Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-09

mai mare contradicție ? Cum ? Pot proba ca X nu este fiul lui Y și nu pot proba că X este fiul lui Y ? Tribunalele franceze au făcut mai mult. Ele pe totă dina condamnă pe seductori să despăgubăscă pe tetele seduse pentru chel­­tuelile făcute cu sarcina și hrana copilului. Aste condamnări sunt ilegale, violăză arti­colul 308, căci a­dice că X este cama că fem­eia Y a născut pe Z, este a <r d­e curat că Z este fiul lui X. Cu tote astea tribu­nalele, nevoite de grozăvia situației, o fac în tote dilele și o vor face pene ce legea cea nelegiuită se va reforma. Ei bine, ce mărturie mai mare că paternitatea se pote proba, de­cât aceste sute de­otărîrî pe cari totă lumea le recunosce forțe drepte în fapt ? Așa­dar căutarea paternităței în fapt e­­xistă în Francia, de­și într’un mod ilegal și indirect, și nimeni n’a observat că proba se fiă mai greu­ de făcut de­cât ori­ce altă probă în justiție. Me opresc aci, iubite confrate, căci tre­buie se fiu scurt. Mai târisiți vom­ reveni pe larg asupra ăstui punt. (Sfîrșitul pe mâne) Juanera. --- ---------------------—— ----­Publicând cu uă vie mulțumire darea de semn­, de mai la vale, n’am putea lăuda îndestul inițiativa ge­neroșii și zelosă, a d-șorei Eva Cal­­limaki Catargi și a venerabilului dr. L. Russ, cari au parvenit, adresân­­du-se la caritatea publică, a înființa în Iași un mic spital special pentru copii. Se scie că în România mortalita­tea copiilor este spăimentătore și cu totul în disproporțiune cu mortalita­tea din cele mai multe state ale Eu­ropei. Dintre tote operele de bine­facere, aceea dar care ar avea de scop ușurarea unicelor nóstre gene­­rațiuni, de suferințele ce le bântuesc, este astă­­zi cea mai patriotică și demnă de sprijinul tuturor. Cu aceste titluri, spitalul durita­tea din Iași, va dobândi sperăm un concurs din ce în ce mai puternic din partea tutor inimelor generose, și cele opt paturi de astă­­­i ale a­­cestui institut, se vor urca în eu­rem­ la un număr îndouit. CARITATEA spital de copii în Iași Administrațiunea spitalului se crede dotpre a da onorabilului public semă de starea acestui institut. Se scie că cu ajutorul mai multor persone generase din Iași și Bucu­­resci s’a fondat în luna Decembre 1879 un spital de copii, supt numele de Caritatea, prin contribuțiuni de bani, rufărie, și haine, în scop de a se da copiilor sărmani bolnavi cău­tarea necesară, prin operațiuni chi­rurgicale și îngrijire medicală. S’au înființat treptat până la 6 paturi, din care trei s’au susținut cu venitul capitalului constituit și trei cu produsul unui număr de con­tribuțiuni mensuale, pe lângă aceste șase paturi regulate, s’au mai adău­­gat două altele, cari se țin în re­­servă pentru coșuri de uă necesitate absolută. In anul 1880 au fost îngrijiți și tratați 54 copii de diferite confesi­uni; din aceștia 31 s’au vindicat, 5 au dobândit uă îmbunătățire în sta­rea lor, 5 au murit, rămânând încă 6 în cura medicală; din copiii îngri­jiți în spital mai mulți au fost și toaliți. După sexuri s-au primit : 31 băeți, 23 fete. Totalul­­ filelor de tratament este de 1,680. Operațiuni chirurgicale s'au făcut la 22 copii, între cari cele mai prin­cipale erau: că amputațiune a bra­țului, mai multe tennotomii, necro­­tomii, operațiuni ale petrei, etc. etc. In ceea ce priveșce starea finan­ciară, se póte constata că dorința bine­facătorilor a ajuns la un resul­­tat satisfăcător. In adevăr nu nu­mai a fost cu putință de a se face întrega instalare a spitalului și de a susține opt paturi, dar din esceden­­tul numeraselor contribuțiuni, admi­­nistrațiunea a fost în stare de a de­pune, în luna Mai 1880, la casa de depuneri și consemnațiuni, un capi­tal de 7000 lei nouă, în bonuri do­­meniale. Acest capital a mai cres­cut încă până la 28 Septembre 1881 la suma de 10010 lei, în diferite efecte. Cu tote aceste remân