limbă, de moravuri și de aspirațiune. Fie ca Cerul, care a condus poporul Vostru la opera anevoiosă a regenerării sale, să acorde Maiestățea Vestre dile multe și fericite, astfel ca Ea să vadă acestă operă întărindu-se pe base neperitere, și strălucirea Coronei regale a României să potă sădi radia departe în Orient, evocând echpul trecutului și secondând tradițiunile marelui nume latin. Trăiască Regele Carol I! Trăiască Regina Elisabeta! Trăiască România! Regele a răspuns prin viuî mulțumiri exprimate d-lor delegați, însărcinându-î a le împărtăși întregei colonii italiane. * * * După acesta, la 8 și jun. ore sera, a urmat, cu aceiași pompă, manifestațiunea coloniei ungare, imposantă prin numărul său și freneticele selecurale. Delegațiunea coloniei, având în capul ei pe d-ni. Alex. Veress, inginer, Alb. Gyárfás, păstorul bisericei reformate, pe d. L. Vandory, țarist, Fr. Mandy, fotograf, C. Balla, capelanul bisericai reformate, I. Weiss, tipograf, și alte persone notabile, și fiind admisă a se presenta Maiestăților Lor, d. Veress a rostit următorele : Maiestăți. Societatea ungară, representantul coloniei ungare din Bucureșci, care formază u parte însemnată ale clasei industriașilor și lucrătorilor Capitalei, este fericită de a putea celebra, împreună cu frații săi Românii, clipa epocală când România ia locul ce i se cuvine în rangul Regatelor și Imperiurilor Suverane. Maiestatea Vastră ațî condus națiunea română pe calea progresului, cu păsuri uriașe, în timpul de pace, iar pe câmpul de resbel, ați reînviat dilele gloriose secolelor trecute și ați pus asupra capului României corona cea mai frumosă, corona administrațiunei lumei civilisate! Noî, simpli lucrători, furmicî ai societăței umane, am găsit în sînul națiunei române ospitalitate, primire frâțască, nă patrie; inimile nóstre sunt pline de recunoștință și saltă de bucurie când vedem prosperarea eî: suntem plini cu gratitudine că ne-a fost permis a exprima aceste sentimente ale inimilor nóstre înaintea Tronului Maiestăților Vóstre; suntem fericiți că putem depune înaintea Maiestăților Vostre omagiul și devotamentul nostru cel mai sincer. Rugăm pe Dumnedeu cel A Tot-Putinte să acorde Maiestăților Vostre viață lungă și regn glorios și fericit, iar Regatului României prosperitate ! Trăiescă Maiestățile Vostre ! Trăiescă România! Regele a mulțumit în modul cel mai grațios d-lor delegați, pentru frumosa ovațiune a coloniei ungare și pentru felicitările și urările exprimate înaintea Maiestăților Lor. * * * Luni, 23 Marte, la ora 13 4, d-nn membrii aî Societăței române de arme, gimnastică și dare la semn“ și al societăței »Concordia română«, împreună cu mai multe demne, au fost primite de Maiestățile Lor, Regele și Regina. D. general Davila, președintele »Societăței române de arme, gimnastică și dare la semn«, a rostit următorele cuvinte : Măria Ta, Damnă, Societatea de arme, gimnastică și dare la semn depune felicitările sale la piciorele Maiestăților Vostre. Încă din anul 1867, fondatorii acestei societăți au presimțit că supt Domnia gloriosă a lui Carol I, vitejia românască va reînvia, și că, prin arme, Românii ’și vor redobândi puterea și reputațiunea ce li se contesta, Societatea prosperă; ea posedă astăzi localul sau propriu; a construit o hală de gimnastică, a înființat o scală de notațiune și, contribuind la desvoltarea fisică și morală a copiilor, obicșnuindu-i la esercițiuri gimnastice și la deprinderi de arme, pregătesce generațiunile viitore, cari, supt urmașii Maiestăților Vaste, vor păstra intact renumele și posițiunea la care patria s’a rădicat supt conducerea Maiestăților Vostre. Se trăiască Regele ! Se trăiască Regina României! Apoi, d C. Porumbaru, în numele societăței »Concordia română«, s’a esprimat astfel: Maiestăți, Societatea Concordia română, fondată la anul 1876, cu scop de a înfrăți pe Români între dânșii, de