Romanulu, martie 1881 (Anul 25)

1881-03-26

278 ROMANULU, 27 MARTIE 1881 istorică și prin propria iei posițiune geo­grafică. »Esem­plul României, mărită atâta în o­­ch­ii marilor puteri și în așa puțini ani prin înțelepciunea Regelui iei și prin fermitatea cetățenilor români, va fi forte folositore ce­­­lor-l­alte popore din peninsula balcanică. Ei au înțeles că nu se ajunge la indepen­­dința patriei, nu se dobând­esce stima și încrederea Europei, conspirând, măcelărind omeni dintr’uă altă rasă sau cari profeseză alte credinți, ci, că se dobândesc benefi­ciile poporelor civilizate inspirându-se de maximele adevăratei civilisațiuni, respectând proprietatea, credințele altora, făcând să tacă interesul privat și preferiindu-se inte­resul public. »Urăm dar nobilului Regat prosperitate și putere spre a întreprinde luptele legis­lative ce trebuie se susțină mai nainte d’a trece prin filiera de reforme ce constitue partea cea mai anevoiaasă a formării unui Stat.« 11 Resorgimento scrie și el urmă­­torele : »Patriotismul și virtuțile cetățenescî și politice au făcut pe Moldo-ValaW se triumfe de tóte obstacolele care se opuneau la u­­nirea și independința lor și, cu un oca­­siune recentă și solemnă, procurând Eu­ropei probe solemne de valora și de dis­ciplină militară, s-au făcut se merite risce destine mai înalte. Aspirațiunea lor la dem­nitatea de Regat nu fu dor­ită zădărnicie, în urma gloriaselor lupte susținute în ul­timul resbel dintre Rusia și Turcia, și fu bine meritată dobândirea Dobrogei, care dă României porturi destul de însemnate pe mare. »Puterile Statului român, forte de de­plina independință dobândită, nu aveau­ trebuință de un consimțiment din afară, pentru u­ schimbare de ordine curat in­ternă. Și ele, de fapt, n’au întârziat a face se valoreze drepturile lor. ț­iua de em­. 14 (26) Marte, va însemna o­ dată memora­bilă în analele române.« La Per­sever­an,za­dice : „Dorim ca proclamarea României la ran­gul de Regat, se serve a nobili sufletul na­țiunii, a mări simțimentul propriei ei dem­nități și a face mai strânse legăturile care o unesc cu dinastia. România are o­ mi­siune însemnată de îndeplinit în Oriunte ; ea reprezintă civilisațiunea latină și acestă civilisațiune este destinată a transforma, în unire cu civilisațiunea grecă, peninsula balcanică. Că operă va înainta de la meză nopte și cea­l­altă de la mezo­ di. Urăm ca noul Regat se se arate demn de înaltul destin la care e chemat. In fine foia Adige scrie și ea ur­­mătorele : Sunt câte­va zile de când uă telegramă din Bucuresci ne anunța că proclamarea Regatului va avea loc tocmai la 10 (22) Mai, a patra aniversare a proclamării in­­dependinței României; dar simțimentul nare nici dată nici calendar, nici aniversare; entusiasmul unui popor nu se predomină, nerăbdările lui sunt neînfrânate, și acesta ne-a­probază faptul că Adunările române, fără a mai aștepta uă dată istorică din propria viață națională, au­ proclamat ori România de Regat și au salutat pe Carol I de Rege al Românilor. »Resbelul din Oriunte din 1877 este is­torie contimpurană. In acest resbel Ro­mânia a afirmat prin sângele séu, dreptul propriu la independință și libertate; și as­tăzî ea culege fructul meritat prin atâtea sacrificii și atâta eroism nobil. »România, unită cu Italia prin legături vechi, are în istoria renascerii sale ore­­care asemănări de evenimente cari o apro­­pie și mai mult încă de Italia. »De aceia dor de la noi Italianii, ma î nainte ca de la ori­care alt­ popor, trebue să plece un salut și să arare pentru noul Regat al României, a cărei causă a găsit tot­deauna simpatii vădite și apărători pu­ternici și în poporul italian, și în Senatul nostru, și în Camera nostră. »Națiunea italiană trimite astăzi vechea colonii romane un salut frățesc, plin de bune relațiunî și d’un vesel viitor pentru cele două popore.