Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)
1881-09-11
istoria tace în acésta privință, și nici portrete de primi fondatori, nici chrisove sau vr’un isvod, nici inscripțiuni de unde se se pot a lua o asemenea încredințare, numai există. Cu tote aceste, după un pomelnic de la 1832 care nu presintă nici uă garanțiă că ar fi uă copiă fidelă , și nu dă nici uă certitudine, ar resulta că acesta biserică ar fi fost fundată de Andronic Visterul la 1571. Din inscripțiunea care se găsesce pe frontispiciul bisericei, și care se póte citi cu multă facilitate, resultă: 1. Că nesciindu-se de cine s’a didit anteia , și fărămându-se, Adriana, jupânesa văduvă a vornicului Șerban Cantacuzin, după mortea socrului său, a reclidit-o din temelii supt domnia lui Ion Constantin V. V., sevârșind-o supt domnia lui Niculae Alexandru V. V. la anul 1722, după ce fundătorea s-a căsătorit în a doua cununia cu marele postelnic Ion Stancu ; 2. Că a dotat-o cu venituri și cu odore, ajutând-o și ’ntemeind-o cu hrisove și cu mile domnesă ; 3. Că acel mare postelnic Ion Stancu a închinat-o monastirei Dușca. In năuntru în biserică, în drepta la intrare, sunt două portrete; d’asupra celui d’ânteiu este scris în limba greca : »Ion Stancu mare postelnic*, de asupra celuilalt: „Jupân Șerban Cantacuzin vornic*; la stânga uă femeiă care ține biserica în pămână, negreșit jupânésa Adriana, deși n’are nici uă inscripțiune de nume, și în fața ei un copilă, d’asupra cărei este scris »Casandra.* Mai sunt încă și alte portrete de domni și monahi cu inscripțiuni, care ar putea se deslege problema de a se cunosce data și fundatorii primei clidiri, dar din nenorocire acele sunt atât de șterse, încât este cu desăvârșire peste putință de a putea distinge figurele lor, sau numele lor, pe unul case, luând câte uă literă ce să mai vede, și construind în minte compunerea, pare că ar resulta „Mircea V. V.* Der care Mircea ? Să fie őre Mircea Iin cel Bătrân ? Incașul acesta biserica ar data de la 1386 sau 1888, și nu se găsesce nici uă urmă care să dea indicii despre acesta , istoria care a ’nregistrat tote faptele lui Mircea cel Bătrân, zace asupra fundațiunei monastirei Banul; cu tote acestea nu este imposibil, deși nici un fapt, nici uă dătă istorică nu dă loc la acesta suposițiune. Se fiă Mircea fiul lui Mihnea cel reu ? Acesta presumpțiune ar părea mai fundată décá s’ar da credemânt acelei copii de pomelnic, în care să găsesce ânteiu numele seu în cap între vii, ca ctitor, cu tóte că acest, Mircea a domnit la anii 1554 și 1562 ; și chiar după pomelnic care spune că biserica a fost ânteia zidită la 1571, datele nu s’ar potrivi, căci în acea epocă țara era sub domnia lui Alesandru fiul lui Mircea, și frate lui Pătruțifi séu Petru Șchiopul. Pomelnicul, sau mai bine dis, copia ce am găsit să esprimă testual astfel: » Pomelnicul fericiților ctitori ai sfintei mo»nastiri Banul, din orașul Buzeu, făcută »ânteiü de Andronie Visterul, fiind cursul „anilor de la Adam 7079, iar de la Chris»tos 1571.* V.V.: Mircea, Alesandru, Mihail, Alesandru, Gavril, Radu, Alesandru, Matei, Niculae, Mihail, Constantin, Grigore, Matei, Constantin, Mihail, Alesandru, Constantin. Arhiereu: Ștefan, Efrem, Laici , Andronie, Adriana, Șerban, Rabița, Udriștea, Calotă, Mile, Bădin, Mușat. Acest pomelnic adaogă: »Aceste nume ctitoresce le am adunat, ce ,am putut găsi prin hrisovele și zapisde de „cumpărători și dani ce are sfânta monastire, și le am scris aici din porunca sfințiiei sale parinelui Chir Iacob egumenul, »ca în veci să se pomenesc». Anul 1832.* Prin urmare, după glăsuirea acestui pomelnic, toți acești d-nî cari nu sunt nici chiar înscriși în ordinea cronologică, ar fi ctitori ai acestei biserici, fie ca fondatori, fie ca donatori, și astfel décà ea ar fi fost fundată de Mircea ar data cel puțin de la 1562, iar nu de la 1571 cum ejice pomelnicul. In acesta biserică se găsesce icóna Maica Precesta fórte bogat îmbrăcată în aur sculptat, și ciselat cu un mare măestrie de artă. Ea portă urmatorea inscripțiune : »Acésta iconă s’a ferecat de Ilinca lu’ Constantin Neculae V.V. Basarab, egumen Pai»sie, la 1697, iar acum s’a prefăcut, și s’a »poleit de d-lui V. Stolnicul Alecsandru Văcârescu... (acuă mică parte ruptă) eguimenosaf, archimandrit Dumitru Christhos „1819 Marte.