Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-09
mai mare contradicție ? Cum ? Pot proba ca X nu este fiul lui Y și nu pot proba că X este fiul lui Y ? Tribunalele franceze au făcut mai mult. Ele pe totă dina condamnă pe seductori să despăgubăscă pe tetele seduse pentru cheltuelile făcute cu sarcina și hrana copilului. Aste condamnări sunt ilegale, violăză articolul 308, căci adice că X este cama că femeia Y a născut pe Z, este a <r de curat că Z este fiul lui X. Cu tote astea tribunalele, nevoite de grozăvia situației, o fac în tote dilele și o vor face pene ce legea cea nelegiuită se va reforma. Ei bine, ce mărturie mai mare că paternitatea se pote proba, decât aceste sute deotărîrî pe cari totă lumea le recunosce forțe drepte în fapt ? Așadar căutarea paternităței în fapt există în Francia, deși într’un mod ilegal și indirect, și nimeni n’a observat că proba se fiă mai greu de făcut decât orice altă probă în justiție. Me opresc aci, iubite confrate, căci trebuie se fiu scurt. Mai târisiți vom reveni pe larg asupra ăstui punt. (Sfîrșitul pe mâne) Juanera. --- ---------------------—— ----Publicând cu uă vie mulțumire darea de semn, de mai la vale, n’am putea lăuda îndestul inițiativa generoșii și zelosă, a d-șorei Eva Callimaki Catargi și a venerabilului dr. L. Russ, cari au parvenit, adresându-se la caritatea publică, a înființa în Iași un mic spital special pentru copii. Se scie că în România mortalitatea copiilor este spăimentătore și cu totul în disproporțiune cu mortalitatea din cele mai multe state ale Europei. Dintre tote operele de binefacere, aceea dar care ar avea de scop ușurarea unicelor nóstre generațiuni, de suferințele ce le bântuesc, este astăzi cea mai patriotică și demnă de sprijinul tuturor. Cu aceste titluri, spitalul duritatea din Iași, va dobândi sperăm un concurs din ce în ce mai puternic din partea tutor inimelor generose, și cele opt paturi de astăi ale acestui institut, se vor urca în eurem la un număr îndouit. CARITATEA spital de copii în Iași Administrațiunea spitalului se crede dotpre a da onorabilului public semă de starea acestui institut. Se scie că cu ajutorul mai multor persone generase din Iași și Bucuresci s’a fondat în luna Decembre 1879 un spital de copii, supt numele de Caritatea, prin contribuțiuni de bani, rufărie, și haine, în scop de a se da copiilor sărmani bolnavi căutarea necesară, prin operațiuni chirurgicale și îngrijire medicală. S’au înființat treptat până la 6 paturi, din care trei s’au susținut cu venitul capitalului constituit și trei cu produsul unui număr de contribuțiuni mensuale, pe lângă aceste șase paturi regulate, s’au mai adăugat două altele, cari se țin în reservă pentru coșuri de uă necesitate absolută. In anul 1880 au fost îngrijiți și tratați 54 copii de diferite confesiuni; din aceștia 31 s’au vindicat, 5 au dobândit uă îmbunătățire în starea lor, 5 au murit, rămânând încă 6 în cura medicală; din copiii îngrijiți în spital mai mulți au fost și toaliți. După sexuri s-au primit : 31 băeți, 23 fete. Totalul filelor de tratament este de 1,680. Operațiuni chirurgicale s'au făcut la 22 copii, între cari cele mai principale erau: că amputațiune a brațului, mai multe tennotomii, necrotomii, operațiuni ale petrei, etc. etc. In ceea ce priveșce starea financiară, se póte constata că dorința binefacătorilor a ajuns la un resultat satisfăcător. In adevăr nu numai a fost cu putință de a se face întrega instalare a spitalului și de a susține opt paturi, dar din escedentul numeraselor contribuțiuni, administrațiunea a fost în stare de a depune, în luna Mai 1880, la casa de depuneri și consemnațiuni, un capital de 7000 lei nouă, în bonuri domeniale. Acest capital a mai crescut încă până la 28 Septembre 1881 la suma de 10010 lei, în diferite efecte. Cu tote aceste remân astăeji