Romanulu, decembrie 1881 (Anul 25)
1881-12-01
ANUL AL DOUĂPECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Lima da 'HO litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A ae adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la UL. Daube et C nie, 130, Fleet Street, Lotulun E. C.LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. • v‘ LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daubeet C-nie, pentru Germania, Belgia, O- V landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. ■ 20 BANI ESEMPLARÜL Redacțiunea și Administrațiunea strada Doranei 14. KOHM BOGORESGI, SKÉZ 1881 Fracțiunile oposițiunii se mundră mult, timp de câteva luni, spre a se constitui intr’un singur corp. Pen’acum tóte fură ’n zadar. Aceste fracțiuni, despărțite prin așa pretinse programe ș’aspirațiunî, în dosul cărora cautau a adăposti sărăciale de principii adevărate, nu putură să ’nfățișeze națiunii că programă comună, care să nu scre ei înșii că nu va putea să-i inspire ’novodoro. Ele remaseră dor de drept despărțite, ca și păn’acum, întrucât privesce programele. Tratările urmate avură totuși resultatul d’a ’nchiega și mai mult unirea de fapt între ele, unire care s’a manifestat cu ocasiunea mai tutor alegerilor făcute de câtva timp. Avem deci în contra nostră mai multe fracțiuni de oposițiune, care nu se ’nțeleg între densele mai multe stindarde protivnice, dar cari fâlfâiesc în mijlocul aceluiași lagăr. E că tabloul situațiunii! Lupta se urmază, pe cărări opuse și numai cu un scop identic , căderea ministerului. Nimic mai legitim din puntul de vedere al funcționării regulate a regimului parlamentar ca să partită să lupte pentru a lua puterea prin voința națiunii, în puterea unor idei bine definite. Urmezi case așa oposițiunea? Nu. In adevăr, cine nu vede că în momentele prin care trecem, strigătele oposițiunii în contra guvernului nu găsesc resunet în țară, către care numai ar trebui să se adreseze, ci numai în străinătate. Organele oposițiunii de la noi, din nefericire, fac cer cu cele din Austro-Ungaria. Și unele și altele cer retragerea, căderea guvernului liberale. Motivele nu sunt aceleași, dar scopul e unul și același. Semnalăm acest fapt, pentru a-l supune la atențiunea oposițiunii și la judecata națiunii și trecem mai departe. Fracțiunea, care are de organ Binele public, acusă pe guvern că n’a apărat cu destulă tăriă interesele țărei în cestiunea Dunării. Ea convocă chiar întruniri fise publice, dar la care nu pot lua parte decât cetățenii ce primesc bilete de invitațiune, spre a se dovedi nepatriotica purtare a guvernului. Că asemenea întrunire se ținu filele trecute. D. Vernescu vorbi mult, însă vorbei ei, oricât au fost de sonore, au lăsat pe auditor rece și nepăsător. Acuzările ce d-sea făcea guvernului erau mai dinainte spulberate prin tonul franc, leal și p’atât de energic cât și demn, al mesagiului de deschiderea sesiunii actuale. Resultatul întrunirii fu deci un fiasco deplin. De ce are ? Însuși Binele public o spune. Impresionat de neisbutirea întrunirii, numitul organ ,jice : „La acastă întrunire nu s’a luat nici uă resoluțiune, otărîndu-se a se mai face să întrunire ’n curend, când se se potă face cunoscut pe cât se pate realitatea situațiunii.