astă­eji pentru cheltuelile curente să reservă de 896 lei 92 bani. Administrațiunea a primit contri­buțiuni nu numai în numerar, ci și în alte diferite obiecte necesare, pre­cum: zahăr, cafea, ceai, olandă, pla­­pume, ștergare, bumbac, scamă, len­gerie veche, haine, lemne, fructe și jucării. Din cele mai sus arătate nu mai remâne nici un dubiu că existența acestui mic institut atât de bine­făcător este garantată pe viitor, cu atât mai mult că onorabila Epitro­­pie a ospitalului St. Spiridon a bine­voit a ceda gratis încăperile nece­sare, în ospitalul Sfintei Treimi din Tătărași. Contribuțiunile pentru spitalul Ca­ritatea­ sunt înregistrate într’uă carte anume, care se păstrază de d. d­r. Buss senior. Tote f­iarele sunt rugate să bine­voiască a reproduce acesta dare de semă. ACTE OFICIALE Sunt numiți și transferați: D. N. Eustațiu, actual numărător, s’a nu­mit, în serviciul casieriei centrale, în func­țiunea de casier plătitor, în locul d-lui N. Ionescu, demisionat; d. G.I. Alesandrescu, actual țiitor de registre, în funcțiunea de numărător; d. C. P. Georgescu, actual ve­rificator clasa I, în funcțiunea de viitor de registre, și d. Teodor Bădulescu, actual ve­rificator clasa II în direcția comptabilităței generale, în funcțiunea de verificator cl. I. D. Grigore Cruțescu, actual ajutor comp­­tabil în serviciul impositului băuturilor spir­­tase pe lângă casieria județului Ilfov, s’a numit în funcțiunea de verificator clasa I, în serviciul acei casierii, in locul d-lui Du­mitru Niculescu, trecut în altă funcțiune. D. I. P. Niculescu s’a numit în postul de secretar al Universităței din Bucurescî, în locul d-lui Al. Economu, demisionat. D. Inginer G. I. Duca, actual director al scriei de poduri, șosele și mine, din Bu­curesci, se însăr­cinăză, pe lângă funcțiunea de director, și cu predarea cursului de teh­nologie, machinî cu vapori etc., la acea scală. D. Ernest Brăescu, elev-inginer, primit în corpul de ingineri civili al ministerului lu­cărilor publice și numit la direcțiunea stu­diilor și construcțiunei calei ferate Adjud- Ocna, se numeste cu același grad la per­sonalul de poduri și șosele. I­. C. Sturdza, inginer din scala centrală de arte și manufacturi din Paris, se pri­­meșce în corpul de ingineri civili al minis­terului, cu gradul de inginer ordinar clasa III, și se numesce la direcțiunea studiilor și construcțiunei calei ferate Adjud-Ocna. D. Al. Nicolescu, actual căpitan al por­tului Tulcea, este transferat la portul Bră­ila, în aceeași calitate. D. T. Mărculescu, actual căpitan al por­tului Cerna-Voda, în locul d-lui Al. Nico­lescu, la Tulcea. D. Dilip Zărvătescu, locotenent în demi­sie, este numit în postul de căpitan al por­tului Cerna-Voda. Sunt numiți și permutați în ramura ju­­decătorescă . D. Al. Laza, actual suplininte la tribuna­lul Roman, membru la același tribunal, în locul vacant. D. Dimitrie Tăileanu, licențiat în drept, actual substitut al tribunalului Tecuci, pro­curor la tribunalul Bacaü, în locul vacant.­­ D. I. lonescu, actual grefier la tribunalul Covurlui, substitut la tribunalul Tecuci, în locul d-lui Tăsleanu, înaintat. D Victor Cherembach, fost substitut și actual ajutor la ocolul Meletin, districtul Botoșani, jude la ocolul Berhomele, distric­tul Dorohoiu, în locul d-lui Xenofont Foca, demisionat. D. G. Dumitrescu, actual substitut la tri­bunalul Ialomița, supliminte la tribunalul de ocol Silistra-Nouă, în locul d-lui Al. Bunescu, trecut în administrație. D. C. Pretorian, fost substitut și ajutor de grefă la curte, grefier la tribunalul Vlașca, în locul d-lui I. Dumitrescu, decedat. D. G. Rizu, vecină copist la tribunalul Vlașca, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui P. Ștefănescu, demisionar. D. loan Nicolescu, actual copist în grefa tribunalului de ocol Hârșova, ajutor de grefă la tribunalul Ialomița, în locul d-lui Dimi­­trie V. Slobozieanu, demisionat. D. M. Ghiculescu, fost