Romanulu, mai 1881 (Anul 25)

1881-05-01

ANUL AL COPE­PECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­uie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d -nil Ilaasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.—M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Din causa sarbatorii poporale de 1 Main, dia­­rul nu va apare de­căt Sâmbătă sera. Redacțiunea și Administrățiunea, stradă Domnei 14. BÜCURESGI, ÎS­CR 1881 Nimic nu pate fi mai absurd de­cât de a nega evidența. Cu tote a­­cestea, mai sunt anca omeni, ba chiar și organe de publicitate, cari nu se sfiesc a nega prosperitatea financiară a României. Văci cu ochii și nu le vine se credă, sau se prefac a nu crede, că numai în spațiu­ de patru ani financiere s’au restabilit pe deplin, că creditul Sta­tului s’a rădicat la nivelul creditului de care se bucură statele cele mai avute din Europa, că crisele econo­mice au dispărut, spre a lăsa locul unei stări de lucruri din ce în ce mai mulțămitore. Binele Public, bune-oră, ne trateză de „amăgitori de meserie,“ adresân­­du-ne pe lângă acesta mai multe alte asemeni cuviinciase espresiuni, pentru că cutezăm a susține că si­tuațiunea nostră financiară este bună și că prosperitatea economică a țării e vădită. Deosebit de cei cari negă cu atâta cutezare realitatea, sunt și unii de bună credință nedomeriți; aceștia sunt uimiți de un atât de răpede transformare; ei însă nu fie nimic, nu strigă amăgire și impostură, ci acceptă se vedă de ea răpedea rădi­­care financiară ce-i uimesce, se va consolida definitiv sau déca este efe­meră. Ar fi uă naivitate din parte-ne déca ne-am încerca să convingem de contrariu pe aceia cari strigă ruină, discredit și desordine, în facia pros­perității pentru toți vedită, în facia creditului urcat acolo unde nimeni nu se putea accepta într’un termen atât de scurt, în fac­a ordinei, care trebuie neapărat se existe pentru ca creditul se se rădice și să se întă­­rască. Aceștia cunosc tot atât de bine cât și noi care e realitatea ; însă fu­rioși, esasperați de a vedea săvâr­­șindu-se uă atât de mare și de re­pede îmbunătățire economică supt guvernul liberal, speră că vor putea amăgi publicul prin strigătele și ca­­lomniele lor, chiar daca acesta a­­măgire ar trebui să aibă de efect­uă iubire a intereselor generale. De aceea nu vom respunde la in­­jultele ce ne adreseză unele ziare, pentru că constatăm buna stare fi­nanciară și economică în care ne a­­flăm. Credem însă a face un servi­ciu publicului și a contribui întru cât­va la luminarea celor nedume­riți, analizând puțin situațiunea ast­fel cum se află, și arătând apoi care ar trebui să fie, după noi, conse­cința nemijlocită a creditului ce am dobândit și a reserve­ ce s’a strîns în țară. Tesaurul public se află în cea mai bună situațiune , deci financiele sunt prospere; ele au uă basă solidă. Acestă basă este echilibrul buge­tar. Acest echilibru nu e de loc ilu­­striu . Mai intâiu faptul că de mai mulți ani bugetele se echilibreză de fapt, de­și ele s’au votat mereu cu defi­cite, este îndestulător spre a proba că anul acesta bugetul fiind din ca­pul locului echilibrat, resultatul e­­secutării lui va fi cel mai puțin pă­strarea echilibrului, de nu dobândi­rea unui escedent. Nefiind nici un cuvânt de a ne ascepta anul acesta și anii viitori la încasări mai mici, ci din contra spo­rirea din an în an a încasărilor au­­torizându-ne a ne ascepta la intrări crescânde, nu ne este permis, într’un mod logic, se întrevedem că sdrun­­cinare a echilibrului stabilit deja