Romanulu, noiembrie 1881 (Anul 25)
1881-11-21
1042 sacrifice cea mai mică parte măcar din aspirațiunile monarhiei în privința postțiuniî i ei față cu cestiunea dunărenă. De aceea putem fără temă să facem încercarea d’a ne retrage ’n a doua linie și a F privi câtva timp, cum voesc ceîlalți se resolve cestiunea. Pe noi nu ne amenință nici un pericol și nici uă pagubă. In orice ca s însă se va ajunge la convingerea, și mai ales vecinii noștri din România, că cestiunea dunărenă nu pate fi resolvată fără Austro-Ungaria sau contra Austro-Ungariei, adică fără a se ține pe deplin semn de dreptele și netăgăduitele pretențiuni și interese ale acestei monarhii.* L’Eccho de France, vorbind și el despre Mesagia, scrie următorele ’n numărul său de la 29 Noembre : »Marul nostru s’a explicat de mai multe ori asupra ’nsemnătății ce ar fi pentru Francia d’a susține pe România ’n actuala sea campanie ’n favorea libertății Dunării, libertate pe care Austria ar fi forte veselă dăca ar confisca-o ’n profitul seu. La deschiderea sesiunii Parlamentului, regele Carol a revendicat drepturile săle cu cea mai mare energie .* După ce citatul Jiar reproduce u parte din Discursul Tronului privitore la Dunăre, apoi adaogă : »Regele reclamă, în consecință, libertatea Dunării, cel puțin în apele române, și aplicarea, în aceste ape, a regulamentelor de navigațiune de către autoritățile române numai: „Acesta cestiune a Dunării este dér cea d’anteiű în privința căreia d. Gambetta va trebui, ca ministru al afacerilor străine, să spună care este opiniunea Franciei. Resunetul discursului regelui Carol va fi mare la Viena. Se presupune că, spre a se fi pronunțat într’un chip atât de 'categoric, regele Carol va fi primit asigurarea că póte conta ’n acest conflict cu Austria pe sprijinul cabinetului din St. Petersburg.*fiarele le Temps, les Dibats și la France publică și ele articole asupra Mesagiului, pe cari îî vom publica ’n numărul de mâne. Cornițele Kalnoky, Austria și Rusia Corespondintele din Viena al ziarului Daily Telegraph, vorbind despre cornițele Kalnoky, noul ministru de externe al Austro-Ungariei, scrie următorele: «Cornițele Kalnoky n’a fost candidatul veri unei partite, ci, de fapt, candidatul împăratului chiar, căci în Austria, ca și ’n Rusia și Germania, Parlamentul și poporul n’au absolut nici un vot la ocuparea posturilor superiore din Stat. Împăratul, de două ani încoce, a luat în propriele sale mâni mai ales conducerea afacerilor străine, și de aceea nu este nici un motiv de a se presupune că monarhul ar fi dispus a renunța la acesta. El doresceră cât mai repede apropiare între Austria și Rusia, de vreme ce actualminte există multă neîncredere reciprocă fără ca se ftă vreun motiv vădit. Acesta nu însemneza însă nici de cum uă restabilire a întreitei alianțe pe basele de mai nainte, un alianță care și-a emis deja cuvântul său pentru pacea lumii, împăratul Francisc Iosef are probabil minte nu unul, ci mai multe motive de a fi îngrijat pentru restabilirea relațiunilor amicale cu Rusia.* FOITA ROMANULUI, 21 NOEMBRE MISE FEREOL de JACQUES VINCENT PARTEA ANTEIA XII — Urmare 1) — Sunt lovituri d’acelea pe care însușî omul se miră că a putut să le ’ndure. Pierre să ’ntreba cum avuse puterea să nu se trădeze, cum tăcuse, cum surîsese la acésta noutate care ’l trăsnia, cum se sculase, liniștit în aparință, și-și luase fiua bună de la toți, ba chiar de la ea. I se părea că trăiesce într’un vis urîcios pe care deșteptarea era să’l împrăștie. Albine se mărita ! Era uă nebuniă!... peste putință! Se’ncer!) A se vedea »Românul* de la 7, 8, 10, 1t 12, 13 14, 15, 16 și 17 Noembre 1881. Abonații nora vor primi tot ce va fi eșit din acestă forță. ROMANULU 21 NOEMBRE 1881 SOIRII ALE DILEI Mâne fără, Sâmbătă, membrii corpului profesorale din capitală sunt convocați de d. ministru al instrucțiunei publice, în localul Facultății de drept, spre a discuta proiectul de lege privitor la înființarea unei curatele.