“ Ce însemnată are acestă galimană ? decât că la prima întrunire nu s’a făcut cunoscută „realitatea situațiunii“ . S’au spus vorbe, s’au aruncat acusări, înse realitatea situațiunii... a rămas cea creată de mesagia, pe care vorbele și declamațiunile, oricât ar fi fost de sforaitare, n’au putut și nu vor putea s’o suprime. S’au muncit dor munții, pentru ca să nască... oă nouă întrunire în care „să se potă face cunoscută pe cât se pate realitatea situațiunii. “ A ne opri mai mult ar fi a insulta bunul simț al națiunii. Trecem der la cealaltă fracțiune a oposițiunii. Timpul de Duminecă <zice că, de la proclamarea regatului în care nu mai e nici uă deosebire î ntre liberali și conservatori. S’admitem că e așa, spre a face plăcere grațioșilor noștri confrați. Dar decă e așa, să pute ’ntreba oricine de ce, filele trecute, când d. Catargi fu din nou proclamat cap al partitei conservatore, tot Timpul făcea apel la țară și chiema la unire pe toți Românii, spre a se ’mpotrivi la adoptarea unor idei, care ar periclita —fi cea numitul organ — Statul român ?" De ce — dac’acelea-și sunt ideile liberalilor și ale conservatorilor — de ce filele trecute chiar timpul amenință pe M. S. Regele cu mortea lui Ludovic al XVI-lea, dacă nu va chiema la putere pe conservatori ? De ce — deci ideile ambelor partite sunt identice — au combătut și combate cu atâta sursă actele guvernului și partita ‘ liberale ? Căci, din două una, ori principiile ambelor partite sunt séü aü devenit aceleași, ș’atunci Timpul ar trebui să susție guvernul și partita liberale, sau nu sunt aceleași, și organul conservator cu senință și precugetare se ’mbracă și ’mbracă partita sea cu pene străine? Va respunde Timpul seu nu va căuta sau nu să esplice vădita contrazicere ce este între purtarea și afirmările lui, acesta nu ne privesce ; constatăm însă că ’ncercarea Timpului d’a dovedi identitatea între ideile partitei liberale și ale partitei conservatore este de fapt, un omagiu adus credințelor pe cari totdeauna le-am susținut și pentru a cărora realizare am lucrat. Ne oprim. Națiunea a venjut, vede și judecă. Ea singură, căci a trecut timpul când alții dispuneau de destinele iei, va oțărî ’n ce parte este dreptatea și adevărul. mixwemmswMminam SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Sofia, 10 Decembre. — D. E. Ghica, agentul diplomatic al României, a fost primit astăzî în audiență solemnă de principele Alesandru, căruia ’Sa ’nmânat scrisorile sale de acreditare și ’n acelaș timp și marele cordon al ordinului Corona României. Viena, 10 Decembre. — Cadavrele victimelor catastrofei de la Ring-Teatru, a căror identitate a fost stabilită ’naintea comisiunii judiciare ad-hoc, au fost înmormântate acur ’nainte de amical. Comisiunea va funcționa până astă seră. Cadavrele care nu vor fi fost recunoscute vor fi transportate pe timpul nopții la cimitirul central, unde vor fi depuse; înmormântarea lor comună va ava loc poi-mâne ’n presința ’ntregului consiliu comunal al Vienei. In spital se află 235 cadavre. Poliția ’și urmază instrucțiunea pe lângă personalul teatrului spre a afla causa focului. Paris, 10 Decembre.— Societatea Union Générale a supt scris suma de 100.000 fr. spre a fi ’mpărțiți familielor victimelor catastrofei de la Ring-Teatru. Paris, 10 Decembre. — Senatul. — Cu ocasiunea discuțiunii asupra creditelor cerute pentru espedițiunea din Tunis, ducele de Broglie ceru guvernului esplicațiuni asupra viitorului și organisării ocupațiunea tunesiane; d-sea face se reiasă greutățile create prin vecinătatea Porții ’n Tripoli și crede că tratatul de la Bardo ar putea fi revizuit. D. Gambetta, președintele Consiliului, răspunde imediat la interpelare; d-sea anunță că guvernul va prenința la ’nceputul lui Februarie un proiect privitor la Tunis ; d-eea ar voi se facă pentru