Romanulu, mai 1881 (Anul 25)
1881-05-28
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , » pagina 111, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffîte et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M.G. L. Daube el C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțlnnea și Adminigtrtițlnnea, strada Dómneí 14. BUCURESCI,“r 1881 CESTIUNEA DUNĂRII Desbaterea cestiunii Dunării s’a făcut în Senat în totă întregimea iei. In urma actelor oficiale și positive , ce s’au presintat în Senat, ș’a desbaterilor ce au urmat, publicate tote în Monitor, desbaterile din Cameră nu mai puteau avea un interes. Gestiunea întregă constă în patru cuvinte de întrebare și într’unul ca răspuns. , — Guvernul trecut dat-ați ceva ? nu. — Toți au fost siliți să recunosc că guvernul român este pe deplin liber să lucreze cum el jși națiunea, se va găsi că este mai bine. Este bine constatat că guvernul trecut, a lucrat pentru a lumina cabinetele și opiniunea publică în privința Dunării. S’au publicat și două broșuri, în limba francesă, cari au pus pe toți în posițiune de a cunosce bine însemnătatea cestiunii. Este dovedit că guvernul a lucrat astfel încât să facă lumina în tote țările, să nu jicnescă susceptibilitățile nici ale Austriei nici ale Rusiei și să nu lege în nimic otărîrile ce va vor să ia națiunea și guvernul iei. Ce dér mai putea face orl in Cameră oposițiunea ? Nimic, asolut nimic alt decât a face să se pârdă timpul în două ședințe ce se ținură eri. Deplângând perderea unui timp atât de prețios, constatăm : 1. Că adunarea a fost eră demnă și linișcită, cum se cuvine să fiă represintanții națiunii în cestiunile cele mari. 2. Că oposițiunea a fost represintată în ședința de eri de d. A. Lahovari, cu multă artă, astfel încât cei cari nu cunosc bine Gestiunea, putea să sa lase sa-i ia apa. Esprimând părerea nostră de rea că nu putem face tot astfel și de lungul discurs al d-lui Nicolae Ionescu, nu ne mai remâne decât a face cunoscut publicului resultatul acestei lungi desbateri, pe care oricine îl scia de mai nainte. — Adunarea, auzind cele țjnse de către represintanții oposițiunii ș’ai guvernului trecu la ordinea dilei. Sé se răstignescă, să se răstignescă, strigă ’n cer sincerii liberali și sincerii reacționari, cum strigau vădinioră Evreii în contra celui ce venise sö le propoveduiescă frăția, să le facă cunoscut adevărul și să le arate lumina. Să se răstignescă, să se disolve actualele Camere, cee ce cer pe totă fiua și necurmat într’uă frățescă unire sincerii reacționari cu sincerii liberali. Dar pentru ce are sĕ se disolve ? Nu cumva pentru c’au declarat România regat ? Negreșit nu pentru acesta, deorece proclamarea regatului este unul din cele mai mari fapte politice ale timpului nostru. El este garantarea Statului român în contra unor eventualități ce forte adesea s’au ivit în trecutul lui. „Numele de rege — cum dice regele fiarelor engleze după espresiunea Binelui Public — va cresce de bună sema respectul de sine al Statului român. Este încă cu putință să insufle respect și mai marilor săi vecini. Fiecare dintre aceștia se vor gândi de două ori, înainte d’a ’și anexa un adevărat regat, pe când un simplu principat putea să fie lesne absorbit.