* * *• D. Petre Poni, profesore de chimie la facultatea de stiințe a Universității din Iași, și D. C. Dumitrescu, profesore de psihologie, pedagogie și estetică la facultatea de litere și filosofie a aceleași Universități, se numesc definitiv la catedrele lor. * * * D. Theodor Mândru, doctor în drept, fost procurore generale, este numit în postul de prefect la județul Botoșani, în locul d-lui G. Hasnaș, demisionat.* * * Consiliul județului Vâlcea a alocat în bugetul anului viitor suma de lei 50000 pentru înființarea unei case de credit agricole. * * * Comitetul statuiei lui I. Heliade Rădulescu, ne rogă se anunțăm ,că , pe lângă discursurile anunțate deja în programă, mai multe societăți și delegațiuni voind să țină discursuri și să depuie corone la statua lui I. Heliade Rădulescu cu ocasiunea desvălirea, comitetul, în interesul ordinei ce trebuie să fie la acesta solemnitate, rogă pe cei ce au a ține asemenea discursuri să se înscrie înainte de 21 Noembre la d. Hasdeu locțiitorului președintelui comitetului—domiciliat la Mihail-Vodă la Arhiva statului —sau la d. Sava Șoimescu, secretarul comitetului, în strada Polonă No. 98, lângă grădina Icenei, ori în localul Universității. Președintele comitetului va stabili în urmă și va afișa ordinea după care au să se ție discursurile spre a nu se produce confusiune.* * * D. Th. Paulo, maestru de desemn și caligrafie la gimnasiul din Galați, se numesce cu titlul definitiv în postul seu. * * * Direcțiunea regală a căilor ferate Române ne ’nsființază că va acorda bilete de liber parcurs delegaților siarelor din județe care vor dori s’asiste la serbarea desvelirea statuei lui Ion Heliade Rădulescu. Confrații noștriî trebuie să se adreseze prin telegramă la direcțiunea regală timpul fiind forte scurt.* * * Corespondența provincială este informată că consiliul generale al județului Neamțu, în ședința de la 10 Noembre, a luat decisiunea, în urma propunerii făcută de d. Andrieș și sprijinită de d. Blancfort, d’a se pune obligațiune corpului tehnic al județului ca se formeze harta geografică a județului în cel mai scurt timp. * * * Locuitorii din comunele Gratia mare și Drăghinescu, plasa Neajlovu, districtul Vlașca, ne cer publicarea unui act de mulțumire la adresa d-lui proprietar Panait Softone, care a oferit lemne și ferărie în valore de peste 1.500 galbeni pentru construirea a trei poduri peste apele Dâmbovnic și Jirnovu ce trec prin aceste comune, amenințate mai întotdeauna de înecuri și lipsite de comunicațiune peste aceste ape. Lăudând fapta d-lui Panait Softone, dorind ca ea să servesca d’un bun esemplu și se gasesca mulți imitatori. * * * D. inspectore financiar Brătianu a inspectat dfilele acestea cu d’amănuntul casieria generale a județului Iași. După cât este asigurat Curierul Balasan, d-sea a rămas pe deplin mulțămit.* * * Se anuncă din Petersburg că împăratul Rusiei a iscălit aranjamentul definitiv cu societatea de aprovisionare Gregor, Florwitz et Kohan. Societatea primeșce 10,800,000 ruble metal în loc de 32,000,000 ruble hârtie ce cerea la 1 Iun 1878. Urmăririle criminale începute în contra societății nu vor mai avea loc. In urma acestui arangjament, creditorii și purtătorii de obligațiuni ai societății de aprovisionare vor primi 70-80 ° C din creanțele lor. Banca de Stat este plătită în întrega loi creanță. Se zice că câțiva creditori din străinătate vor primi 100 °|o.