datoria tunisiană, în înțelegere cu puterile interesate, ceea ce s’a făcut și pentru finanțele egiptene, și speră că guvernele străine nu vor face nici ua greutate acestui proiect; de altmintrelî Englitera a recunoscut tratatul de la Bardo. „Este permis a spera“, <lice d. Gambetta, „că cu răbdare și moderațiune vom ajunge a ’nvinge tóte greutățile privitore la Tunis. Totalul perderilor nóstre, pe timpul întregei espedițiuni, nu trece peste cifra de 1,100 omeni. Tratatul de la Bardo ne legă până ’n diua ’n care se va găsi un mijloc onorabil d’a degagea pe Francia față cu beiul din Tunis, fără a rupe tratatul, dar precisându’î disposiții mile.“ D. Gambetta își termină discursul declarând că crede cu putință a reorganisa Tunisul fără a’i rădica independința. D. Allain-Targe, ministrul de finance, respundând d-lui Bocher, zice că resursele ordinare ale bugetului pe 1881 vor fi de ajuns, și vor întrece, spre a plăti cu totul cheltuelile espedițiunii din Tunis, căci va remâne un escedinte de venituri de 25 milione. Discuțiunea va urma Luni. Londra, 10 Decembre.—Astăzi s’a întâmplat un accident de cale ferată la Canonbury (mahala din Londra); au fost 7 morți și vr’uă șase de ei de răniți. Viena, 10 Decembre. — Raportul guvernatorului Vienei, citit la cameră de către președintele consiliului, relevând următorele abateri principale la regulamente ’ca fiind causa catastrofei de la Ring-Theatru : 1) că semnalul de foc n’a fost dat îndată spre a vesti pe pompieri; 2) că s’a închis cabinetul de la gazometru fără ca lampele de reservă cu uleiu se fi fost mai ântâiii aprinse; 3), că perduua de fier care desparte scena de sală n’a fost lăsată. S’a început u instrucțiune spre a găsi pe vinovații acestor abateri de la regulament. După cetirea raportului oficial, d. Taaffe adaogă ca erî deja a ordonat ca comisarii de poliție să se ducă în tóte teatrele, în tóte cilele, cu uă oră mai nainte de începerea represintațiunii, spre a se convinge că tote măsurile de siguranță au fost luate în adevăr. Viena, 10 Decembre.—Consiliul municipal din Viena, întrunit în ședință plenară, aotărît că ’noaptea de Duminică coșciugele, în număr de 150, cuprinzând resturile victimelor incendiului, vor fi transportate la cimitirul central. Luni, la 9 ore se va celebra un Requiem solemn la catedrala sântului Stefan. In fața arcadelor cimitiriului și ’n milocul pieții, se va ridica un imens catafalc pe care vor fi depuse coșciugele și unde primarul Capitalei va pronunța un discurs funebru. Binecuvântarea coșciugelor și înmormântarea se vor face apoi. Solemnitățile de la cimitir vor începe Luni de dimineță la 11 ore. Vor lua parte la ele : Consiliul municipal si Camera deputaților in corpore, rudele victimelor, societățile și corporațiunile capitalei. Ca semn de doliu bursa va fi închisă Luni, Mâne, Duminecă, din ordinul împăratului, tóte teatrele vor suspenda represintațiunile lor. Constantinopole, 10 Decembre. — Circulă scompte stăruitore în privința unor apropiate schimbări ministeriale. Mahmud Medin-pașa ar deveni prim-ministru. Ali-Fuadbey sau Server-pașa ar fi vorba să ia portofoliul afacerilor străine. Viena, 11 Decembre. — Dornițele Kalnocky s’a reîntors erî la Viena. Astăzî, personalul ministerului afacerilor străine,i-a fost presintat de d. de Kallay. Noul ministru, respunzând alocuției d-lui de Kalay, a zis că scie cât de mare și grea este de ’mplinit sarcina ce ’i-a ’ncredințat împăratul, mai ales că vine după un bărbat de Stat atât de emininte ca baronul de Haymerle; dar d-sea contază