copist în tribunal, ajutor de supl-prefect și șef de biurou la prefectură, ajutor de grefă la tribunalul Me­hedinți, în locul d-lui V. Gorâciac, recrutat în armată. I­. M. Donacu, actual ajutor de grefă la tribunalul de apel din Tulcea, grefier la tri­bunalul de ocol Babadag, în locul d-lui G. Costescu, destituit. D. Paul Ștefănescu, actual copist în grefa ROMANULUI 9 OCTOMBRE 1881 tribunalului de apel Tulcea, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui M. Dănacu, înaintat. D. N. Givid, actual ajutor de grefă la tri­bunalul Iași, secția II, în aceeași calitate la secția I, în locul d-lui Mavromati, trecut in alt post. D. Al. Dimitrie Handoca, actual copist în grefa tribunalului Iași, ajutor de grefă la a­­celași tribunal, în locul d-lui N. Givid. D. Moise N. Doicescu, actual copist în grefa tribunalului Buzeu, ajutor de grefă la tribunalul Dâmbovița, în locul vacant. D. loan Nicolescu, actual ajutor la ocolul Bolintin, județul Dâmbovița, în aceeași ca­litate la ocolul Vălenii-de-Munte, județul Prahova, în locul d-lui Iorgu Mihăescu, care trece în postul ocupat de d. Nicolescu, con­form cererea ambilor d-nî ajutori. D. I. V. Theodorescu, actual registrator la tribunalul Dorohoiu, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui Mironescu, dat judecăței. A­VIS Printr’uă ordonanță cu data de la 14 Decembre 1874, M. S.­Regele Belgilor a in­stituit un premiu anual de 25,0(j­) lei des­tinat­ a încuragia operile inteliginteî. Premiul formând obiectul celui d’al dou­­ilea concurs internațional seű mist va fi a­­tribuit, în 1885, celei mai bune opere care va expune mijloacele de întrebuințat și m­ăsu­­rile de luat, pentru a populariza studiul ge­ografiei și pentru a desvolta învățământul iei în stabilimentele de instrucțiuni din diferi­tele grade. Străinii care ar dori sé ea parte la con­curs vor trebui să-și trimită operile lor, tipărite sau manuscrise, înainte de 1 ia­­nuarie 1885, la ministerul de interne, la Bruxelles. Opera manuscrisă care va dobândi pre­miul va trebui să fie publicată în cursul anului ce va urma după cel în care pre­miul va fi fost dat. Judecata concursului se va face de un juriu numit de către M. S. Regele Belgilor; acest juriu va fi compus din șapte membri din cari trei belgiani și patru străini de di­ferite naționalități. INTEMPLARILE DILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—­STRĂINĂTATE Furt.— In naptea trecută, mai mulți in­divizi s’au introdus la d-na Regina Specia, din calea Plevnei 190, rupând fiarele de la un ferestru din fundul curței. Intrând în casă, au luat un cufăr și, spăr­­gându’l în fundul grădinei ce are acesta casă, au furat un numer însemnat de giu­­vaeri cale dintr’ensul. Ast­­fel au furat două brățări de aur cu pietre de rubin, una de argint cu mai multe pietre de mărgăritar; 3 inele de aur cu pietre mici de diamant, un inel cu rubi­­nuri, etc. etc. Existând bănueli asupra mai multora, s’au arestat Stan Radu, Nae Crăciun, Cănuță Mihail, Constantin Dumitru etc. Bănuelile au fost întemeiate, de­ore­ce parte din obiecte s’au găsit la dânșii. Arestații l’au condus la comisariatul de verde. Moșele fără diplomă. — Ni se comunică din Oltenița următorul fapt : Femeia lui Petre Șuchiu, comuna Bu­­descu, plasa Negoesci, fiind însărcinată, în loc de moșă cu diplomă, a chemat, în mo­mentul suprem, p’uă țigancă bătrână ca de 60 ani, a­nume Brătianca. Facerea era forte grea. Bătrâna, de la orele 10 dim. până la 3 p­i­., abia a reu­șit să facă a eși numai brațul drept al fă­tului, trăgându-l de braț, și-a rupt încheie­tura umărului cu mușchiü cu tot, ast­fel că fătul a rămas mort în pântecile mamei. In urmă, soțul a chemat pün un chiăș sârb din comuna Heresciu, care după ce a încercat, cu un cinghel de argint, n’a putut nici el să scotă copilul din mamă. La urma urmelor, a chemat pe masa de plasă care, neflând că cașul este de