pentru cheltuelile curente să reservă de 896 lei 92 bani. Administrațiunea a primit contribuțiuni nu numai în numerar, ci și în alte diferite obiecte necesare, precum: zahăr, cafea, ceai, olandă, plapume, ștergare, bumbac, scamă, lengerie veche, haine, lemne, fructe și jucării. Din cele mai sus arătate nu mai remâne nici un dubiu că existența acestui mic institut atât de binefăcător este garantată pe viitor, cu atât mai mult că onorabila Epitropie a ospitalului St. Spiridon a binevoit a ceda gratis încăperile necesare, în ospitalul Sfintei Treimi din Tătărași. Contribuțiunile pentru spitalul Caritatea sunt înregistrate într’uă carte anume, care se păstrază de d. dr. Buss senior. Tote fiarele sunt rugate să binevoiască a reproduce acesta dare de semă. ACTE OFICIALE Sunt numiți și transferați: D. N. Eustațiu, actual numărător, s’a numit, în serviciul casieriei centrale, în funcțiunea de casier plătitor, în locul d-lui N. Ionescu, demisionat; d. G.I. Alesandrescu, actual țiitor de registre, în funcțiunea de numărător; d. C. P. Georgescu, actual verificator clasa I, în funcțiunea de viitor de registre, și d. Teodor Bădulescu, actual verificator clasa II în direcția comptabilităței generale, în funcțiunea de verificator cl. I. D. Grigore Cruțescu, actual ajutor comptabil în serviciul impositului băuturilor spirtase pe lângă casieria județului Ilfov, s’a numit în funcțiunea de verificator clasa I, în serviciul acei casierii, in locul d-lui Dumitru Niculescu, trecut în altă funcțiune. D. I. P. Niculescu s’a numit în postul de secretar al Universităței din Bucurescî, în locul d-lui Al. Economu, demisionat. D. Inginer G. I. Duca, actual director al scriei de poduri, șosele și mine, din Bucuresci, se însărcinăză, pe lângă funcțiunea de director, și cu predarea cursului de tehnologie, machinî cu vapori etc., la acea scală. D. Ernest Brăescu, elev-inginer, primit în corpul de ingineri civili al ministerului lucărilor publice și numit la direcțiunea studiilor și construcțiunei calei ferate Adjud- Ocna, se numeste cu același grad la personalul de poduri și șosele. I. C. Sturdza, inginer din scala centrală de arte și manufacturi din Paris, se primeșce în corpul de ingineri civili al ministerului, cu gradul de inginer ordinar clasa III, și se numesce la direcțiunea studiilor și construcțiunei calei ferate Adjud-Ocna. D. Al. Nicolescu, actual căpitan al portului Tulcea, este transferat la portul Brăila, în aceeași calitate. D. T. Mărculescu, actual căpitan al portului Cerna-Voda, în locul d-lui Al. Nicolescu, la Tulcea. D. Dilip Zărvătescu, locotenent în demisie, este numit în postul de căpitan al portului Cerna-Voda. Sunt numiți și permutați în ramura judecătorescă . D. Al. Laza, actual suplininte la tribunalul Roman, membru la același tribunal, în locul vacant. D. Dimitrie Tăileanu, licențiat în drept, actual substitut al tribunalului Tecuci, procuror la tribunalul Bacaü, în locul vacant. D. I. lonescu, actual grefier la tribunalul Covurlui, substitut la tribunalul Tecuci, în locul d-lui Tăsleanu, înaintat. D Victor Cherembach, fost substitut și actual ajutor la ocolul Meletin, districtul Botoșani, jude la ocolul Berhomele, districtul Dorohoiu, în locul d-lui Xenofont Foca, demisionat. D. G. Dumitrescu, actual substitut la tribunalul Ialomița, supliminte la tribunalul de ocol Silistra-Nouă, în locul d-lui Al. Bunescu, trecut în administrație. D. C. Pretorian, fost substitut și ajutor de grefă la curte, grefier la tribunalul Vlașca, în locul d-lui I. Dumitrescu, decedat. D. G. Rizu, vecină copist la tribunalul Vlașca, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui P. Ștefănescu, demisionar. D. loan Nicolescu, actual copist în grefa tribunalului de ocol Hârșova, ajutor de grefă la tribunalul Ialomița, în locul d-lui Dimitrie