* Se mai află și un frumosă evangeliă îmbrăcată cu argint și aur, admirabil lucrată, având inscripțiunea următore : »Acésta evangeliă este făcută de roba lui »Dumnedeu Andriana, jupânesa lui Șerban »Cantacuzino Vornic la 1716. Din tote aceste portrete și inscripțiuni, resultă următorele conduse contradicțiuni, asupra acestei biserici: 1. Déca Mircea este primul fundator al iei, după cum se lasă a se presupune din portretul sus menționat, fundațiunea iei datăză cel puțin de la 1562 iar nu de la 1571. 2. Déca d-na lui Constantin V.V. Basarab dăruește icóna Maicei Preciste la 1697, precum să esprimă inscripțiunea de pe acesta sfânta iconă, reese certitudinea că la acea dată, biserica exista cel puțin cu 25 ani înainte de data 1722, înscrisă pe frontispiciul bisericei. 3. Déci aceiași reedificătore Andriana a dăruit evangelia la 1716,—pe care nu a putut-o da urgent decât după săvârșirea și sânțirea bisericei, când să celebra în ea serviciul divin,—biserica era refăcută la 1716 iar nu la 1722. Prin urmare nici data de pe frontispiciu nici mențiunile pomelnicului, nu sunt exacte. Ca arhitectură, biserica monastirei Banul este în adevăr un model de artă, în genul bisericei Stravopoleos din Bucurescu. Ea are un stil original cu totul caracteristic, și cam în acel al architecturei Bizantină. Astfel din acele ce am avut onore a vă relata până aci, domnule ministru, resultă că monastirea Banu oferă supt puntul de vedere istoric interesul că amintesce faptele petrecute la 1562, la 1697 și la 1716 în țară, și supt puntul de vedere al architecturei, că este un model, oă adevărată operă de artă, ce dată dă cel puțin din secolul al XVII-a. Pentru aceste motive, acesta biserică merită să fie restaurată, și pentru acest sfrșit, s’a și făcut, uă colectă din care s’a adunat până acum opt mii lei. Deși în rea stare de ruinare aparentă, ânsă, după idea ce ’mi am format, cred că adăogându-se la cei 8000, lei resultatul colectei, vă sumă maximum până la 12.000 lei, spre a se complecta în total 20 mii lei, biserica s’ar putea restaura în un mod pe deplin satisfăcător de durată. Observațiunea însă, ce voiu maî supune la apreciarea d-vostră, domnule ministru, este că s’a și proiectat un plan de reparațiunî pe care stăruesc a vă ruga să binevoiți a nu -i aproba acel plan, desființând stâlpii pălimarului de la intrare — cari sunt făcuți după modelul celor de la biserica Stavropoleos din Bucuresci, și au un gen caracteristic ce complecteza frumusețea de stil a architecturesele — vroesce să lărgască și să mărăscă biserica, schimbând cu totul modelul dupe care a fost lucrată. Acesta proiectare nenorocită nu póte avea un alt resultat, decât acel de a promisa într’un mod ridicul acea admirabilă construcțiune. Biserica trebuiesce negreșit să rămâe în genul caracteristic și stilul de arhitectură în care este, restaurându-se și consolidându-se în părțile antamate și slabe, și refăcându-se din nou în cele deteriorate, întocmai după modelările ce se află în ființă. Casele acestei monastiri sunt nisce coclabe de un stil cu totul contimporan, fără nici oă caracteristică de stil de arhitectură, forte urîte la vedere, și nepresintând nici un interes istoric. Ceea ce ar fi mai avantagios pentru privire, și mai curat, ar fi, să se dea jos cu desăvârșire desființându-se cu totul acele case în ruine, precum și împrejmuirea din față, și a se lăsa locul liber din tóte părțile acolo, obligându-se Primăria a face un square. (Va urma) Pantazi Ghica,munica, că dijmuitul grâului, orzului, etc., aprópe s’a terminat. Treeratul încă urmeza. Neînțelegeri sau reclamațiuni în privința muncei, după tocmelile agricole, cum și în privința dijmuitului nu s’au ivit. Din causa lipsei de plcc, nu se pot face alături de