de mai mulți ani. Din contra, logic ar fi ca bugetul uă dată echilibrat pe baza valorării veniturilor la minima, întocmai ca în anii trecuți, resulta­tul esecutării acestui buget să fie un eseedent asupra ch­eltuielelor. Prin urmare, financiele sunt pe deplin restabilite, și așezate pe ba­­zele cele mai solide. Creditul Statului, deci creditul pu­blic în genere, este nu numai cu mult mai presus de creditul tutor Statelor din Orient, dar a ajuns chiar la nivelul creditului unor State cu neasemănare mai avute, cu un co­­merciu și cu uă industrie necompa­rabil mai desvoltate. Pe când acum câți­va ani, Statul și particularii nu puteau găsi bani fără să dobândă de 12 până la 18 la sută, astă­zi dobânda a scă­zut la 6 la sută, și Banca Națională îm­prumută cu 4 și cu 5 la sută. Renta 5 la sută, care acum câți­va ani era supt cursul de 50, a a­­juns astă­zi la aprope 90; obliga­țiunile 6 la sută, create pentru răs­­cumpărarea căielor ferate, și emise abia de vre opt sau nouă luni, au ajuns la cursul de 103,50. Aceste cifre au oă putere de con­vingere mai mare de­cât ori­ce ar­gumente. De vre doui ani nu se face uă e­­misiune de titluri ale Statului, și chiar instituțiuni particulare solide nu fac nici oă emisiune, fără ca ea să fie acoperită de mai multe ori. Obligațiunile 6 la sută, create pentru convertirea obligațiunilor 10 la sută rurale, au fost acoperite de mai multe ori pentru partea a se subscrie în numerar. Capitalul Bancei Naționale a fost acoperit în câte­va ore, și daca sub­scrierea s’ar fi urmat trei zile, după cum se anunțase, el s’ar fi acoperit de mai mult de zece ori. Emisiunile neîncetate de scrisuri funciare rurale și urbane, sunt smulse de public cu un curs, care a trecut de mult peste pari, ajungând la 106 și 103. In fine, ultima operațiune finan­ciară făcută de ministeriul de fi­­nancie, emisiunea sumei forte însem­nate de 152,000,000, făcută în rentă 5 la sută amortisabilă, emisiune la care se subscrie încă, va fi acope­rită de cel mai puțin două-deci, pen­tru partea a se subscrie în numerar. Mulți credeau­ că acesta emisiune, făcută pe cursul de 82 va merge anevoie, fiind considerată ca prea scumpă; totuși, atât de mare este încrederea ce inspiră situațiunea nostră financiară și abundența ca­pitalurilor disponibile, în­cât nici uă dată nu s’a vă­zut operațiune­a te­­saurului făcută cu un mai strălucit succes. Acesta serie de fapte, și altele, ce ar fi de prisos a le mai enu­­măra, dovedesc în modul cel mai neîndoios că creditul Statului și cre­ditul public s’a rădicat acolo unde n’a ajuns de­cât în State cu nea­semănare mai avute și mai vechii­ constituite de­cât România. Rădicarea creditului a fost atât de mare și s’a săvârșit atât de re­pede, în­cât mai nimeni nu putea s’o prevedă, și mulți omeni capa­bili și speciali sunt încă uimiți de acest fenomen, și nu le vine să credă ceea ce văd cu ochii. Cu tote aceste, el e natural. Vă dată financiele regulate și solid sta­bilite pe uă cale sigură; vă dată siguranța politică restabilită in țară, și uă reservă însemnată acumulată, în urma câtor­va ani de uă recoltă destul de bună și a intrărilor es­cepționale din timpul resbelului, ur­carea creditului se regula de sine, după legea cererii și a ofertei. Acest fenomen era cu atât mai natural, în situațiunea politică și economică pe care o arătarăm, cu cu cât capitalurile străine veniau să facă uă neînduplecată concurență capitalurilor indigene. Pe cât timp situațiunea politică a României nu oferia capitalurilor străine destulă securitate, pe