“ Proclamarea Regatului Duminecă, Maiestățile Lor au pri­mit deputațiunea comunităței bisericei e­­vangelice reformată, din Bucuresci, com­pusă de d-nii Albert Gyárfás, pastorul, Carl Balla capelanul, Alesandru Veress , primul curator, și de d-nii Ludovic Vandory, Mó­zes Teleky, Iosef Benke, Dionisie Fejes, Sándor Jozsef și Ion Salamon. D. Gyárfás, pastorul, a adresat Regelui și Reginei următorul discurs : Maiestățile Vesire, Comunitatea bisericei evangelice refor­mată, din Bucuresci, ia parte, cu cele mai dulci simțiri ale inimei, la serbarea de ve­selie a României, și salută, cu cea mai mare supunere , în Maiestățile Vostre, pe primul Rege și pe prima Regină a Româ­niei. Nu simpla datoriă, ci adevărata por­nire a inimei și cea mai profundă vene­­rațiune, ne-au condus la treptele înaltului Vostru Tron. ) era Maiestăților Vóstre face parte din­tre țările unde domnesce adevărata liber­tate, și în acesta țără liberă ne bucurăm și noi de exercițiul drepturilor nóstre reli­giose, desvoltând virtuțile morale și evan­gelice. Astăzi, când națiunea română aduce glo­rioșilor sei Suverani omagiul devotamentu­lui și dragostei sale, se ne fiă permis a a­­duce și noi simțimântele cele mai sincere ale inimei nostre la strălucitorea Corană în care cele mai sincere simțimente com­pun pietrele cele mai preci­se. Regele Regilor se asculte și se înplinască rugăciunea nostră cea mai ferbinte , care este de a dărui Maiestăților Vostre uă viață lungă și fericită, Tronului glorie și strălu­cire, și pace tăreî. Protecția A-Tot-Putintelui stă cu Maies­tățile Vostre! Aci înaintea Tronului, care este sanctua­rul poporului român, urăm : Vivat Rex Romanorum! Vivat Regina Romanorum! Vivat Romania ! Regele a răspuns prin câte­va cuvinte , arătând înalta mea satisfacțiune pentru no­bilele sentimente exprimate în acestă adresă. * * * Duminică sera, încă două frumose ma­­nifestațiuni s’au făcut pe piața Palatului. La 8 ore , colonia italiană , cu musică , drapele și lanterne venețiane , a venit să aclame pe Regele și Regina cu un sincer și espresiv entusiasm. Maiestățile Lor, după ce mai inteia au apărut pe balcon, salu­tând mulțimea, au primit apoi delegațiunea compusă de d-nii doctor Marini, Fr. Bruz­­zesi, negotiant, I. Fieschi, proprietar, Iul. Arzani, inginer, și L. Cazzavilan, diarist. D. dr. Marini, luând cuvântul, a remis Regelui adresa coloniei, în cuprinderea următore : Maiestate. Printre cele din urmă prin numărul seu, dar nu cea din urmă prin afectuosa sea reverință, colonia italiană depune la picio­rele Tronului un omagiu din acelea numai ce se datorăză Suveranilor, adică un o­­magiu de omeni liberi. Italia se bucură, Sire, de marele act ce s’a săvârșit în România; ea se bucură a vedea în gloriele acesteia reflectându-se gloriele sale proprii; se bucură de a afla în fiii lui Traian frații ei de sânge, de lim­bă, de moravuri și de aspirațiune. Fie ca Cerul, care a condus poporul Vo­stru la opera anevoiosă a regenerării sale, să acorde Maiestățea Vestre dile multe și fericite, ast­fel ca Ea să vadă acestă operă întărindu-se pe base neperi­tere, și strălu­cirea Coronei regale a României să potă să­di radia departe în Orient, evocând e­­chpul trecutului și secondând tradițiunile marelui nume latin. Trăiască Regele Carol I! Trăiască Regina Elisabeta! Trăiască România! Regele a răspuns prin viuî mulțumiri ex­primate d-lor delegați, însărcinându-î a le împărtăși întregei colonii italia­ne. * * * După acesta, la 8 și jun. ore sera, a urmat, cu aceiași pompă, manifestațiunea coloniei ungare, imposantă prin numărul său și freneticele selec­urale. Delegațiunea coloniei, având