V. Slobozieanu, demisionat. D. M. Ghiculescu, fost copist în tribunal, ajutor de supl-prefect și șef de biurou la prefectură, ajutor de grefă la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui V. Gorâciac, recrutat în armată. I. M. Donacu, actual ajutor de grefă la tribunalul de apel din Tulcea, grefier la tribunalul de ocol Babadag, în locul d-lui G. Costescu, destituit. D. Paul Ștefănescu, actual copist în grefa ROMANULUI 9 OCTOMBRE 1881 tribunalului de apel Tulcea, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui M. Dănacu, înaintat. D. N. Givid, actual ajutor de grefă la tribunalul Iași, secția II, în aceeași calitate la secția I, în locul d-lui Mavromati, trecut in alt post. D. Al. Dimitrie Handoca, actual copist în grefa tribunalului Iași, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui N. Givid. D. Moise N. Doicescu, actual copist în grefa tribunalului Buzeu, ajutor de grefă la tribunalul Dâmbovița, în locul vacant. D. loan Nicolescu, actual ajutor la ocolul Bolintin, județul Dâmbovița, în aceeași calitate la ocolul Vălenii-de-Munte, județul Prahova, în locul d-lui Iorgu Mihăescu, care trece în postul ocupat de d. Nicolescu, conform cererea ambilor d-nî ajutori. D. I. V. Theodorescu, actual registrator la tribunalul Dorohoiu, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-lui Mironescu, dat judecăței. AVIS Printr’uă ordonanță cu data de la 14 Decembre 1874, M. S.Regele Belgilor a instituit un premiu anual de 25,0(j) lei destinat a încuragia operile inteliginteî. Premiul formând obiectul celui d’al douilea concurs internațional seű mist va fi atribuit, în 1885, celei mai bune opere care va expune mijloacele de întrebuințat și măsurile de luat, pentru a populariza studiul geografiei și pentru a desvolta învățământul iei în stabilimentele de instrucțiuni din diferitele grade. Străinii care ar dori sé ea parte la concurs vor trebui să-și trimită operile lor, tipărite sau manuscrise, înainte de 1 ianuarie 1885, la ministerul de interne, la Bruxelles. Opera manuscrisă care va dobândi premiul va trebui să fie publicată în cursul anului ce va urma după cel în care premiul va fi fost dat. Judecata concursului se va face de un juriu numit de către M. S. Regele Belgilor; acest juriu va fi compus din șapte membri din cari trei belgiani și patru străini de diferite naționalități. INTEMPLARILE DILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Furt.— In naptea trecută, mai mulți indivizi s’au introdus la d-na Regina Specia, din calea Plevnei 190, rupând fiarele de la un ferestru din fundul curței. Intrând în casă, au luat un cufăr și, spărgându’l în fundul grădinei ce are acesta casă, au furat un numer însemnat de giuvaeri cale dintr’ensul. Astfel au furat două brățări de aur cu pietre de rubin, una de argint cu mai multe pietre de mărgăritar; 3 inele de aur cu pietre mici de diamant, un inel cu rubinuri, etc. etc. Existând bănueli asupra mai multora, s’au arestat Stan Radu, Nae Crăciun, Cănuță Mihail, Constantin Dumitru etc. Bănuelile au fost întemeiate, deorece parte din obiecte s’au găsit la dânșii. Arestații l’au condus la comisariatul de verde. Moșele fără diplomă. — Ni se comunică din Oltenița următorul fapt : Femeia lui Petre Șuchiu, comuna Budescu, plasa Negoesci, fiind însărcinată, în loc de moșă cu diplomă, a chemat, în momentul suprem, p’uă țigancă bătrână ca de 60 ani, anume Brătianca. Facerea era forte grea. Bătrâna, de la orele 10 dim. până la 3 pi., abia a reușit să facă a eși numai brațul drept al fătului, trăgându-l de braț, și-a rupt încheietura umărului cu mușchiü cu tot, astfel că fătul a rămas mort în pântecile mamei. In urmă, soțul a chemat pün un chiăș sârb din comuna Heresciu, care după ce a încercat, cu un cinghel de argint, n’a putut nici el să scotă copilul din mamă. La urma urmelor, a chemat pe masa