cât timp situațiunea nostră financiară inspira temerea unui desastru egal cu al Turciei și al a Egyptului, ca­pitalurile străine erau fricose; ele nu se riscau la noi de­cât în schim­bul unor folase escepționale, cari să le compenseze perderile eventuale. De cond însă, și situațiunea politică, și situațiunea financiară a României s’a restabilit ast­fel în­cât oferă ori­cărui om de bun simț­ită securitate deplină, capitalurile străine sunt fe­ricite când pot găsi la noi un folos de unul sau doar la sută peste ceea ce pot găsi în țările unde se află. Din fericire însă pentru noi, ca­pitalurile străine au luat cam târ­­ziu calea spre România , astăzi ca­pitalurile disponibile proprie ale ță­rei sunt atât de însemnate, în­cât ele luptă cu succes în contra celor străine, le silesc să-și scadă mereu pretențiunile, și reduc din și în și numărul efectelor publice române în manele străinilor, ceea ce este un mare folos pentru țară. A. jice după aceste premise, că prosperitatea­ economică se rădică din ce în ce în România, este a sem­nala un fapt vădit. Cu tote aceste, se găsesc unii o­­meni cari nu se sfiesc a afirma con­trariul, arătând ruina în financie și cea mai adâncă sărăcie în țară. Deca la 12 ore ziua cine­va ar afirma că e mejul nopței, tot atât de prisos ar fi de a’i respunde, cum de prisos este a răspunde celor ce a­­răta astăzi ruina și sărăcia în țară. Tot acești omeni pretind că a­­bundența capitalurilor disponibile din țară este numai efectul năvălirii ca­pitalurilor străine, cari găsesc la noi folase mai bune de­cât în țările de unde ne vin. Că sunt capitaluri străine la noi, acesta este neîndoios; tot atât de neîndoios este însă că nici uă dată, de mulți ani, capitalurile străine n’au fost atât de puțin numerose în țară ca astă­zi. N’are cine­va de­cât să cerceteze la Banca Națională cine a acoperit cele 180 milione aprope, ce s’au sub­scris prin Bancă la renta 5 la sută amo­tisabilă, și va vedea că cea mai mare parte a cifrei a fost acoperită de capitaluri indigene, de rentieri de tot felul, de omeni cari prin e­­conomiele lor și au făcut uă mică reservă, ce cresce din și în ji, prin­­tr-uă inteligentă întrebuințare. Obligațiunile 6 la sută rurale au fost mai tote luate de rentierii din România. Renta 5 la sută din 1875 s’a e­­mis la origine totă în Francia; mai nimeni n’a supt scris pentru acoperi­rea iei în România; astăzi cea mai mare parte a rentei, adică cele trei sferturi, cel puțin, sunt intrate în țară, în mânele detentorilor români. Emisiunea de 152 milione, în rentă amortisabilă, se face acum pentru convertirea domenialelor, ce se află mai tate în țară, și a bonurilor de tesaur, în cea mai mare parte tot în țară. Mai mult de­cât atât, cunoscem diferite persone și case de comercia, ce posedă sume însemnate în efecte străine, care le oferă adesea un spe­culă mult mai folositare de­cât efec­tele române. Aceste fapte dovedesc că capita­lurile disponibile, ce caută mereu uă întrebuințare, cerând din și în di mai multe efecte publice și ast­fel scumpindu-le, sunt proprce ale țărei; aceste capitaluri resping mereu în afară capitalurile străine, cari sunt nevoite să-și scadă pretențiunile, spre a putea lupta. Avem dar tot dreptul a zice că situațiunea nostră economică este prosperă. La puntul unde am ajuns, conse­cința nemijlocită a acestei situațiuni, trebuie să fie și negreșit va fi, des­­voltarea industriei și a comerciului național. In curând capitalurile nu vor mai produce nici 5 la sută, întrebuințate în efecte ale Statului și alte