Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)
1882-01-13
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia (le 30 litere petit, pagina IY........................... 40 bani Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaraluî. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Yogler, Walliscligasse 10. LA FRANCFORT, S. -— M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. — Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI ESEIPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. 1 trăiau din el și între cei ce nu voiau nici uă reformă.“ Liga de la Iași copiază pe cea de supt Turgot. MERCURI, 13 IANUARIE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 18 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; ui sună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiile postula. LA PARIS, la Havas-Laffite et Cuie, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco, da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — b BAGDBESGI, ä GALEIA, 1882 A doua edițiune a renumitei petițiuni de la Iași a apărut. Ea e cunoscută acum țrei întregi. Deci este și bine și necesar să o studie oricine cu băgare de lomn, pentru a vedea ce se propune pentru binele generale, care sunt mijilacele ce ea recomandă pentru a vindeca rele de toți vedute, cunoscute și de marea majoritate a țării îndelung îndurate. Vom căuta a ne îndeplini cei d’ântâia acesta dctoriă. Adresa de convocare a întrunirii de la Iași chiăma pe proprietari spre a lua parte la discusiunea cestiunilor ce li s’au supus și „a ajunge împreună la nișce soluțiuni practice care să se supuie Parlamentului.“ Nimic mai firesc și mai legitim decât ca cetățănii se se întrunescă spre a discuta cestiunile la ordinea jilei și a ajunge la „soluțiuni practice. “ Ajuns-a întrunirea de la Iași la asemenea soluțiuni ? Vom vedea mai jos acesta. Acum ne mulțămim a constata că, deși se discutau la Iași cestiuni privitore la poporațiunea rurală, nici un singur sătean n’a fost chrămat, nici unul n’a fost întrebat, ca să arate și el dorul poporațiunii rurale, ca să spuie și densul ce și cât suferă și cum s’ar putea înlătura suferințele, întrunirea a avut caracterul conventiculelor stăpilor de negri,cari adesea să întrunesc, să sfătuiesc și otărăsc împreună mijilóce d’a splonta pe acei care-i cred ursiți numai d’a munci tot d’auna, fără a avea nici măcar dreptul d’a spune că munca ce li se cere trece peste puterea omenescă. întrunirea de la Iași ne amintesce și adunările veliților boieri din timpul decaidnții, cari atărnă despre țara rurală, fără ea și în contra iei» Acest fapt ar fi de ajuns pentru a înțelege ce s’a putut duce și oțărî la Iași. Cine n’aude de cât un clopot nu cunosce decât un sunet,jice un proverb. Testul petițiunii de la Iași e dovadit vină că numai un clopot a fost audit acolo. Intr’adevăr, ea ’ncepe prin a protesta ’n contra circularelor d-lui ministru de interne care ar fi „modificat sau suspendat legile.“ Ce legi au fost suspendate, petițiunea nu spune, deci nu putem afla gândul petiționarilor decât restoind circularele ministeriale. Facem acesta cu bucuria și plăcere , cu bucurie, pentru că descoperim Jrev în eleotărîrea nestrămutată a ministrului d’a face bine tuturor fără a păgubi pe nedrept pe cineva, cu plăcere, pentru că multe și mari învățăminte găsim în ele, învățăminte care — orice s’ar întâmpla — trebuie să devie norma de purtare a autorităților și a cetățenilor unii către alții. Găsim, între aceste circulare, una care pune ’ndatorire autorităților administrative d’a face ca dijmuitul se se facă la timp, pentru ca bucatele muncitorilor se nu stea prea mult pe câmp și să se strice din causa vremei rele, cr ei să rămâie muritori de fume. Suspendă are acestă circulară vr’uă ege ? abrogă vre una? Desfidem pe orîcine s’arate legea, care permite proprietarului sau arendașului să nu dijmuiască pe locuitori decât când va fi buna lui plăcere; desfidem să nu s’arate uă lege care dă voiă proprietarului și arendașului să se folosescă de dreptul d’a lua dijmă pentru a sili pe sătean la învoieli barbare, ne omenesc. Nu seim se esiste vr’uă lege care să permită proprietarilor și arendașilor ca să afică sătenilor : nu vă dijmuiesc, dacă nu-mi veți face cutare și cutare transporturi; nu ve dijmuiesc, deci nu vă veți învoi să-mi lucrați atâta în anul viitor; nu vă dijmuiesc, adică vă las se muriți de ferne, dacă nu faceți așa cum din ea, decá nu vă dați robi mie. Încă ,vă dată, nu stim să esiste vă asemene lege și— dacă circulara ministerială de care vorbim a făcut să înceteze abuzul revoltător ce semnalăm — recunoscință credem că i se cuvine, cr nicide cum critice și acusări. A mai făcut ministrul și uă altă circulară prin care dispune ca, pe fiece săptămână, muncitorul se potă întrebuința pentru munca lui două zile. Suspendata acesta circulară vr’uă, lege ? Noi n’o cunoscem. Esistențe în arsenalul de legi opresive române vre-una care să dispute că