pe concursul complet și fide al tuturor impiegaților ministerului său. Viena, 11 Decembre. — înmormântarea victimelor recunoscute de familii a ’nceput nainte de amiazî cu concursul poporațiunea forte viu emoționată. Piața teatrului incendiat este tot împresurată d’uă mulțime imensă. Nainte de amiazi s’a reînceput scormonirea dărîmăturilor spre a căuta cadavrele. După Allgemeine Zeitung, listele oficiale rectificate arăta că lipsesc 917 persone; în acest număr sunt cuprinse cadavrele deja regăsite. Paris, 11 Decembre. — Se asigură că cornițele Chauderdy, fost ambasadore al Republicei franceze în Spania, va fi numit în postul de ambasadore la St.Petersburg, in locul generalului Chanzy. Roma, 11 Decembre. — Agenția Ștefani dice că corespondința publicată de Standard, asupra motivelor care au determinat întrevederile de la Dantzig și de la Viena, este lipsită de orice temem întru ceea ce privește pe Italia. Roma, 11 Decembre. — Papa a oficiat astăzi în sala canonisărilor, în onorea nuoilor sfinți. Toți membrii colegiului sacru și ai episcopatului prezinți la Roma asistau la ceremonie, precum și un mare număr de persone care nu putuseră, din lipsă de loc, se asiste la canonisări. Leon XIII părea forte ostenit. Constantinopol, 11 Decembre. — In ședința comisiunii financiare turco-rusă, s’a urmat erî discusiunea asupra amănuntelor regulării indemnității de resbel, dér far’ a se ajunge la vr’un resultat. D. Mancardi, reîntorcându-se în Italia, a remis puterile sale d-lui Bourke spre a represinta interesele bondholderilor italiani. D. de Hirschfeld, însărcinatul cu afacerile Germaniei, a primit ordinul Osmanie el. n. INFORMAȚIUNI Cu ocasiunea zilei de 28 Noembre, aniversara luării Plevnei, M. S. împăratul tutor Rusielor, M. S. Regele României și R. S. I. marele duce Nicolae s’au felicitat reciproc pentru isbânda repurtată acum patru ani, de oștirile aliate. M. S. Regele a primit, tot cu acestă ocasiune, on telegramă de căldurosă felicitare din partea A. S. principele Alexandru al Bulgariei. N’avem testul acestor telegrame, publicăm înse pe cea adresată M. S. de generalele Skobeleff : »Al patrulea corp d’armată are onorea d’a presinta respectuasele sale felicitări Maiestății Vostre; regimentele corpului al patrulea ’și aduc aminte cu recunoscință și mândrie de lupta în care, împreună cu brava armată română, avură fericirea d’a aborda pe inimic înaintea Plevneî, supt ordinele Maiestății Vostre.* » Skobeleff* D. primar al Plevneî a adresat cu aceeași ocasiune M. S. Regelui urmatorea telegramă, pe care o reproducem cu atât mai mare bucurie cu cât ea corespunde pe deplin la simțimintele ce poporul român a avut totdeauna pentru poporul bulgar. Eco telegrama . Locuitorii orașului Plevna sărbătoresc astă de Ziua liberării lor din mânile tiraniei seculare prin mai multe memorabile lupte sângerose la cari Maiestatea Vostru a luat personal parte ’n capul eroilor fii ai simpatiiei nóstre vecine România. Sunt însărcinat să esprim Maiestățea Vostre și devotatuluî Seu popor recunoscință cea mai cordială. Atotputernicul Dumnedeu să prelungăscă bilele Maiestăței Vostre pentru fericirea și gloria României. Primarul orașului Dulgeroff MARȚI, 1 DECEMBRE 1881 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șas luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 fi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 plasct de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovicî, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, lad. doctor Gustavo Croce Via San