în capul ei pe d-ni. Alex. Veress, inginer, Alb. Gyárfás, păstorul bi­sericei reformate, pe d. L. Vandory, ța­rist, Fr. Mandy, fotograf, C. Balla, capela­nul biserica­i reformate, I. Weiss, tipograf, și alte persone notabile, și fiind admisă a se presenta Maiestăților Lor, d. Veress a rostit următorele : Maiestăți. Societatea ungară, representantul colo­niei ungare din Bucureșci, care formază u­ parte însemnată ale clasei industriașilor și lucrătorilor Capitalei, este fericită de a pu­tea celebra, împreună cu frații săi Româ­nii, clipa epocală când România ia locul ce i se cuvine în rangul Regatelor și Impe­­riurilor Suverane. Maiestatea Vastră ațî condus națiunea­­ română pe calea progresului, cu păsuri u­­riașe, în timpul de pace, iar pe câmpul de resbel, ați reînviat dilele gloriose secolelor trecute și ați pus asupra capului României corona cea mai frumosă, corona adminis­­trațiunei lumei civilisate! Noî, simpli lucrători, furmicî ai societă­­ței umane, am găsit în sînul națiunei ro­mâne ospitalitate, primire frâțască, nă pa­trie; inimile nóstre sunt pline de recuno­ștință și saltă de bucurie când vedem pros­­perarea eî: suntem plini cu gratitudine că ne-a fost permis a exprima aceste senti­mente ale inimilor nóstre înaintea Tronu­lui Maiestăților Vóstre; suntem fericiți că putem depune înaintea Maiestăților Vostre omagiul și devotamentul nostru cel mai sincer. Rugăm pe Dumnedeu cel A­ Tot-Putinte să acorde Maiestăților Vostre viață lungă și regn glorios și fericit, iar Regatului Româ­niei prosperitate ! Trăiescă Maiestățile Vostre ! Trăiescă România! Regele a mulțumit în modul cel mai gra­țios d-lor delegați, pentru frumosa ovațiune a coloniei ungare și pentru felicitările și u­­rările exprimate înaintea Maiestăților Lor. * * * Luni, 23 Marte, la ora 13­ 4, d-nn­ mem­brii aî­­ Societăței române de arme, gim­nastică și dare la semn“ și al societăței »Concordia română«, împreună cu mai multe demne, au fost primite de Maiestă­țile Lor, Regele și Regina. D. general Davila, președintele »Societă­­ței române de arme, gimnastică și dare la semn«, a rostit următorele cuvinte : Măria Ta, Damnă, Societatea de arme, gimnastică și dare la semn depune felicitările sale la piciorele Maiestăților Vostre. Încă din anul 1867, fondatorii acestei societăți au presimțit că supt Domnia glo­­riosă a lui Carol I, vitejia românască va reînvia, și că, prin arme, Românii ’și vor redobândi puterea și reputațiunea ce li­ se contesta, Societatea prosperă; ea posedă astăzi localul sau propriu; a construit o­ hală de gimnastică, a înființat o­ scală de nota­­țiune și, contribuind la desvoltarea fisică și morală a copiilor, obicșnuindu-i la eserci­­țiuri gimnastice și­ la deprinderi de arme, pregătesce generațiunile viitore, cari, supt urmașii Maiestăților Vaste, vor păstra in­tact renumele și posițiunea la care patria s’a rădicat supt conducerea Maiestăților Vostre. Se trăiască Regele ! Se trăiască Regina României! Apoi, d C. Porumbaru­, în numele so­cietăței »Concordia română«, s’a esprimat ast­fel: Maiestăți, Societatea Concordia română, fondată la anul 1876, cu scop de a înfrăți pe Români între dânșii, de a’i încuragea și de a’i în­demna la muncă, vine se depun la picio­rele Tronului Maiestăților Vóstre respectuo­­sele sale felicitări. Ea păstrază uă amintire și uă recunoș­tință neștârsă, pentru onerea și încura­­jearea ce a’Tî bine-voit a’i da prin pre­­sența Maiestăților Vostre la esposițiunea ce a organisat pentru a ajunge la scopul ce urmăresce. Ea vine cu toții se stinge din adâncul inimei. Se trăiască M. S. Regele Carol I! Se trăiască M. S. Regina Elisabeta! Se trăiască Regatul României! Se prospere munca Românului! Regele a respuns la aceste cuvinte, mul­țumind pentru