“ Proclamarea regatului dor este un paratresnet în contra groznicelor vijelii de desființare ce au amenințat Statul român în trecut, vijelii care s’ar mai putea întâmpla, fără cnse — tocmai din causa proclamării regatului — se mai potă avea ținta de pân’acum. Cu alte cuvinte, Camerele actuale au pus temeliă sigură și puternică esistenții Statului român, i-au garantat viitorul și — chiar dacă altceva bun n’ar fi făcut — acest fapt măreț singur le-ar da dreptul să mara de martea naturală, adecă să nu fie sugrumate, să nu fie ucise înainte de vreme. Cere-se óre disolvarea actualelor Camere pentru că ele au pus țara ’n stăpânirea celei mai mari a iei arteră de comunicare ? Nu credem, căci dovedit este că mare folos a tras țera din răscumpărarea căilor ferate, și că mare bine ’și póte face pentru progresul iei economic, cum s’a vădut chiar în cele d’ântâi luni, când drumurile de fer au trecut în mânele statului. Nu credem că pentru acest motiv s’ar putea cere, cu drept cuvânt, disolvarea actualelor corpuri legiuitore, căci ne-aducem aminte că membrii oposițiunii cari combateau răscumpărarea, au declarat sus și tare că — decă ar șei că statul român intră cu adevărat în stăpânirea drumurilor de fer — ar da milióne și încă multe pe lângă acelea ce se cereau. Ei bine, statul e stăpân pe liniile ferate, și milionele, ce cu generositate le oferiau membrii oposițiunii, au rămas țării. Deci, dacă răscumpărarea s’a săvârșit, dacă liniele ferate au fost luate în stăpânire, fără a se sacrifica milionele ce oposițiunea era dispusă să le sacrifice, meritul este tot al actualelor Camere. Ele au ajuns la resultatul ce și oposițiunea zicea că-1 doresc), dar au ajuns fără sacrificiele ce se păreau dispuși a face cel din oposițiune. Acesta este că dovadă despre inteligința, seriositatea și patriotismul actualelor Camere, și nici-uă dată și nicăieri, asemenea calități n’au motivat și nu pot motiva uă disolvare. Pentru ce dor,âncă vă dată, să fie disolvate actualele Camere ? Pentru c’ați înființat Banca națională, s’au dat prin acesta comerciului capitalele trebuitore, spre a prospera ? Find c’aț înființat Casa de economii, care tinde a deprinde cu cruțarea tinerele generațiuni ș’a provoca astfel și ’nlesni formarea de capitale ? Fiind c’au repus deciml de mii de săteni în stăpânirea pământurilor ce pe nedrept li se răpiseră ? Fiind c'au dat carieței lovitura de grațiă, s’au îndreptat astfel capitalele spre cariere mai oneste și mai productive din puntul de vedere generale ? Tóte acestea sunt fapte meritorie pe care națiunea le-a primit cu bucurie și deci motive de disolvare nu pot nici uă dată deveni. Pentru ce, întrebăm din nou, să se disolve Camerele actuale ? Nu sunt óre ele espresiunea națiunii ? Faptele ce au săvârșit dovedesc că gândul și inima lor la națiune și numai la ea au fost. De la națiune au purces și pentru ea necurmat au lucrat. Națiunea le-a aprobat, ori de câte ori a fost convocată la alegeri speciale și deci îndoială nu póte fi c’acordul ce-a esistat la ’nceput între ele și națiune s’a mănținut și cu timpul s’a și întărit. Alegerile Camerelor actuale s’au făcut cu lupte cum arareorî s’au venit în țera nostirt, dar și c’uă libertate de care mai că nu găsim exemplu în istoria constituțională a României. Dup’acele alegeri, chiar foile din sistemă vrășmașe guvernului liberale și sistemei lui, s’au vădut silite d’a recunosce că biruite au fost partitele ce represintă ș’a proclama că țera voiesce să fie guvernată de partita liberală. Ecé într’adevăr ce scria Timpul îndată dup’ alegerile ce au dat naștere actualelor Camere : „In sfîrșit alegerile s’au făcut și conservatorii au fost bătuți, bătuți au fost în tote colegiile pentru Cameră, în col. II pentru Senat și numai într’un singur colegiu au eșit biruitori, în colegiul I pentru Senat (1). „E indiferinte a sei câte glasuri are partita conservatore în Cameră și câte în Senat, destul că guvernul dispune de respectivele majorități și națiunea pate să aibe mulțămirea d’a fi represintată și mai departe de către cei ce o represintă de trei ani. „M. S. Domnitorul României independinte, ca Domn constituționale, păstreză pe consilierii cu ajutorul cărora s’au săvârșit faptele mari și gloriose...