a’i încuragea și de a’i îndemna la muncă, vine se depun la piciorele Tronului Maiestăților Vóstre respectuosele sale felicitări. Ea păstrază uă amintire și uă recunoștință neștârsă, pentru onerea și încurajearea ce a’Tî bine-voit a’i da prin presența Maiestăților Vostre la esposițiunea ce a organisat pentru a ajunge la scopul ce urmăresce. Ea vine cu toții se stinge din adâncul inimei. Se trăiască M. S. Regele Carol I! Se trăiască M. S. Regina Elisabeta! Se trăiască Regatul României! Se prospere munca Românului! Regele a respuns la aceste cuvinte, mulțumind pentru urările ce i se aduceau, și esprimându-Și satisfacțiunea de a vedea participând la tote actele patriotice aceste doue societăți, a căror activitate este menită a exercita uă înrîurire atât de importantă pe teremul economic și național. Mai multe buchete au fost oferite Reginei de societe d-lor societari. La orele 2, Maiestățile Lor au făcut intrarea Lor în sala Tronului, unde se afla adunat un forte mare număr de particulari, domni și domne, precum și tote domnele »Societăței de binefacere Elisabeta Domna*. Principele Dimitrie Ghika, vicepreședintele acestei societăți, a presintat Reginei un frumos buchet.. Maiestățile Lor S’au întreținut în timp deuă oră cu personele presinte, răspundem], în modul cel mai grațios, la felicitările ce Li se esprimau. * * * La orele 3, Regele și Regina a primit delegațiunea „Societăței de dare la semn, Bucuresci”, compusă din d-nii Em. Florescu, Em. Resch, G. Reiter, M. Világ, E. Goni, A. Lenș, A. Jónich, și I. Weiss. D. Emanuel Florescu a adresat Maiestăților Lor, în numele societăței, următorele cuvinte: Auguști Suverani, De câte ori dile frumóse apar pe Cerul scumpei nóstre patrii, Societatea de dare la semn, Bucuresci, se simte mândră și fericită de a se asocia și dânsa mișcărei entusiaste a întregei națiuni. In urma actului măreț și patriotic, săvârșit în ziua de 14 Marte, de unanimitatea represintațiunei legală a țărei și aclamat cu bucurie de vocea puternică a poporului, societatea tirului vine, cu cel mai profund respect, prin delegații săi, se aducă la piciorele Tronului Maiestăților Vóstre felicitațiunile și urările cele mai sincere și căldurose, vine să salute din adâncul inimei pe Regele și Regina României, să salute cu aceiași iubire pe Augustul său membru onorific, Carol I. Se trăiți, în alte Maiestăți, pentru înflorirea Regatului și fericirea poporului Vostru! Regele a mulțumit pentru sincerile urări exprimate de »Societatea de dare la semn, Bucuresci“, în care figurăză ca membru onorific, și care urmăză cu perseverență patrioticul sau scop, de a menține și desvolta între non tradiționala și bărbătesca deprindere a armelor. In acea di s’au înfățișat Maiestăților Lor d-nn rabini ai ambelor comunități israelite din Bucuresci, veniți spre a aduce Regelui și Reginei felicitările lor. D. dr. Beck, predicatorul templului choral, după o scurtă invocațiune estrasă din Talmud, a pronunțat următorele cuvinte : Maiestățile Vostre. Una dintre datoriele cele mai sfinte ce ne prescrie religiunea mosaică, profesată de noi, este credința către Augustul Suveran și supunerea legilor țărei. Apropiindu-ne de treptele Tronului Maiestăților Vostre, pentru a exprima felicitările nóstre și pentru a depune în numele clerului israelitn din Capitală închinăciunile nóstre, ne îndeplinim și uă poruncă religiosă. Ca până astăzi, vom îndupleca și în viitor pe credincioșii noștri să se întrecă cu concetățenii lor de alte credințe, întru împlinirea consciinciosă și strictă a tuturor datoriilor impuse de Stat. Nu vom înceta să îndreptăm pururea ragele nóstre cele mai ferbinte către A-Tot-Putintele, ca să aibă în Sfânta Sea pază pe Maiestățile Vostre, se dea făreî pace și liniște, ca se-șî desvolte tóte puterile, atât materiale cât și intelectuale, ca se potă păși necontenit pe calea progresului și a