urările ce i se aduceau­, și esprimându-Și satisfacțiunea de a vedea participând la tote actele patriotice aceste doue societăți, a căror activitate este me­nită a exercita uă înrîurire atât de impor­tantă pe teremul economic și național. Mai multe buchete au fost oferite Reginei de societe d-lor societari. La orele 2, Maiestățile Lor au făcut in­trarea Lor în sala Tronului, unde se afla adunat un forte mare număr de particu­lari, domni și domne, precum și tote dom­­nele »Societăței de bine­facere Elisabeta Domna*. Principele Dimitrie Ghika, vice­președintele acestei societăți, a presintat Reginei un frumos buchet.. Maiestățile Lor S’au întreținut în timp de­uă oră cu per­­sonele presinte, răspundem], în modul cel mai grațios, la felicitările ce Li se es­­primau. * * * La orele 3, Regele și Regina a primit delegațiunea „Societăței de dare la semn, Bucuresci”, compusă din d-nii Em. Flo­­rescu, Em­. Resch, G. Reiter, M. Világ, E. Goni, A. Lenș, A. Jónich, și I. Weiss. D. Emanuel Florescu a adresat Maiestă­ților Lor, în numele societăței, următorele cuvinte: Auguști Suverani, De câte ori dile frumóse apar pe Cerul scumpei nóstre patrii, Societatea de dare la semn, Bucuresci, se simte mândră și fe­ricită de a se asocia și dânsa mișcărei en­­tusiaste a întregei națiuni. In urma actului măreț și patriotic, să­vârșit în ziua de 14 Marte, de unanimita­tea represintațiunei legală a țărei și acla­mat cu bucurie de vocea puternică a po­porului, societatea tirului vine, cu cel mai profund respect, prin delegații săi, se aducă la piciorele Tronului Maiestăților Vóstre felicitațiunile și urările cele mai sincere și căldurose, vine să salute din adâncul ini­mei pe Regele și Regina României, să sa­lute cu aceiași iubire pe Augustul său mem­bru onorific, Carol I. Se trăiți, în alte Maiestăți, pentru înflo­rirea Regatului și fericirea poporului Vostru! Regele a mulțumit pentru sincerile urări exprimate de »Societatea de dare la semn, Bucuresci“, în care figurăză ca membru o­­norific, și care urmăză cu perseverență pa­trioticul sau scop, de a menține și des­­volta între non tradiționala și bărbătesca deprindere a armelor. In acea di s’au înfățișat Maiestăților Lor d-nn­ rabini ai ambelor comunități israelite din Bucuresci, veniți spre a aduce Regelui și Reginei felicitările lor. D. dr. Beck, predicatorul templului cho­ral, după o­ scurtă invocațiune estrasă din Talmud, a pronunțat următorele cu­vinte : Maiestățile Vostre. Una dintre dat­oriele cele mai sfinte ce ne prescrie religiunea mosaică, profesată de noi, este credința către Augustul Suve­ran și supunerea legilor țărei. Apropiindu-ne de treptele Tronului Maies­tăților Vostre, pentru a exprima felicitările nóstre și pentru a depune în numele cle­rului israelitn din Capitală închinăciunile nóstre, ne îndeplinim și uă poruncă reli­­giosă. Ca până astăzi, vom îndupleca și în vii­tor pe credincioșii noștri să­ se întrecă cu concetățenii lor de alte credințe, întru îm­plinirea consciinciosă și strictă a tuturor datoriilor impuse de Stat. Nu vom înceta să îndreptăm pururea ragele nóstre cele mai ferbinte către A-Tot-Putintele, ca să aibă în Sfânta Sea pază pe Maiestățile Vostre, se dea făreî pace și liniște, ca se-șî desvolte tóte puterile, atât materiale cât și intelectuale, ca se potă păși necontenit pe calea progresului și a civilisațiunii, a glo­riei și măririi. Să trăiască M. S. Regele Carol I! Să trăiască M. S. Regina Elisabeta ! Să trăiască România ! La rândul său, d. Iosif ben Senior, loc­țiitor de rabin, s’a exprimat precum ur­măză : Sire, In calitate de șef al clerului comunității israelite de rit spaniol, din Capitală, plin de bucurie pentru înălțarea Statului român la Regat, chiăm, din adâncul