de plasă care, neflând că cașul este de natura unui pericol de morte, a invitat pe medicul arondismentului Oltenița. Spre norocul suferindei, abia acesta a putut scote copilul și scăpa astfel pe sărmana femee. PARTEA ECONOMICA Citim în Economia rurală : Infomațiunile primite din podgoriile nóstre, nu sunt înveselitore. După ce căriile scăpate de piatră au fost atinse de mană și recolta compromisă, seceta a contribuit să sporască răul. Strugurii atât au fost de dătrinirî în desvoltarea lor, încât pe la jumătatea lui Septembre erau cei mai mulți ne-copți. Acesta explică întârzierea culesului, care, după tote probabilitățile, vii începe în Octombre. Seceta ne întreruptă, deorece de abia a plcat pe la 13 Septembre, a ținut pe agricultorî în loc, ei n’am putut semăna răpită, nici griu. De unde altă dată se semăna între Sântă- Măria, acum la 15 Septembre nu se aruncase griul în pământ. Ogarele făcute la timp tot s’au mai putut întorce, ânse în ordisci nici că pătrundea plugul. Porumbișcile vor fi forte căutate în anul acesta. In unele părți ale serei, împrejurările au fost mai favorabile, s’a putut ara și semăna. In tot cașul anul nu se arată puincios la început. Numai atât mângâie pe cultivatori că s’a întâmplat adesea ca semănăturele tânjii se producă tot atât de bine ca și cele timpurii. Reproduceam următorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Serviciul telegrafic alui Agenției Havas.“ Paris, 19 Octombre. — Renta română 5 la sută a închis cu cursul de 92, cu 2 lei mai mult decât în Ziua precedinte. Roma, 19 Octombre. — Biforma publică un articol favorabil alianței Austro-Italiene. Londra, 19 Octombre. — Se pregăteste trimiterea de nouă trupe în Irlanda; se va trimite aci un corp de armată întreg daca va fi trebuință. Dublin, 19 Octombre. — Noptea din urmă tumultul a reînceput. Un manifest al Ligei agrare recomandă arendașilor să nu plătăscă nici uă arendă până ce guvernul englez nu va părăsi sistemarea de terore. Times primește din Constantinopol vestea că Turcii au îmbarcat trei batalione de infanterie și mai multe baterii de artilerie cu destinațiune pentru Djeddah, port la marea roșie. Acestă veste ar confirma scomptele răspândite în privința tulburărilor ivite la Arabii vecini cu Meca. INFORMATIUNI Serviciul particular al Românului* Asera la ora 4 și 40 minute MM. DL. Regele și Regina, însoțite de d. I. C. Brătianu, prim-ministru au sosit în Craiova. Primirea ce s’a făcut Maiestăților Lor a fost din cele mai frumose un public numeros și ales ascepta sosirea trenului Regal. Reginei i s’a oferit un frumos buchet, îndată ce Maiestățile Lor au ajuns în Craiova, s’au îndreptat spre biserica Madona-Dudu unde au stat 15 minute. Apoi s’au retras în locuința ce li se pregătise la d-na Glogoveanu. Astăzi Maiestățile Lor au avut mai multe persone invitate la dejun și la pranZM. S. Regele nu va mai inspecta trupele, după cum eraotărît. Mâne la ora 10 MM. NI. Regele și Regina pornesc de a dreptul spre Bucurescî, unde va sosi la orele 4. —x — Astăzi, societatea de Credit mobiliar Român a început operațiunile sale. —x— D. White, ministru Angliei la Bucuresci, a sosit aspra în capitală. D. White a fost primit la gară de d-nii C. A. Rosetti, ministru de interne, d. Stătescu, ministru de externe etc. etc. —x— Mercur la 14 Octombre se va face inaugurarea liniei ferate Buzău-Focșani. Maiestățile lor Regele și Regina vor asista la acesta serbare. Cu acestă ocasiune se va da și un banchet la care vor lua parte un însemnat număr de persone invitate, printre cari se vor afla și Ziarele din țară. Ni se asigură că în acestă cli se va pune la disposiția publicului bucureșcean un tren de plăcere cu prețul jumătate, pene la Focșani. P. S. S. părintele Inocentie va oficia un serviciu divin. —x— Miniseral instrucțiune! prepară cn dare de sumă despre tote lucrările săvârșite supt actualul ministru. In acestă dare de semn vor figura și proiectele de legi pentru reforma legei de instrucțiune, organisarea asilului Elena Domna, orfelinatul Pantelimon, precum și organisarea ministerului de instrucțiune și culte. S’au luat disposițiuni a se publica într’uă broșură tóte conferințele făcute de revisorî cu învățătorii sătesci. Acesta lucrare va fi urmată de statistica învățământului rural. —x— Asemenea se va publica într’uă broșură uă dare de semn asupra tutor mănăstirilor ce au caracter istoric. 