tomna. — Același prefect, către d. ministru : Conform ordinului d-vóstre cu No. 14.553, am onorea vă comunica, după sehițele primite de la d-ni. supt prefecți, că recolta porumbului în general este satisfăcătore. In unele localități a și început culesul. — D. prefect de Brăila, către d. ministru de interne: Cijmuitul terminat, afară de merit, care și acesta s’a început. Locuitorii cară recolta lor din câmp și treeră ; învoelile agricole se esecută fără reclamații. — Același prefect către d. ministru .In luna espirată, August, s’au comis câteva călcări și jefuiri în acest județ. După măsurile luate, tâlharii s’au descoperit și prins de către administrația nóstra, afară de unul. Detaliuri prin osebit raport. — D. prefect de R.Sărat, către d. ministru de interne : Strângerea grănelor, orzului, terminată ; dijmuitul efectuat la timp, fără intervenirea administrației; treeratul a luat finit; arăturile de tomnă continuă ; starea porumbului mulțumitore. — D. prefect de Măgurele, către d. ministru de interne ; Recolta porumbului din acest județ, stă astfel: porumbul semănat de timpuriu este bun, cel în urmă slab de tot. Producțiunea în general se speră a fi aprope satisfăcătore. ----------««ftp**-----— « IN TEMPLARILE DILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Eră mișcarea populațiunea în orașul Galați de la 30 August pene la 6 Septembrie : născuți: 11 băeți legitimi, 1 nelegitim, 7 fete legitime, 2 nelegitime ; căsătorii : 5; morți: 20, din campene la 1 an; 4 băieți, 2 fete ; 15 ani: 1 băiat; 20-40 ani: 6 bărbați, 2 femei; peste 60 ani : 2 bărbați, 2 femei; născuți morți : 3 băieți, 1 fată. Numărul născuților a întrecut prin urmare pe al morților săptămâna trecută numai cu 1. partea economica D, prefect de Dolj, către d. ministru de interne . După sehiițele ce am din partea d-lor supt prefecți respectivi, am onorea vă cu ROMANULU, 11 SEPTEMBRE 1881 _ FEL U_RJ M I Catastrofa de la Elm.—Elm este un comună din Elveția. Acestă mică comună de 900 locuitori, care era in deplină prosperitate, a fost lovită dilele trecute de aceeași sertáca uă dată Goldau : cea mai mare parte din locurile sale muntose a cădut și aprope íntrega comună a fost transformată, în câteva ore, într’uă completă ruină. Căderea s’a făcut, de la oă înălțime de aprope 1,500—2,000 piciore; lungimea ruinelor în vale este p’uă distanță de 20 — 25 minute de mers și lărgimea de la 7 la 10 minute Se vede mai întâi muntele și pădurea mișcându-se în aer ca un câmp de grâu bătut de vânt și apoi pădurea dispărând în vale ; muntele rupt în bucăți de stânci străbătea aerul ca uă vijelie și răsturna arborii și casele ca pe nisce paie. Omenii fugiați din case; uă masă de omeni din sat, care plecaseră pe drum spre a da ajutare, fură luați de vânt și aruncați la pământ; mulți dintre iei fură duși până la cealaltă parte a văiei unde fură omorîți supt, dreia de stânci ce cadeț. In mijlocul acestor spăimentătore devastări, familii întregi fură îngropate de vin, sdrobite, nimicite. Vă familie de șepte persane, alta de nouă, uă societate de 12 persone strânsă cu ocasia unui botez etc. fură tote distruse. Este cu neputință d’a descrie cu tóte amănuntele sale aceste scene sfâșietore. Stricăciunele de lemne, proprietăți, case, animale etc., nu s’au putut încă determina. Numai cariera d’ardesie și plăcile d’ardesie cari au fost distruse cu totul, însumără un perdere de 200,000 franci. Cu un curent comuna este ruinată cu desăvârșire. Restabilirea iei nu s’ar putea face decât după trecere de ani. Beția. — Uă cestiune gravă care are, în câteva țări, un mare însemnătate socială, este aceea a desvoltăreî beției și mai cu sumă, a beției alcoolice. Sumele cheltuite pe fiece an pentru acesta otravă se ridică la mai bine d’un miliard, și acestă perdere de bani nu este încă decât cel mai mic din relele causate d’acestă bolă fisică și morală. In Englitera și America, acțiunea guvernelor și societăților de cumpătare luptă cu tărie în contra acestui flagel. Elveția și Belgia încep a se preocupa de