sufletului, bine­cuvântările Cerului, care a protegtat pe Patriarh­ii noștri Avram, Isaak și Jacob, asupra Maiestăților Vostre și a Regatului român. Trăiască M. S. Regele Carol I! Trăiască M. S. Regina Elisabeta ! Trăiască Regatul României! Regele a mulțumit d-lor rabini, în modul cel mai afabil, pentru urările exprimate de d-lor. * * * Maiestățile Lor au primit asemenea pe d-nii A. Șonțu și Marin Alesandrescu, stu­denți ai facultăților de drept și de științe, și delegați din partea societății sciințifică­­literară Tinerimea­ română, spre a presinta Regelui adresa de felicitare ce s’a citit în cuprinderea următore: Maiestate. Societatea sciințifică-literară Tinerimea­­română, de la membrii căreia atârnă uă parte din lanțul speranțelor României, vine să afirme, cu inima și inteligința, că se însuflețesce de faptele mari ale bătrânilor părinți, și că iubesce și salută pe Regele și Regina României. 14 Marte 1881 vine să afirme și el, la rândul seu, că Românii n’au fost meniți ca se servască numai de zidul de care se se strivescá valurile barbare, nu. El ves­­tesce că geniul viitorului cată se ’și desfă­șura aripele și să lase urme neperitare în cartea omenirii, precum sângele, din ini­mile părinților, a lăsat martir pe altarul memoriei naționale. Regula di comandă Românilor se-și ur­­meze spiritul cu caracterul neatârnării, și să se înalțe, prin ostenela lucrărilor lor, fără a mai accepta ajutorul altora, căci numai ast­fel propășirea națională va mer­ge departe pe calea civilisațiunii. Regelui­­ I­dice se stea de-a pururea în sufletul poporului Leu, și să fie centrul su­fletelor mari. Fericirea poporului, veselia timpurilor și înălțarea faptelor, nu le va aduce de­cât unirea gândirilor și simțirilor mari. Și de­și Românii pare că sunt în dimi­­neța deșcoptărei, totu­și vor putea săvârși fapte cari să resune departe de România. Regele fie dor centrul sufletelor mari și întindă ră­mână bine-voitore către iubirea țăranilor dunăreni, și numele de Carol I, gravat pe anima română, v’a trece în car­tea memoriei naționale. -* ** * * * * * * TELEGRAMA Primim vă copiă după telegrama de mai la vale adresată din Roman d-lor I. C. Brătianu și G. A. Rosetti . Poporațiunea rurală din plasa Șiretul de jos, jud. Roman, prin organul clerului, es­­presia cea mai fidelă, va transmite urările lui rugând pe cel a­tot­puternic a vă ține la cârma administrației Regatului român și precum ați lucrat pe ne astădî să lucrați și în viitor cu aceiași putere și credință de adevărați români pentru întărirea Regatului român. Vocea, credința și brațul poporu­lui român sunt și vor fi alăturea cu voi precum și voi sunteți alăturea cu poporul român. Dumnedeu bine­cuvinteze opera vostra. Să trăască Regatul Român. Să trăiscă C. A. Rosetti. Să trăiscă Ion Brătianu, Paroh V. Damian, Iconomu Costache, Pădure Preotu, Primar Th. Dumitrică, I. Lazer, Gh. A. Gotcu, V. Ichim, G. Dimi­­trescu, Th. Gheorghiu, Gh. Ciuta, G. Ma­nea, C. Urechi, urmără 100 iscălituri. ———---------------------------------­Iar noi, vlăstare ale României, vom lu­cra cu animă și inteligință, rugând ferbinte Provedința să conducă pașii Regelui și ai Reginei pe calea faptelor mari naționale, pentru ca din ele să crescă gloria și pros­peritatea României. Trăiască Regele, și fie’s faptele mari, iar­­ zilele fericite și încinse de iubirea Româ­nilor ! Trăiască Regina, mângâierea răniților, și Cerul bine-cuvinteze cuima și mâna ce se va întinde sărmanilor! Iar România trăiască și muncască, pen­tru ca din munca ei să iasă aerul liber pe care să -l potă înghiți ori­ce suflet româ­nesc ! Maiestatea Sea Regele a mulțumit d-lor delegați și i-a însărcinat a fi pe lângă So­cietatea Tinerimea Română interpreții înal­tei Séle satisfaction­, pentru