* * * Luni, 16 cuvinte, tribunalul Iași secția I, a condamnat pe Dimitrie Timuș, Gheorghe Botez, Dim. Nedelcu, Cost. Ionescu și G. Forcuș la câte 25 lei amendă, pentru că au jucat jocuri la noroc ér pe Moritz Botez, la 6 luni închisore și 100 lei amendă, pentru că ține casă de joc de cărți. Ar fi de dorit, conchide Curierul Balasan, ca condamnările de felul acesta să se aplice cât se paate mai mult și poliția să observe bine pentru a distruge asemene cuiburi. * * * Numărul născuților și morților, de la 1 Octombre până la 15 Noembre 1881, în Bârlad a fost născuți 33, dintre cari 14 băeți, 19 fete. Căsătoriți 12; morți 31, dintre cari 16 bărbați, 12 femei și 3 presintați fără vieți. Opt declarațiuni de căsătorii. DIN STRAINETATE Indiarul spaniol El Cio a apărut un articol al d-lui Castelar, care atacă politica din întru și din afară a d-lui Gambetta, esprimând tot do uă dată speranța că Francia se va grupa în giurul d-lui Freycinet. Neue freie Presse publică următorea telegramă din Londra, cu data de 29 Noembre : »Prin unele părți ale Irlandei anarhia este atât de mare, încât este probabil că curțile cu jurați vor fi înlocuite prin comisiuni de judecători care să judece crimele agrarii. Ziarul oficios din Belgrad, Vidello, publică un articol de sensațiune contra Rusiei. El zice că Serbia este un Stat independinte și nu permite un amestec străin, ba nici chiar unul străin în afacerile lor interne, precum este și aceea a mitropolitului Mihail. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 19 Noembre, 1881. Supt președința d-lui președinte D. Brătianu.Presențî 81 d-nn deputați. Se comunică Adunării adresa președinței Senatului, prin care face cunoscută constituirea biuroului. Se trimite la comisiunea de petițiuni, comisiunea comunală și cea de indigenat mai multe petițiuni. Se comunică asemenea constituirea următorelor secțiuni și comisiuni: Secțiunea 2: președinte, d. T. Călinescu; secretari, d-nii R. Ștefănescu și dr. Vercescu.Secțiunea 3: președinte, d. I. Marghiloman ; secretari, d-nii C. Nacu și P. Zamfirescu. Secțiunea 4: președinte, d. P. Cernătescu; secretari, d-nii Gr. Vulturescu și B. Iepurescu. Secțiunea 6 : președinte, d. D. Cariagdi; secretari, d-nii I. Villacrose și G. Bobeica. Comisiunea de petițiuni : președinte, d. P. Ghica; secretar, d. I. Nicolau. Se comunică adresa ministrului de finanțe, privitóre la strecurarea unor erori în legea timbrului. D. Gr. Triandafil cere ca se se ia de urgință ’n cercetare cererea ministrului . Adunarea ’ncuviințătă. La ordinea cjilei este alegerea comisiunii pentru adresa de respuns la adresa Tronului și a comisiunii bugetare. Apoi proiectul de lege pentru un împrumut de 300.000 lei al comunei Pitescu, D. G. Vernescu face să interpelare privitore la cele 10 milione acordate Iașilor; d. ministru de interne dice că va răspunde în trei zile. Se încuviințăză numirea unei delegațiunî care s’asiste la inaugurarea statuei lui Ion Heliade Rădulescu. Seotărasce în urmă ca ședințele Adunării să ’ncepă la 1 și să se termine la 6 ore. D. I. Ionescu (de la Brad) anunță că interpelare ministrului de interne în privința abuzurilor unora din supt-prefecți. D. ministru de interne . Sunt gata să răspund în termenul regulamentar. Vă rog însă se’mi comunicați, când mi s’a reclamat și n’am dat îndată satisfacțiunea cuvenită, căci eu nu cunosc să mi se fi făcut vr’uă reclamațiune, la care să nu fi respuns îndată. Se precede la alegerea comisiunii financiare și s’aleg : d-nii I. Codrescu, P. Buescu, E. Costinescu, Al. Sihleni, C. Grigorescu, N. Constantinescu și Gr. Triandafil. In comisiunea de răspuns la Mesagiul Tronului sunt aleși : d-ni: G. Chițu, G. Vernescu, E. Costinescu, T. Maiorescu, D. Giani, Georgian și P. Buescu. După ce se trage la sorți delegațiunea care are să asiste la inaugurarea statuei lui Ion Heliade Rădulescu, ședința se rădică la 5 ore, anunțându-se cea viitóre pe a doua di 20 Noembre. Putna din Bucovina, căci acest din urmă represintă pe Ștefan cel Mare cu față palidă, păr negru și ochii închiși, drept ca p’un mort (vedli într’altele »Revista Contimporană*, supt redacția d-lui Odobescu, an. 1862), deși inscripția