civilisațiunii, a gloriei și măririi. Să trăiască M. S. Regele Carol I! Să trăiască M. S. Regina Elisabeta ! Să trăiască România ! La rândul său, d. Iosif ben Senior, locțiitor de rabin, s’a exprimat precum urmăză : Sire, In calitate de șef al clerului comunității israelite de rit spaniol, din Capitală, plin de bucurie pentru înălțarea Statului român la Regat, chiăm, din adâncul sufletului, binecuvântările Cerului, care a protegtat pe Patriarhii noștri Avram, Isaak și Jacob, asupra Maiestăților Vostre și a Regatului român. Trăiască M. S. Regele Carol I! Trăiască M. S. Regina Elisabeta ! Trăiască Regatul României! Regele a mulțumit d-lor rabini, în modul cel mai afabil, pentru urările exprimate de d-lor. * * * Maiestățile Lor au primit asemenea pe d-nii A. Șonțu și Marin Alesandrescu, studenți ai facultăților de drept și de științe, și delegați din partea societății sciințificăliterară Tinerimea română, spre a presinta Regelui adresa de felicitare ce s’a citit în cuprinderea următore: Maiestate. Societatea sciințifică-literară Tinerimearomână, de la membrii căreia atârnă uă parte din lanțul speranțelor României, vine să afirme, cu inima și inteligința, că se însuflețesce de faptele mari ale bătrânilor părinți, și că iubesce și salută pe Regele și Regina României. 14 Marte 1881 vine să afirme și el, la rândul seu, că Românii n’au fost meniți ca se servască numai de zidul de care se se strivescá valurile barbare, nu. El vestesce că geniul viitorului cată se ’și desfășura aripele și să lase urme neperitare în cartea omenirii, precum sângele, din inimile părinților, a lăsat martir pe altarul memoriei naționale. Regula di comandă Românilor se-și urmeze spiritul cu caracterul neatârnării, și să se înalțe, prin ostenela lucrărilor lor, fără a mai accepta ajutorul altora, căci numai astfel propășirea națională va merge departe pe calea civilisațiunii. Regelui Idice se stea de-a pururea în sufletul poporului Leu, și să fie centrul sufletelor mari. Fericirea poporului, veselia timpurilor și înălțarea faptelor, nu le va aduce decât unirea gândirilor și simțirilor mari. Și deși Românii pare că sunt în dimineța deșcoptărei, totuși vor putea săvârși fapte cari să resune departe de România. Regele fie dor centrul sufletelor mari și întindă rămână bine-voitore către iubirea țăranilor dunăreni, și numele de Carol I, gravat pe anima română, v’a trece în cartea memoriei naționale. -* ** * * * * * * TELEGRAMA Primim vă copiă după telegrama de mai la vale adresată din Roman d-lor I. C. Brătianu și G. A. Rosetti . Poporațiunea rurală din plasa Șiretul de jos, jud. Roman, prin organul clerului, espresia cea mai fidelă, va transmite urările lui rugând pe cel atotputernic a vă ține la cârma administrației Regatului român și precum ați lucrat pe ne astădî să lucrați și în viitor cu aceiași putere și credință de adevărați români pentru întărirea Regatului român. Vocea, credința și brațul poporului român sunt și vor fi alăturea cu voi precum și voi sunteți alăturea cu poporul român. Dumnedeu binecuvinteze opera vostra. Să trăască Regatul Român. Să trăiscă C. A. Rosetti. Să trăiscă Ion Brătianu, Paroh V. Damian, Iconomu Costache, Pădure Preotu, Primar Th. Dumitrică, I. Lazer, Gh. A. Gotcu, V. Ichim, G. Dimitrescu, Th. Gheorghiu, Gh. Ciuta, G. Manea, C. Urechi, urmără 100 iscălituri. ———---------------------------------Iar noi, vlăstare ale României, vom lucra cu animă și inteligință, rugând ferbinte Provedința să conducă pașii Regelui și ai Reginei pe calea faptelor mari naționale, pentru ca din ele să crescă gloria și prosperitatea României. Trăiască Regele, și fie’s faptele mari, iar zilele fericite și încinse de iubirea Românilor ! Trăiască Regina, mângâierea răniților, și Cerul bine-cuvinteze cuima și mâna ce se va întinde sărmanilor! Iar România trăiască și muncască, pentru ca din munca ei să iasă aerul liber