natura unui pericol de morte, a invitat pe medicul arondismentu­­lui Oltenița. Spre norocul suferindei, abia acesta a putut scote copilul și scăpa ast­fel pe sărmana femee. PARTEA ECONOMICA Citim în Economia rurală : Infom­ațiunile primite din podgoriile nós­tre, nu sunt înveselitore. După ce că­riile scăpate de piatră au fost atinse de mană și recolta compromisă, seceta a contribuit să sporască răul. Stru­gurii atât au fost de dătrinirî în desvolta­­rea lor, în­cât pe la jumătatea lui Septem­­bre erau cei mai mulți ne-copți. Acesta explică întârzierea culesului, care, după tote probabilitățile, vii începe în Octombre. Seceta ne­ întreruptă, de­ore­ce de abia a plcat pe la 13 Septembre, a ținut pe a­­gricultorî în loc, ei n’am putut semăna ră­pită, nici griu. De unde altă­ dată se semăna între Sântă- Măria, acum la 15 Septembre nu se arun­case griul în pământ. Ogarele făcute la timp tot s’au mai putut întorce, ânse în ordisci nici că pătrundea plugul. Porumbiș­­cile vor fi forte căutate în anul acesta. In unele părți ale serei, împrejurările au fost mai favorabile, s’a putut ara și semăna. In tot cașul anul nu se arată pu­­incios la început. Numai atât mângâie pe cultivatori că s’a întâmplat adesea ca semănăturele tânjii se producă tot atât de bine ca și cele timpurii. Reproduceam următorele serii care au fost­ publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numă­­rului precedinte: Serviciul telegrafic alu­i Agenției Havas.“ Paris, 19 Octombre. — Renta română 5 la sută a închis cu cursul de 92, cu 2 lei mai mult de­cât în Ziua precedinte. Rom­a, 19 Octombre. — Biforma publică un articol favorabil alianței Austro-Italiene. Londra, 19 Octombre. — Se pregăteste trimiterea de nouă trupe în Irlanda; se va trimite aci un corp de armată întreg daca va fi trebuință. Dublin, 19 Octombre. — Noptea din urmă tumultul a reînceput. Un manifest al Ligei agrare recomandă arendașilor să nu plătăscă nici uă arendă până ce guvernul englez nu va părăsi sistema­rea de terore. Times primește din Constantinopol ves­tea că Turcii au îmbarcat trei batalione de infanterie și mai multe baterii de artilerie cu destinațiune pentru Djeddah, port la marea roșie. Acestă veste ar confirma sco­­mptele răspândite în privința tulburărilor ivite la Arabii vecini cu Meca. INFORM­ATIUNI Serviciul particular al­­ Rom­ânului* A­sera la ora 4 și 40 minute MM. DL. Regele și Regina, însoțite de d. I. C. Bră­­tianu, prim-ministru au sosit în Craiova. Primirea ce s’a făcut Maiestăților Lor a fost din cele mai frumose­­ un public nu­meros și ales ascepta sosirea trenului Regal. Reginei i s’a oferit un frumos buchet, îndată ce Maiestățile Lor au ajuns în Craiova, s’au îndreptat spre­­ biserica Ma­­dona-Dudu unde au stat 15 minute. Apoi s’au retras în locuința ce li se pregătise la d-na Glogoveanu. Astă­zi Maiestățile Lor au avut mai multe persone invitate la dejun și la pranZ­M. S. Regele nu va mai inspecta tru­pele, după cum era­otărît. Mâne la ora 10 MM. NI. Regele și Re­gina pornesc de a dreptul spre Bucurescî, unde va sosi la orele 4. —x — Astă­zi, societatea de Credit mobiliar Român a început operațiunile sale. —x— D. White, ministru Angliei la Bucuresci, a sosit a­spra în capitală. D. White a fost primit la gară de d-nii C. A. Rosetti, ministru de interne, d. Stă­­tescu, ministru de externe etc. etc. —x— Mercur­ la 14 Octombre se va face inau­gurarea liniei ferate Buzău­-Focșani. Maiestățile lor Regele și Regina vor a­­sista la acesta serbare. Cu acestă ocasiune se va da și un ban­chet la care vor lua parte un însemnat număr de persone invitate, printre cari se vor afla și Ziarele din țară. Ni se asigură că în acestă cli se va pune la disposiția publicului bucureșcean un tren de plăcere cu prețul jumătate, pene la Focșani. P. S. S. părintele Inocentie va oficia un serviciu divin. —x— Minis­­eral instrucțiune! prepară cn dare de sum­ă despre tote lucrările săvârșite supt actualul ministru. In acestă dare de semn vor figura și proiectele de legi pentru reforma legei de instrucțiune, organisarea asilului Elena Do­mna, orfelinatul Pantelimon, precum și or­ganisarea ministerului de instrucțiune și culte. S’au luat disposițiuni a se publica într’uă broșură tóte conferințele făcute de revisorî cu învățătorii sătesci. Acesta lucrare va fi urmată de statis­tica învățământului rural. —x— Asemenea se va publica într’uă broșură uă dare de semn asupra tutor mănăstirilor ce au caracter istoric. 