pe dedesuptul portretului ne indică, că portretul îl reprezintă ca cum arăta când se sui pe tronul Moldovei (a. 1456). Portretul din Futna nu e deci altceva decât uă imitație ciudată a lui Isus Crist. Și totuși era acest portret până astăzi unicul portret cunoscut al acestui mare domnitor moldoven. Din portretul din evangelierul sus numit a făcut pictorul nostru d. Ep. Bucevschi facsimile tare bine nemerite, cari le trimise episcopului din Roman, SS. Melchisedec, care a petrecut ’nainte de câteva luni aici în Cernăuți spre studiarea instituțiilor teologice d’aici, și guvernului Românesc. Spre a studia acest portret, ne visita filele trecute și fostul ministru de externe al României, d. Nicolae Ionescu. D-lui făcu d-lui Bucevschi propunerea, ca să se ducă la Paris ca expert la monumentul lui Ștefan cel mare, destinat pentru Iași. Acum lucredă, cum ne raportă gazeta din Cernăuți »Cernovitzer Wochenblatt*, d. Bucevschi la un portret al lui Ștefan cel Mare în mărimea naturală, pentru Academia Română a șciințelor din Bucuresci. Ziarul Familia publică următorea scrisore : Prea stimate de Redactare, Nu de mult s’a aflat de către pictorul român bucovinen Epaminonda Bucevschi, cunoscut în Viena supt nume de Hanibal, în biblioteca mitropolitană din Cernăuți uă carte forte veche, care încă în secolul trecut (1781) la prilejul desființării mânăstirii Humorului din Bucovina s’a depus în biblioteca sus numită , se vede ce sfetnici duhovnicesc? ședeaă în consistoriul bucovinen, c’a trebuit se vie era mitropoliei In. Pr. Sf. Morar, ca să se descopere uă carte d’un așa de mare preț în biblioteca cea mică din reședința mitropoliei. Cartea amintită e un evangelier din anul 1473 și e scris în limba slavă-eclesiastică. Acest evangelier îl dărui, cum se citesce în notița lui, Stefan cel Mare mânăstirii Humorului din Bucovina. In evangelier se găsesc 5 icóne, din care cele patru reprezintă pe evangelist, cr cea a 5-a pe Stefan cel Mare cu barbă rasă și cu păr galben, care dedică evangelierul sf. Marii.Portretul acesta al lui Ștefan cel Mare diferă cu totul de acela de la mânăstirea CRONICĂ TEATRALA Aflăm că în curând va sosi în capitală celebra d-ra Maria Wilt, prima dona Curții imperiale a Austriei, membră onorariă a teatrului regal din Pesta. Acesta vestită cantatrice va da patru represintațiuni în luna Decembre, cântând în 4 opere diferite. Ieri fără, la Teatrul Național, s’a jucat Buy-Bias. Piesa a regăsit succesul său din trecut. Interpretarea urmeză a fi forte bună. D-niu Manolescu, Velescu și Iulian au cules unanime aplause. Am observat cu mulțămire uă îndreptare simțitore în vocea d-lui Manolescu, al cărui joc a devenit mai complet. D. Costacopol a înlocuit pe d. Mateescu, a fost destul de bine. Acest tânăr promite d’a devine un bun comic., La Dacia, multă lume pentru beneficiul d-lui Anestin. S’a dat Concina, care este așa de bine interpretată de d-na Fanny Tardini și de d. Alex. Vlădicescu. înainte se jucase Supliciul unui bărbat (comedie localisată de d. Pascaly, supt titlul Haimanalele). D. Anestin, care juca rolul bărbatului, și d-nii Al. și I. Vlădicescu au fost mult aplaudați. Duminică, la teatrul național, Fata Aerului. D. Mateescu, care renundă a se retrage din societatea dramatică, va juca rolul lui Rutland și d-na Al. Romanescu acela al Lucetei. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor De la 10 (22) Noembre 1881, au început a circula pe uscat, câte 3 curse pe săptămână între Măcin-Tulcea, două curse între Măcin-Hârșova-Cernavoda și una între Cernavoda-Ostrov. Orariul după care vor circula aceste curse este cel următor: că se privesc cu sânge rece acest eveniment estra-ordinar, ș’ajunse chiar a’î găsi uă explicație cu totul nouă. Nimic mai simplu, în adevăr, decât că, fiind crescuți împreună, vărul și verișora să fie destinați uinul altuia ? Dar de la ideiă la fapt, era departe. Trebuia maî anteia consimțământul Albinei. Și cu tote acestea ceva mai mult ca uă dorință ce ea esprimase naintea lui, îl rugaseră să fiă unul din martorii căsătoriei. Acesta cerere fusese făcută chiar în fața iei... Și ea nu cjisese nimic. Pentru ceastă tăcere!... Mai în acelașî timp uă revenire de speranță îî potoli temerile. Acesta unire eraotărîtă de mult negreșit. Albine nu cutezase se sfărâme în mod brutal acest vis al tatălui său ; pare că comptase p’un restimp care se’î permită se scape menagiând în acelașî timp nisce afecțiuni atât de scumpe ; în fine re’ntorcerea lui Honorat o surprinsese... Erau șase ceasuri. La orizonte, soréle s’afunda în nișce nori roșatici, se ’nsera, tăcerea domnia la castel. Slugile cinau în vasta bucătărie a mătușei. Pierre, cu cotele pe ferestră, urma a visa. Nu, el nu putea să renunțe la acest amor care ’1 stăpânea cu totul. Pentru ce ’l-ar fi înșelat Albine? Ore ’1 iubea ea? Nu dăduse ore cea mai vădită probă despre acesta când alergase la Valcares?... Și cu tote acestea, că adâncă întristare îl cuprinsese. El se pierdea în acest mister, îî era frică. Cu ochii spre sat, îșî disese că póte, mai nainte de prânz, logodnicii se vor preumbla pe țărm. Vor ședea jos, Honorat lângă dânsa, în același loc unde el, Pierre, seduse d’atâtea ori. In acesta durerosă emoțiune, el credu c’aude un ușor scompt. Ușa se deschise : era Albine.— D-tea striga el uimit d’acesta aparițiune. Ea înaintă până ’n mijlocul camerii și lăsă să’l cadă vălul care ’i acoperea capul: — Sciu că au trebuință de mine, crise ea, șiăcă-mă. El rămase un moment nemișcat, contemplând’o, ca în estaș. Venirea mea nu împrăștia pre tóte înduielile? Gravă și liniștită, ea părea c’aștepta s’o ’ntrebe. Ei se priviau muți, zăpăciți. D’uă dată, ca și cum un singur cuvânt ar fi resumat cugetarea lor : — Spune’mi inte că nu este adevărat, striga el, nu te măriți ? — Da, Pierre, mă mărit, răspunse ea c’un voce sigură, care dovedea uăotărîre nestrămutată. După aceste cuvinte urma un fel de tăcere mormentală. În piciure, unul în fața celuilalt, Albine ’și ficșase ochii nainte’i, pe ferestra deschisă. Pierre, cu capul plecat, cu fața galbenă ca ceva, se rechimase d’uă masă. Câteva minute trecură. In fine, el relua c’un accent apăsat și aspru : — Atunci, ce cauți aici ? La ce aî venit de-unăchi când începusem deja să te uit ? N’am înțeles ore c’acest demers era să-mi vedeamă speranță ? La aceste cuvinte ea tresări; dar se potoli ’ndată. — Te rog, răspunse ea, nu m’acusa... Maî de ună dî am venit se ’țî spun pur și simplu că nu te cunoscusem, că te judecam rău, și că mă căiam. Vrei ore să’mî impun c’am făcut acesta faptă bună ? A mea este őre vina déca te-am înșelat ?’Ți-o repet, nu cunosc obiceiurile d-tele. Eu merg după inima mea, și déca sunt în acest minut aici, apoi este pentru că am ghicit că suferi, și am voit să’ți aduc puțin curagiă. — Pâstreclă-țî mila, răspunse Pierre cu asprime, nu iau consolațiune decât de la mine ensumî. — Escî nedrept, ciise ea. Apoi, cu orecare ’ndoială ’n voce. — N’am voit se rămân cu ideia că veî păstra să rea amintire de mine. — Și ce amintire voiescî ore să păstrez, întrerupse el cu bruscheță, când, supt pretest că nu cunosc însemnătatea oricăror maniere, ai credut că poți să mă sfărâmi, făr’a te ’ngriji de ce am să devin ? Iți place să prevedi, astă cji, că trebuie să Sufer și te ’ngrijescî de opiniunea ce ar semi lași despre d-tea. Acesta prevedere este cam târziiă. Daca nevinovăția d-tele este atât de mare încât nu m-am ghicit, apoi cel puțin m’am audit. De ce n’ai vorbit óre atunci când era d’ajuns un cuvânt spre a mă lumina ? De ce ’mi-ai ascuns adevărul ? El umbla prin cameră, cu pași mari, ca cum nu ’și-ar fi putut potoli agitațiunea. — Bagă de semn, zise ea, nu merit să mă tratezi astfel.