frumusețe și patrioticele sentimente exprimate în acesta adresă. POLITICA ESTERNA. Prima întrunire a țăranilor din Austria­­ le jos Die Presse, de la 4 Aprilie, publică ur­­mătorea relațiune pe care­­ l-o comunică un corespondinte din Viena chiar. »Astăzi î nainte de amiatirî, comitetul pri­mei întruniri a țăranilor din Austria de Jos a ținut ră ședință sub președinția pri­­marului din Ziersdorf, d. Franz Riegler. Președintele comunică resultatele deputați­­unii comitetului însărcinată a dobândi de la ministrul de comercia­lă scădere a prețu­lui biletelor de drumul de fer. »Raportorul Kostal raporteză apoi întru­nirii asupra cursului școlar obligatoriu­ de opt ani, dar adunarea susține că popora­țiunea rurală nu voeace a renunța la drep­tul de a da copiilor iei uă instrucțiune mai largă. După acesta adunarea trimite la mi­nistrul agriculture­ uă deputațiune rugân­­du’l a suspenda regularea contribuțiunilor funciare. Deputațiunea, care rămase­ră’ju­mătate oră la d. ministru, relată comitetu­lui următorele: »D. ministru a fost forte a­­dmical, dar a­dis că dările funciare sunt »de resortul ministeriului de finance și că „lucrările asupra lor au ajuns atât de de­­­ parte, în­cât nici nu trebuie a ne mai gândi »la uă suspendare a lor." Și fără de acesta guvernul susține tóte dorințele poporului rus „rus. Acesta lucrare s’a întreprins pentru »ușurarea greutăților actuale. (Da, pentru »Poloni! strigară câți­va membri). Minis­­­ trului ’I pare reă că nu pote trece ori­ce »prin Reichsrath. Atunci un membru din „deputațiune strigă: »Escelință, disolvă Re­­­ichsrathul!“ Ministrul surise dar nu răs­­­ punse nimic. 1). Sailer, membru din de­­­putațiune accentua că dările funciare au »provocat atâta neliniște, fiind-că Slavii „sunt favorisațî pe spinarea Germanilor și »că Galiția este țara cea mai favorisată ; »ceea cea ministrul tăgădui și accentua încă »că s’a procedat într’un chip forte just; el „disc deputați­unii se se­ liniștăscă și se li­­­niștască și poporațiunea rurală, căci acesta »nu este de­cât uă agitațiune politică. Mem­­­brii deputațiunii tăgăduiră că ei ațâță séu »că ar fi ațâțați; din contra, țăranul do­­­resce­nă desvoltare pacînică a stării de »lucruri politice­. Consiliul de supravegh­iare din Petersburg După soriile primite de la Petersburg des­pre instituirea unui consiliu consultativ de siguranță se credea­ că acesta constituie pri­mul pas pe calea reformelor. Independință belgică, de la 5 Aprilie, ne dă despre acest consiliu de slușiri care ne arată că nu este vorba de reforme, ci de un comitet de supraveghiere. Cei 228 aleși de gradul I au ales 25 membri și 25 supleanți pentru comitetul consultativ. Primarul a comunicat că se vor propune următorele măsuri preventive : Pe tate șoselele care duc la Petersburg se vor stabili bariere unde se vor înscri nu­mele personelor care merg în capitală. Că­lătorii vor trebui să arate casa unde au de gând se tragă. La stațiunile de drum de fer se va stabili un control polițienesc. Că­lătorii nu vor putea avea trăsură la sosirea lor de­cât prin intermediarul poliției. Alegătorii de gradul I au primit, cu urări frenetice propunerea că pe rând membrii consiliului vor participa la supraveghierea stradelor pe unde va trece împăratul. --------------«A Sfia*—------------­SGIRI­I ALE ZILEI Luni, 23 Martie, la orele 4­/2 p. m., Es­­celența Sa cornițele Tornielli, trimis extra­­ordinar și ministru plenipotențiar al Italiei, a fost­ primit în audiență de Maiestatea Sa Regele, cărui a exprimat felicitările Regelui Humbert și ale guvernului Leü, pentru pro­clamarea Regatului României. La orele 5, Escelența Sa D. White, tri­mis extra­ordinar și ministru plenipotențiar al Angliei, a fost primit în audiență de Ma­ **X*

Next