efecte esistente. Ele vor fi dar nevoite a se arunca în alte întreprinderi, a căuta­tă în­trebuințare mai remunerătore. Intr’un articol viitor vom reveni asupra acestei însemnate cestiuni e­­conomice, și vom arăta tot folosul ce se pute retrage pentru țară din situațiunea de care ne bucurăm. Anunțăm cu plăcere că vor sosi în Bucureșci, pentru a lua parte la serbarea încoronării, A. S. Principele ereditar de Hoh­enzollern Leopold, fratele mai mare al regelui Carol I, împreună cu doui din fiii, principii Ferdinand și Carol. Făcând cunoscut faptul le poftim bună venire. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Mai. — Francesii au sosit la Die-Deida, vre două­zeci de kilometri de la Tunis, și se asigură că-și vor urma mer­sul spre capitala Regiunii. D. Barthelemy-St. Hilaire, într’uă circu­lară de la 9 Mai, declară că politica fran­­ceză, în afacerile Tunisului, are singurul scop de a asigura siguranța coloniei alge­­riane. Dânsul demonstreza că Porta are drepturi pur nominale asupra Tunisului. »Francia, adauge ministrul, nu voiesce cuceriri, ci numai un tratat care să ga­ranteze granița nostră în contra atacurilor triburilor vecine și se ’mpedice manoperile neleale în contra intereselor nóstre.“ Viena, 11 Maî. — După scirile ce so­sesc de la Constantinopole, d. de Longe­­ville, primul dragoman al ambasadei Fran­ciei, ar fi făcut la 5 și la 6 Maî demer­suri verbale pe lângă Said-pașa și Assym pașa în privința trimiterii de trupe turceșci la Tunis , dar aceste demersuri fiind ur­mate de respunsurî dilatorie avend de scop se câștige timp, d. Tissot a primit, la 7, ordinul de la Paris d’a înmâna Porții pro­testarea ce s’a telegrafiat­. La 8, un consiliu de miniștrii a exami­­nat protestarea ș’a otărît a sfătui pe Sul­tan se trămită u­ mică escadră în apele Tunisului spre a s’aruta acolo pavilionul o­­toman. Respunsul Sultanului nu este cunoscut; ense s’asigură că s’a dat ordine îndată d’a mobilisa al douilea corp de armată, care se va îmbarcă la Dedeagacî pe nisce va­­pore rechiziționate de la compania Mașase. Șeikul arab, fratele lui Fazyl-pașa, Zaf­­far, însoțit de amiralul Fayk bey plecat la Tripoli din Barbaria cu un firman al Sul­tanului și cu scrisori de la Șeik-ul-Islam pentru marabun (șefii religioși) provinciei, ducând cu sine numerose daruri care con­­stau în cărți sânte. Porta are intențiunea de a întruni împre­jurul faimosului Marabut Sen Usi, care șade la Dj­ebbel-Akhdar, pe toți Șeikii a­­rabi nemulțumiți și de a predica resbelul sânt. Campania ce întreprinde Sultanul este o­ adevărată campanie panislamică, pregătită de mult­­­ fiarele turcesci, care reflectază ideile personale ale Sultanului țin un limbagiu arogant și disprețuitor pentru Francia. A se vedea ultime scriî mai la vale VINERI, 1 MAIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șăse ’luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refiusă. 20 BANI ESEMPLARUL Presa greca și d. I. Brătianu Citim următorele în diarul Efimeris din Atena de la 24 Aprile : »Mai multe ziare din Europa scriu în articolele lor de fond laude pentru d. I. Brătianu, fost președinte al consiliului, fără îndoală acest bărbat este demn de totă lauda. Intre toți omenii politici din Oriinte el este singurul, care a reușit a face ceva măreț pentru patria sea. A găsit Ronami^ principat neînsemnat și tributar, a lăsăt-o­­­Rigat independint, care de acum­t ’nainte va juca un rol însemnat în marea politică europeană. Pe câtă vreme noi am perdut în zadar 50 de ani de viață independintă, România