Francesco, da Paola 15, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI EXEMPLARUL Colegiul I pentru consiliul generale d Olt a ales pe d-ni. T. Galița cu 32 voturi; I. Munteanu cu 30 și V. Periețeanu 24 din 42 votanți. I. primar al Capitalei, mișcat ca și țăra ’atrăgă de ’ngrozitarea catastrofă ’ntămplată la teatrul de pe Ring a adresat d-lui primar al Vieniî un telegramă de condoleanță. Raportul consiliului de miniștri către M. S. Regele. Sire, M. S. Regina n’a purtat până astăzî nici unul din ordinele nóstre naționale, deși ele erau instituite pentru a recompensa meritele, devotamentul, serviciile către țără. Pe lângă înalta onore ce s’ar face decorațiuniî nóstre, când ea ar fi purtată de grațiosa nostră Suverană, și mândria ce ar resimți toți Românii vénénd’o strălucind pe peptul Séü, țăra întrăgă scie că nimeni n’are mai mari și mai neperitare drepturi la recunoscință ieî decât acestă Augustă Femeie. Colaboratore nepregetată a regatului Lon Sol, în gloriasa operă a redeșteptării și măririi naționale, Regina Elisabeta a aședat pe Tronul român virtutea, caritatea, cultul binelui și al frumosului alături cu înțelepciunea și vitejia nobilei odrasle a Hohenzollernilor, și pe când Voi, Slre, în capul oștenilor Români, aduceau de la Plevna în țără oțelul din care avea să fiă tăiată Coróna României. Ea, c’uă evangelică iubire, lega ranele și alina durerile celor ce câduseră pe câmpul de bătaiă. Cunoscută este astădî țării nemărginita și ferbcintea iubire a Reginei pentru tot ce mișcă, pentru tot ce face să desalte mai adânc sufletele românesce. Cunoscute sunt înaltele calități ale spiritului Seu, cari, unite cu nobilele și generosele simțiminte ale inimei, au făcut ca, supt numele de Carmen Sylva, producțiunile literare și manifestațiunile poesiei nóstre naționale să străbată și mai departe peste etare și a adaos uă strălucire intelectuale nouă numelui român. Astfel, putem zice că de pe acum chiar, alături cu numele Regelui Carol I, istoria a înscris cu recunostință și numele Reginei Elisabeta în cartea fastelor românesci. Pentru aceste motive, Sire, consiliul de miniștri a crezut a fi interpretul simțămintelor țării întregi, propuindu-le ca, cu oensiunea dilei de 28 Noembre, care amintesce evenimente naționale, la cari Suverana nostră a luat un așa mare parte, să bine-voiți a consimți ca M. S. Regina se porte insemnele în briliante ale marei cruci a ordinului Corona României. (Urmăză semnăturile miniștrilor). RĂSPUNSUL LA DISCURSUL TRONULUI Proiectul comisiunii Senatului Lire, Senatul a ascultat, c’să vină emoțiune mesagiul Maiestății Tăie către Corpurile Legiuitare, întrunite ’n sesiunea ordinară pentru prima oră de la constituirea Regatului. Senatul își reamintea secolii de suferințe, prin cari a trecut patria nostră, pericolile, cari continuă o amenințare, luptele susținute pentru a scăpa esistența iei națională, silințele puse, în mijlocul atâtor dificultăți, pentru a nu remânea în afară de progresul lumii civilisate. Tot uă dată noi priveam la resultatele dobândite prin uă muncă consciințiasă și constantă, la cerințele mari ce se adresăză tuturor pentru a consolida cu desăvârșire lucrul mânelor nóstre și a face cu putință un sbor sigur și puternic în viitor. De aceste cugetări era nedespărțită recunoscință profundă ce țărabătoresce Maiestățea Tăie, Căpitanului armatei pe câmpul de bătălie, Domnului țărei în lucrarea organisărea nostre politice și economice. Ajunși astăze a fi un Stat liber, eu uă posițiune asigurată și respectată : avem eu