pericolul cu care acest flagel amenință aceste țări. In Elveția desvoltarea industriei a produs o desvoltare paralelă a beției alcoolice care a făcut să se îndoiască miseria și să se mârască imoralitatea. Că statistică, de curând întocmită, a demonstrat că numărul divorțurilor și acela al nascerilor nelegitime cresce proporțional cu numărul cârciumelor. S’au clasificat cantonele în trei grupuri: Cele cari au 37 cârciumi pentru un mie de locuitori, cele care au 25 și cele care au 16 cârciumi. In primul grup sunt 75 divorțuri la un mie de căsătorii, în al doilea 57 și în al treilea numai 36. In Rusia, beția este asemenea un bolă care râde forte mult, dar aci situațiunea se prezintă supt un aspect cu totul particular, guvernul a înființat mopolul fabricațiunea alcoolului ca în Francia și în Italia monopolul de tutunuri.Este probabil că rațiunea care a motivat acestă organisațiune este că s’a considerat, ca în Francia pentru tutun, că acesta ar fi un imposit asupra vițtului. Numai, că sa întâmplat că guvernul, care ar trebui să lucreze pentru moralitare, s’a găsit interesat în menținerea și desvoltarea vițtului beției, și că, în urmă, el a interzis societățile de cumpătare, cari ar fi lucrat pentru reducerea venitului său. Lucrând astfel, el a sacrificat viitorul pentru presiune; căci venitul provenit din vinderea alcoolului, oricât de mare ar fi, n’ar putea să compenseze perderea muncei răpită de beție, ș’asemenea nici veniturile ce, acestă muncă, ar da în folosul tesaurului public. Duelul unor foști amici. — Douî amici vechi, astă-dî inimici, trebuiau să se întâlnescă la locul de bătae. Totul era gata, armele încărcate și martorii acceptau cu frică momentul tragerea, când d’uă-dată, unul din adversari zise celuî-l-alt. — Tu ții, așadar, mult la ceea ce au jis ? — Eu ? Nici de cum. — Atunci, pentru ce să ne batem ? — Pentru ce ?... pentru ca să dovedim că nu ne e frică. — Mai bine se ne facem din nou prieteni. — Bine. Mă învoesc. Dar nu e mai puțin adevărat că unul din noi două trebue să rămâie la pământ. — Adevărat, aî dreptate. Decâ ’î așa, rămâi tu, eu mă duc.... stânga ’n prejur și... amicul pleca. Poporațiunea în Englitera. Încă după Revista generală de administrațiune recensământul poporațiunii în Englitera : Guvernul a putut face cunoscut Camerei lordilor, în ședința din 5 Iulie, resultatul general al recensământului în Englitera și principatul de Walles Cine se gândesce că acestă operațiune a avut loc la 4 Aprile, nu póte decât să laude administrațiunea statisticei generale pentru activitatea sa. Poporațiunea totală a Engliterei și principatului de Walles este de 25,968,286 adică 3,256,020 mai multă decât în 1871 , proporțiunea crescerii este mai mare decât cea de la 1831—1841.—Numărul nascerilor în perioda decenală a întrecut pe acea a periodei precedente cu 26,774. Proporțiunea deceselor a scădut. In cât privesce Londra, metropola are acum 3,814,571 locuitori, adică 560,311 mai mult decât în 1871. Poporațiunea Cetății din centra a descrescut de la aceeași epocă cu 24,414. Ea nu numără decât 50,526 suflete (25,085 bărbați și 25,441 femei). Reproducem următorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte. Sericiul telegrafe alui Agenției Havas 11. Carlsruhe, 21 Septembre. — Căsătoria principelui moștenitor al Suediei cu ducesa de Baden a fost celebrată a fii dimineță în presintă Regelui și a Reginei Suediei, împăratul și Imperatesa Germaniei și un mare număr de alți principi. După ceremonia căsătoriei, a avut loc priimire la Curte și prânzi în familie. INFORMATIUNI Serviciul particular al Românului. D. I. C. Brătianu s’a întors astăz în capitală. —x— Astădi s’a ținut un consiliu de miniștrii, supt președinția d-lui Ion Brătianu. —x— D. Dinu Pruncu, prefectul jud. Iași s’a întors la post. D. Sc Otulescu, inginer ordinar clasa III, șef de secțiune la direcțiunea calei ferate Marasesci-Buzau este înaintat la gradul de inginer ordinar clasa II. S’a aprobat disposițiunea luată de direcțiunea generală a societăței de asigurare