“ Prin urmare, acordul între țară și Camere, la nascerea acestora, fiind constatat chiar de foile oposițiunii, și acest acord crescând necontenit prin faptele de cel mai mare interes naționale săvârșite de aceste Camere, nici un singur motiv serios nu este ca ele să se disolve într’un mod violente. In cele din urmă, chiar foile sincerilor liberali și sincerilor reacționari par a fi ’nțeles acesta și chiamă, cer, solicită din tote puterile și pe tote tonurile că lovitură de Stat. (1) Afirmarea acesta, cum am dovedit-o chiar d’atunci nu era exactă, căci și ’n col. I pentru Senat conservatorii fuseseră bătuți. — Ardjă chiar mora, își zaic acești mari și sinceri patrioți, dar ardjă și șorecii. — Sdrobescă-se Constituțiunea, calce-se jurămintele puse pe ea, îmbrâncescă-se națiunea în prăpastia nesiguranței și necunoscutului, adaugă acești iluștri patrioți, numai să cadă de la putere guvernul și partita liberală. Când patima atinge culmile unei astfel de absurdități, când ea devine u aberațiune primejdiosă statului, datoria bunilor cetățeni este de a asculta, cerceta și veghia. Să veghiem dar — deși asigurați suntem că asemene apeluri nepatriotice nu vor găsi resunet nicăiri. Să veghiem, pentru ca uneltirile în contra patriei să fie năbușite chiar în primele momente, chiar atunci când părăsesc locașul de patime în care se dospesc, spre a lua uă formă ș’a se ’nfățișa națiunii. Astfel de apeluri sedițiose și criminale sunt cele mai tari, cele mai grave și primejdiase lovituri ce se pot da simțului moral al națiunii, încrederii absolute ce ea trebuie să aibe în toți factorii constituționali, spre a-și putea urma cu siguranță calea spre progres și fericire ce și-a indicat-o prin Constituțiune. Ele dar trebuiesc înfierate de la început și—deși încă vă dată asigurați suntem, că nicăiri nu vor găsi resunet — ne facem că datoriă de cetățeni de a chiema asupră-le atențiunea națiunii și a o ’ndemna sé veghieze. O SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 7 Iunia.—Se aștaptă necontenit că Oradea care se autorise pe Server-pașa, președintele consiliului de Stat, a semna, în numele Sultanului, cu d. Conduriotis, convențiunea finală turco-grecá. Circulă scomptul că Aleko pașa, guvernatorul general al Rumeliei orientale, va demisiona fiindcă Porta ’î refuză un concediu. Berlin, 6 iunie. — Principele Milan al Serbiei a sosit la Berlin. Se zice că Serbia se va ridica la rangul de Regat, deci principele va obține adesiunea celor trei împărați. JOUI, 28 MAIU 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte : un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL u1tn 111 p k U Lili u .a România și Bulgaria. Vorbind despre situațiunea din Rusia, La Nouvelle Reme de la 1 Iunie dire : »Pare că principele Bulgariei este și el aprope de așî primi secțiunea. Principele Alesandru guvernăză cam de sus, ni se pare; el pretinde să guverneze după placul său, refusă d’a păstra Constituțiunea ce a primit’o în 1879, declară că Statul trebuie stabilit pe alte case, voiesce să creeze că aristocrația pămentască, prin urmare feudală, și să facă apel la popor. „Lovitura de Stat este un lucru îndeplinit în Bulgaria, starea de asediu este proclamată, generalul rus Ehrenroth este chemat ca mântuitor. „In România, din contra, regele, prin fiecare din actele sale, se arată îngrijit d’a stabili în întregimea sea regimul constituțional și d’a democratisa regalitatea. Corupțiunea administrativă este cea d’ânîteia grijă a guvernului său. Curagiul d’a dice unei administrațiuni mai mult orientală decât apusenii . »Vom reforma mo iravurile funcționarilor.