19 897 BULETIN HÎXIIL.XOORA.S’ÎO D. Iosif Vulcan, membru corespondinte al Academiei române, va publica la 15 Decembre viitor, mai multe poesii ale sale, supt titlul Lira mea. Broșura va cuprinde 15 — 17 cale, hârtia cea mai fină velină, edițiune de lux. Cei cari vor bine-voi să se prenumere pentru acesta publicațiune, vor trimite banii la autor, în Oradea mare, până la 5 Noembre viitor. Prețul unui exemplar broșat este de 2 11., frumos legat 3 fl. Prima Societate de Credit Fonciar Român din Bucuresci Consiliul de administrațiune luând demisiunea pentru a se convoca în cjiua de Duminică s/26 Noembre 1881 uă Adunare generală estraordinară, sunt invitați toți d-nii proprietari asociați să se întrunească în aceeași la ora 12 din țoi în localul Societăței strada Colții. Gestiunile la ordinea Jilei sunt următorele: I. Plata prin anticipațiuni a scrisurilor fondate 7 % conform art. 38 și 45 din lege. Emisiunea pentru aceeași valore de noul titluri 5% și repartițiunea beneficiului resultând din acestă operațiune. II. Modificarea unor articole din legea și statutele Creditului Funciar, INSTITUTUL de Hydrotherapie, Orthopedic, Gymnastică Medicală etc. Strada Vestei No. 6 Dispune de cinci secțiuni montate cu aparatele cele mai perfecte. Aceste secțiuni sunt: 1. Hydrotherapia, sistemul Prismitz și Frances. 2. Gymnastica Medicală și Orthopedie. 3. Inhalația. 4. Electrizarea. 5. Masagrul sistematic. Maladiere principale care pot fi tratate cu succes în aceste secțiuni sunt: 1. Rheumatismele articulare acute și cronice. 2. Diferite nevralgii precum lombago, nevralgia sciatică, etc. 3. Catharele stomacului. 4. Bulele de ficat. 5. Diferite nevrose precum biorea, palpitățtele nervose,etc. 6. Anemia și chiar anemia. 7. Rolele de gât, laringite, faringite, batare pulmonare astmul, mifisema, etc. 8. Strâmbăturile taliei și alte deviații, anchilosele false, atrofiele musculare, paralisiele, etc. Fiecare din aceste secțiuni are doctorul său respectiv care îngrijesce de aprope și aplică diferitele tratamente ce pacienți trebuie se urmeze. Direcțiunea Baléié de gât, gură, nas și urechi tratesc printr’uă artă specială. DOCTORUL I. BRAUNSTEIN Medic, chirurg și mamos, fost medic practicant în Viena în clinicele lui Brawn (bóle de femei și facere) și a lui Hebra (bóle de piele, de per și syphilis). Consultațiuni de la 3-5 p. m. str. S-ta Vineri No. 1, (casa Mișu). (8—3d.) . DUMITRU GEORGE IONESCU Doctor în drept de la facultatea din Paris îmbrățișând profesiunea de advocat, se însărcineză cu orice procese atât în București cât și în provincie. Orele de consultațiune sunt de la 8—10 dimineța și de la 4—6 după amiazi. A se adresa calea Victoriei, No. 93 bis. • Monsieur Démétre Profitok, Monsieur et Madame D. Grecoff, Madame Marie Gheorghieff et Monsieur et Madame Michail oviteh ont la douleur de vous faire part de la mort de leur trés eher pere, beau-pére, írére et oncle LE DÖCTEUR PIERRE PRÖT1TCH Ex-professeur de lafaculté de médecine de Bukarest, ex-membre du conseit méd.cal supérieur en Bulgarie, chevalier de l’ordre de St. Anne et Officier de l’ordre de St. Stanislas, etc. etc. décédé le 24 Septembre 1881 â 6 heures du matin. La cérémonie funebre a eu lieu Samedi â 10 heures a. m. â la Cathedrale de Sophia. Priez pour lui!