Phoenix din Atena, ca agenția din Galați să se recunoscă în locul celei din Brăila, ca singura agenție generală pentru România. — x — D. I. Câmpineanu, guvernatorul băncei naționale, s’a întors în Bucuresci. —x — D. Dabija, ministrul lucrărilor publice, însoțit de prefectul județului Teleorman, d. Chirițescu, a plecat la Turnu-Măgurele. —x— D. căpitan Calenderolu s’a chiemat în activitate în regimentul al III-lea de artilerie. —x— Afacerea de la Seminarul Nifon a venit astăzi înaintea secției I civile a Tribunalului de Ilfov. Partea reclamantă, compusă din 9 dnn foști profesori la Seminarul Nifon, depărtați de către epitropi, cer rechiemarea lor în post, destituirea profesorilor numiți în locu-le, și a epitropului ales, și despăgubire pentru timpul cât au stat fără post. 801 Epitropia seminarului e apărată de d. C. Boerescu. Până acum, 4 ore, procesul nu s’a terminat. Inginerul Koczinscky, pe când mergea aspro la Poiana Țapului, de lângă Sinaia, a fost asasinat. Autorii omorului se urmăresc cu mare ativitate. —x— Ni se comunică din Măgurele . Șase musulmani împreună cu alți 7 necunoscuți, staționați cu două caice la ostrovul Catina-Mică, trecând pe teritoriul bulgar a jefuit două păduori și au rănit pe un locuitor din Nicopoli. După săvârșirea acestor crime trecând pe teritorul român, au fost prinși de soldații de la granițe. Ei se află în arestul prefecturei de acolo. Delegațiunea generală a Institutului etnografic pentru România Delegațiunea are onore a anunțaț-lor membrii înscriși la congresul etnografic din Paris de la 1878, că ministerul francez terminând publicațiunea analelor acelui congres, în un mare volum ilustrat de peste 1000 pagine, s’a trimis delegațiunea române esemplarele cuvenite dișilor d-nî membrii suptscriitorî din 1878. Sunt deci rugați cei în drept se ’și retragă esemplarul din anale în ori ce di la Institutul Urechiă, diminăță până la 10 ore în cursul lunei Septembre. Doritorii de a se înscrie la congresul din Aprile 1882 pot face acesta la delegațiunea română la orele de mai sus, plătind mica taxă de 15 lei, ce dă dreptul la analele congresului, care în librărie apoi nu se pot căpăta decât cu îndecit preț. NB. Rugăm onorabila presă a reproduce acest avis bibliografic. Banca națională a României Se aduce la cunoștința generală că Banca Națională se însărcinază a preschimba titlurile provisorii de rentă amotisabilă 5% în titluri definitive astfel precum se vor libera de minister, percepându-se pentru acesta operațiune un comision de 50 °/oo. BULETIN JîXIBIL.IOGRAJBIEO Aeșit de supt tipar . Curs elementar de geografie (pentru usul clasei I secundare de ambele sexe) de d. Nic. Michăilescu. VALS. Comandele pentru România se facă prin c-asî Wartanowicz și Herzog în Bucuresc. Ape minerale naturale, surse, ale cărora usage este admisă la spitalurile civile din Francia. Prescripția medicală. PRECIEULE. Afecțiunile cailorit degistive greutatea la stomaen. RIGOLETTO. Aparatulü belios, calcule în ficatü, gălbinare, durere de stomaen. DESIREE. Constepațiune, meminanță de urină, calcule (piatra) colică de rinichi. MARDELEINE. Bule ale ficatului, ale rinichilor, nisipi în urină, diabeta urină de zaharü). DOMINIQUE. Escelinta în contra bulelor de piele, astamiei, catarului pulmonară, lipsei de sânge, debilității. In detailu, la tóte depourile de ape minerale și la farmacii. Aceste ape sunt plăcute de băutit la masă, singure sau împreună cu băuturi ordinare (vină etc). Dósa una butelă pe di. Comercianții vor adresa cererile lorü la societatea generală la Vals. (France) sau la d-niî Wartanowicz și Herzog, în Bucuresci( România). DUMITRU GEORGE IONESCU Doctor în drept de la facultatea din Paris îmbrățișând profesiunea de advocat, se însărcinâă cu orice procese atât în București cât și în provincie. Orele de consultațiune sunt de la 8—10 dimineță și de la 4—6 după amiazi. A se adresa calea Victoriei, No. 93 bis. PIMNIȚA de închiriat în strada Domnei No. 14. A se adresa chiar de acum la administrațiunea ziarului »Românul *‹