* ’l-a avut d. D. Brătianu, președintele Consiliului de miniștrii. „Se pretinde că nu vom găsi un om cinstit în România spre a îndeplini reformele administrative, a dis ministrul într’un acces de încredere robustă, cred că vom găsi omeni cinstiți, și daci nu se vor găsi, vor face !* ■*" „Trebuie să fiă ușor d’a pune România în stare să producă. De la resbelul rusoture, cu tóte sarcinele sale, situațiunea României a mers îmbunătățindu-se. Fondurile de Stat sunt urcate pe tote piețele Europei. Monopolul tutunurilor, drumurile de tir, promit venituri sigure. Cel din urmă împrumut a dovedit că dacă, acum câțiva ani, Românii erau siliți de a împrumuta cu 12 la sută, astă de ei plaseza bonurile de tesaur și bonurile domeniale în rentă 5 la sută cu 82 fr., ceea ce constituie un împrumut cu 6 la sută. Valorea Creditului României s’a îndouit; acesta este cea ma bună dovadă despre prosperitate, pe care un popor ’șî-o pote da sieși și o pote da străinului.“ Situațiunea în Bulgaria Cisim în Independința belgică : „In Bulgaria situațiunea nu se pare a se îmbunătăți. După scrrile cele mai recenți, în adevăr, principele Alexandru are sorți serioși d’a se menține pe tron. Ar pune temerii , pentru acesta, pe sprijinul "Austriei și al Rusiei, și chiar al Porții care nu are nici un interes a vedea uă schimbare de domnie în principat. »Ense principele întrebuința să mijlace cam stranie spre a dobândi modificările ce cere în Constituțiune, astfel a numit în provincie guvernatori militari învestiți cu puteri discreționare și însărcinați anume cu supraveghiarea alegerilor pentru Adunarea Națională „Oposițiunea, având în capul iei pe Karavelof, își propune d’a întâmpina proclamațiunea principelui printr’un pamflet în care va răspunde la tote acuzările formulate în contra iei, și spre a da uă dovadă despre lealitatea sa, ea va lua angajamentul de a primi dictatura pentru trei ani în loc de șapte cum cere principele. „După cum se vede prin declarările oficiale, un compromis de felul acesta nu se va primi, și nu va remâne atunci oposițiunei decât se priméscu septenatul séu se dobâindéscu abdicarea suveranului.* Principele Milan la Pesta în Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Pesta cu data de 4 iunie : „Obiectul a tot felul de comentarii de prin cercurile politice îl formeza astă de primirea solemnă ce i s’a făcut aici principelui Milan, căruia i s’au acordat nu numai onorurile ce se cuvin unui principe suveran, ci s’au fâcut și sforțări spre a dovedi cordialitatea primire. Baronul de Haymerle și d. Koloman Tisza se grăbiră a visita pe principe; împăratul îi procura atât principelui cât și suitei sale apartamente în palatul imperial și ordonă pentru astă sora un mare prânz la Curte, la care vor lua parte afară de miniștrii și represintantele șerb din Viena, d. Eristici, și suita principelui. Arhiducele Iosef s’a grăbit de asemenea se întorcă de îndată visita principelui. Aceste fapte esteriore sunt puse, prin cercurile bine informate, și pute nu tocmai fără cuvânt, în legătură cu un mare schimbare favorabilă produsă prin cercurile nóstre conducătore față cu Serbia, de la depărtarea d-lui Ristici de la guvern. La încheiarea convențiunii pentru drumurile de fer și a tratatului de comerciu, diarele oficiose primiră instrucțiuni să fie mai blânde cu Serbia. Oficiosele ungare întrecură cu mult în acesta privință pe colegele lor austriace, căci după exemplul dat eri de diarul Ellenőr, veni astăzî și oficiosul Hon cu un articol, care năpădesce pe Serbia cu bună-voință. Chiar și Pester Lloyd, care s’a arătat, până acum forte ostil față cu Serbia, dice astă ei, vorbind despre scomptele împrăștiate asupra proclamării regatului Serbiei, că nișce asemenea lucruri nu trebuesc luate tocma„