într’un spațiu abia de 15 ani a îmulțit drumurile sale de comunicație, căile ferate, a creat uă armată, a eșit victoriosă din resbel și s’a transformat într’un Stat constituțional bine guvernat. Sunt câți­va ani, am fi considerat ca uă insultă de a compara Grecia cu ori­care alt principat tributar. Dar diferitele umiliri naționale au deschis ochii noștrii și astăzi chiar cel mai entusiast patriot, este silit să mărturisescă că Grecia s’a scoborît gradual de la întâiul loc la cel din urmă. Se dea Domnul, cel puțin, ca acesta din urmă cădere să deș­tepte (amorul propriu) onerea națională a­­morțită și se îndemne în viitor pe poporul elin la o­ acțiune mai energică. Altă dată visam pentru Grecia un Bismarck, un Ca­­vour. Astăzi, și în acesta privință suntem mai modești și ne mulțumim cu un Bră­tianu. Uă circulară română In Pester Llon­d găsim următorea tele­gramă ce i se trimite din Bucuresci cu data 10 Maiă : »Uă circulară adresată de președintele consiliului de miniștri către represintanții României în străinătate, declară că actuala schimbare ministerială nu pate avea nici un fel de influență asupra reațiunilor in­ternaționale ale României, de vreme ce po­litica n­oului ministeriu, ca și aceea a ca­binetului trecut, este un politică de liniște și ordine. N­oul titlu de rege, care ridică puterea și considerațiunea țărei, este că ga­­ranțiă pentru respectarea îndatoririlor in­ternaționale, de la care nu s’a sustras nici uă dată România. N­oul guvern se va sforța să întărescă relațiunile internaționale, să înlesnescă comunicațiunile comerciale și să inspire convingerea, că Europa are un interes solidar la sorta României. * -------—--------------­ ULTIME SCIRI Constantinopole, 12 Mai. — Astă­zi s’a ținut uă ședință plenară pentru cestiunea turco-grecă. Delegații turci au depusă un proect care cuprinde cu lungi detalie nu­mai stipulațiuni privitore la libertatea exer­­cițiului cultelor, la proprietățile particulare, la proprietățile Statului și proprietățile re­ligiose și în sfîrșit la qupta-parte a dato­riilor aferente la teritoriile cedate. Proiectul nu cuprinde nici-uă stipulațiune în privința dezertării și predării teritoriului. Porta a telegrafiat represintanților săi în străinătate uă circulară, în care face isto­ricul cestiunii tunisiane, justifică drepturile sale de suveranitate și cere mijlocirea pu­terilor pentru a ajunge la o­ soluțiune pa­cifică. Senatul, necomplectându-se, n’a ținut șe­dință astăzi. — In ședința de astăzi a Camerii s’a urmat votarea pe articole a proiectului de codice militar. Acest proiect a fost admis și n totale cu ore­care modificări ce ne­cesită retrimiterea lui la Senat. D. I. Co­­drescu a anunțat că interpelare în privința arestării ilegale a unei persone; d. Nicolae Ionescu a anunțat asemenea că interpelare. D. Ministru de lucrări publice a depus un proiect pentru construire de căi ferate în interes local. Mâne, nu e ședință. POLITICA ESTERNA. Cestiunea Tunisiană Vorbind despre vigorea și dibăcia cu care au fost conduse operațiunile militare în Tu­nis, ziarul frances les Débats care crede că în curând aceste operațiuni se vor termina și că momentul nu este departe când vor trebui alese mijlocele de a garanta în viitor siguranța coloniei algeriane și menținerea supremații francese în ochii indigenilor, sice: »Oamenii cari au studiat mult și cu se­­riositate situațiunea nostră în Algeria cred că ar fi de regretat daca espedițiunea nu ar avea de­cât caracterul unei manifestăr militare. Cred asemenea că asupra uno

Next