pe care să -l potă înghiți orice suflet românesc ! Maiestatea Sea Regele a mulțumit d-lor delegați și i-a însărcinat a fi pe lângă Societatea Tinerimea Română interpreții înaltei Séle satisfaction, pentru frumusețe și patrioticele sentimente exprimate în acesta adresă. POLITICA ESTERNA. Prima întrunire a țăranilor din Austria le jos Die Presse, de la 4 Aprilie, publică următorea relațiune pe care l-o comunică un corespondinte din Viena chiar. »Astăzi î nainte de amiatirî, comitetul primei întruniri a țăranilor din Austria de Jos a ținut ră ședință sub președinția primarului din Ziersdorf, d. Franz Riegler. Președintele comunică resultatele deputațiunii comitetului însărcinată a dobândi de la ministrul de comercială scădere a prețului biletelor de drumul de fer. »Raportorul Kostal raporteză apoi întrunirii asupra cursului școlar obligatoriu de opt ani, dar adunarea susține că poporațiunea rurală nu voeace a renunța la dreptul de a da copiilor iei uă instrucțiune mai largă. După acesta adunarea trimite la ministrul agriculture uă deputațiune rugându’l a suspenda regularea contribuțiunilor funciare. Deputațiunea, care rămaseră’jumătate oră la d. ministru, relată comitetului următorele: »D. ministru a fost forte admical, dar adis că dările funciare sunt »de resortul ministeriului de finance și că „lucrările asupra lor au ajuns atât de de parte, încât nici nu trebuie a ne mai gândi »la uă suspendare a lor." Și fără de acesta guvernul susține tóte dorințele poporului rus „rus. Acesta lucrare s’a întreprins pentru »ușurarea greutăților actuale. (Da, pentru »Poloni! strigară câțiva membri). Minis trului ’I pare reă că nu pote trece orice »prin Reichsrath. Atunci un membru din „deputațiune strigă: »Escelință, disolvă Reichsrathul!“ Ministrul surise dar nu răs punse nimic. 1). Sailer, membru din deputațiune accentua că dările funciare au »provocat atâta neliniște, fiind-că Slavii „sunt favorisațî pe spinarea Germanilor și »că Galiția este țara cea mai favorisată ; »ceea cea ministrul tăgădui și accentua încă »că s’a procedat într’un chip forte just; el „disc deputațiunii se se liniștăscă și se liniștască și poporațiunea rurală, căci acesta »nu este decât uă agitațiune politică. Membrii deputațiunii tăgăduiră că ei ațâță séu »că ar fi ațâțați; din contra, țăranul dorescenă desvoltare pacînică a stării de »lucruri politice. Consiliul de supraveghiare din Petersburg După soriile primite de la Petersburg despre instituirea unui consiliu consultativ de siguranță se credea că acesta constituie primul pas pe calea reformelor. Independință belgică, de la 5 Aprilie, ne dă despre acest consiliu de slușiri care ne arată că nu este vorba de reforme, ci de un comitet de supraveghiere. Cei 228 aleși de gradul I au ales 25 membri și 25 supleanți pentru comitetul consultativ. Primarul a comunicat că se vor propune următorele măsuri preventive : Pe tate șoselele care duc la Petersburg se vor stabili bariere unde se vor înscri numele personelor care merg în capitală. Călătorii vor trebui să arate casa unde au de gând se tragă. La stațiunile de drum de fer se va stabili un control polițienesc. Călătorii nu vor putea avea trăsură la sosirea lor decât prin intermediarul poliției. Alegătorii de gradul I au primit, cu urări frenetice propunerea că pe rând membrii consiliului vor participa la supraveghierea stradelor pe unde va trece împăratul. --------------«A Sfia*—------------SGIRII ALE ZILEI Luni, 23 Martie, la orele 4/2 p. m., Escelența Sa cornițele Tornielli, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Italiei, a fost primit în audiență de Maiestatea Sa Regele, cărui a exprimat felicitările Regelui Humbert și ale guvernului Leü, pentru proclamarea Regatului României. La orele 5, Escelența Sa D. White, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Angliei, a fost primit în audiență de Ma **X*