19 897 BULETIN HÎXIIL.XOORA.S­’ÎO D. Iosif Vulcan, membru corespondinte al Academiei române, va publica la 15 De­cembre viitor, mai multe poesii ale sale, supt titlul Lira mea. Broșura va cuprinde 15 — 17 cale, hârtia cea mai fină velină, e­­dițiune de lux. Cei cari vor bine-voi să se prenumere pentru acesta publicațiune, vor trimite banii la autor, în Oradea­ mare, până la 5 No­­embre viitor. Prețul unui exemplar broșat este de 2 11., frumos legat 3 fl. Prima Societate de Credit Fon­­ciar Român din Bucuresci Consiliul de administra­țiune lu­ând demisiunea pentru a se convoca în cjiua de Duminică s/26 Noembre 1881 uă Adunare generală estra­or­­dinară, sunt invitați toți d-nii pro­prietari asociați să se întrunească în aceea­și la ora 12 din țoi în localul Societăței strada Colții. Gestiunile la ordinea­­ Jilei sunt următorele: I. Plata prin anticipațiuni a scri­surilor fondate 7 % conform art. 38 și 45 din lege. Emisiunea pentru aceea­și valore de noul titluri 5% și repartițiunea beneficiului resultând din acestă o­­perațiune. II. Modificarea unor articole din legea și statutele Creditului Funciar, INSTITUTUL de Hydrotherapie, Orthopedic, Gym­­nastică Medicală etc. Strada Vestei No. 6 Dispune de cinci secțiuni montate cu a­­paratele cele mai perfecte. Aceste secțiuni sunt: 1. Hydroth­erapia, sistemul Prismitz și Frances. 2. Gymnastica Medicală și Orthopedie. 3. Inhalația. 4. Electrizarea. 5. Masagrul sistematic. Maladiere principale care pot fi tratate cu succes în aceste secțiuni sunt: 1. Rheumatismele articulare acute și cro­nice. 2. Diferite nevralgii precum lombago, nevralgia sciatică, etc. 3. Catharele stoma­cului. 4. Bulele de ficat. 5. Diferite nevro­­se precum biorea, palpitățtele nervose,­­etc. 6. Anemia și chiar anemia. 7. Rolele de gât, laringite, faringite, b­atare pulmonare astmul, mifisema, etc. 8. Strâmbăturile ta­liei și alte deviații, anchilosele false, atrofiele musculare, paralisiele, etc. Fie­care din aceste secțiuni are docto­rul său respectiv care îngrijesce de aprope și aplică diferitele tratamente ce pacienți trebuie se urmeze. Direcțiunea Baléié de gât, gură, nas și urechi tratesc printr’uă artă specială. DOCTORUL I. BRAUNSTEIN Medic, chirurg și mamos, fost medic prac­ticant în Viena în clinicele­­ lui Brawn (bóle de femei și facere) și a lui Hebra (­bóle de piele, de per și syphilis). Consultațiuni de la 3-5 p. m. str. S-ta Vineri No. 1, (casa Mișu). (8—3d.) . DUMITRU GEORGE IONESCU Doctor în drept de la facultatea din Paris îmbrățișând profesiunea de advocat, se în­­sărcineză cu ori­ce procese atât în Bucu­rești cât și în provincie. Orele de consul­­tațiune sunt de la 8—10 dimineța și de la 4—6 după amiazi. A se adresa calea Vic­toriei, No. 93 bis. • Monsieur Démétre Profitok, Mon­sieur et Madame D. Grecoff, Ma­dame Marie Gheorghieff et Monsieur et Madame Michail oviteh ont la dou­­leur de vous faire part de la mort de leur trés eher pere, beau-pére, írére et oncle LE DÖCTEUR PIERRE PRÖT1TCH Ex-professeur de lafaculté de méde­­cine de Bukarest, ex-membre du conseit méd.cal supérieur en Bulgarie, chevalier de l’ordre de St. Anne et Officier de l’ordre de St. Stanislas, etc. etc. décédé le 24 Septembre 1881 â 6 heures du matin. La cérémonie fu­nebre a eu lieu Samedi â 10 heures a. m. â la Cathedrale de Sophia. Priez pour lui!

Next