săteanul e dator să muncescă tot anul proprietar” 11.7. DOU Q VOT» A O cmilii, or câmpul lui să rămâie pustiu și copilașii muritori de feme ? Nu esiste, și d’ar fi, cu tóte protestările proprietarilor de la Iași, neam sili s’o facem, pe cale legală se înțelege, să nu mai aibă nici un minut de vieță, pentru că ar fi mai rea, mai barbară, mai odiosa decât tot ce s’a închipuit până acum. Un asemene lege ar fi pentru națiunea ce ar avea-ouă rușine care i-ar pune pe frunte stigmatul nedemnităței. Suspendatau are vr’uă lege circularele ministeriale care impuneau autorităților administrative d’a îngriji și d’a lucra cu stăruință și neobosire pentru ca tocmelile agricole se fiă respectate și muncii făcută la timp ? Nu, căci aceste circulare veniau direct numai în ajutorul cultivatorilor mari. Prin urmare, nici uă lege n’a fost suspendată, nici una abrogată prin circularele ministrului de interne. Prima afirmare a nouei petițiuni de la Iași este deci falsă Deca a fost ânsă ceva suspendat, a fost abusul, a fost esploatarea celor mici și slabi de către cei mari și puternici și ministrul de interne, oricare va fi, nu va fi oprit credem de nici un fel de clamuri de a lucra pentru ca abus să nu se mai facă. Ancăsă întrebare. Cum are să face că abia astăzi se vede că circularele date acum câteva luni , suspendă și abrogă legi ? Cum descoperit-au acesta proprietarii de la Iași tocmai după ce ’și-au adunat tóte productele, după ce ’și-au arat câmpiele pentru anul viitor ? Lumea nepartinitare să judece și să ptărască. Nouă aceste svîrcoliri ne-aduc aminte de marele ministru al Franciei, Turgot, de timpul său și de faptele prin care s’a semnalat. „ Turgot, zice un autor, a cădut, de la putere, din causa coalițiunii între cei ce iubiau abuzul pentru că Tot ce pote fi mai vătămător pentru învățământ, sunt desele schimbări la care este supus la noi. Prin două circulare, pe care le reproducem mai jos, d. ministru al instrucțiunei publice a avut de scop să lămurescă un articol al regulamentului de bacalaureat sancționat în August 1881. Este negreșit dreptul ministrului, datoria lui chiar, d’a explica ceea ce a putut rămâne vag într’uă lege său într’un regulament. Bnse circulara trebuie să fie clară căci într’altfel se produce confusiune și seriese neajunsuri. Aci, după noi, circularele despre care vorbim, dacă nu denaturăză înțelesul regulamentului de la 11 August 1881 , schimbă cu totul înțelesul ce mulți, și noi chiar , ’i dedusem. Citind la art. 5 că „studeații cari au învățat în particular sau în institute private, vor face cerere la direcțiunea unui liceu însoțind’o de actul de nașcere și de vă dovedi constatatare identității personale, liberată de primăria locală“, cei mai mulți au înțeles că, conform cu principiul libertății de învățământ ce ’i garantază Constituțiunea, nu se mai cere, înaintea comisiunilor de bacalaureat, altă JA viv viü Era cu atât mai firescă, acesta explicațiune cu cât regulamentul de la 11 August 1881 avea de scop se modifice regulamentul de la 29 August 1876. In acest regulament, făcut de d. <t. Chițu esista asemenea un art. 5 care suna în modul următor : „Candidatul, care a urmat în scalele publice, fiă în țară, fiă în străinătate, nu va fi primit la esamenul general, de cât numai dăcă va presinta un certificat ce a făcut liceul complet.“ Și art. 6 adăuga : „Candidatul, care va fi urmat în parte sau în institutele private, este admis la esamenul general, după ce mai ântâiu va depune la unul din liceele publice esamenul de ’nvățăturile cursului superior liceal și va presinta certificat de la directorul Liceului de notele ce a obținut.“ Suprimarea acestor condițiuni precise și ’nlocuirea lor prin un test cu totul nou, lăsa a se crede că d. V. Urechiă nu este de părerea d-lui Chițu, și că i se pare ca și nouă că Statul nu póte cere altceva de la studiațiî ce se presintă la bacalaureat decât să dovedesca că scri materiele cuprinse ’n programă, oricare ar fi fost d’altmintrelea modul lor d’a ’nveța. Trebuia negreșit să înțelegă totă lumea astfel, din momentul când, prin regulamentul din August 1981, ministrul arăta că esamenele de bacalaureat se vor trece d’azi înainte la liceu. La ce putea folosi preseitarea școlarilor, preparați în parte sau la scalele private, dinaintea unei comisiuni liceale, care a doua zi era să’l mai esamineze pentru bacalaureat ? Cu tote acestea noi toți ne înșelam. Art. 5 are un alt înțeles, supt uă formă nouă, el reproduce întocmai prescripțiunea din regulamentul de la August 1876, și, ca acest regulament, el este după noi în contra libertății de învățământ Acesta explicare a produs încă un rău pe care îl supunem aprețuirii d-lui ministru care este atât de competinte în .estiunile de învățământ, școlari Azi au înțeles ca și noi circulara și s’Ai pus a învăța afară din liceu, ce vaJ adeveni în fața nouilor explicări dap de d. ministru al instrucțiunii pudice ? Vor fi siliți să se intorca lajicula și să piardă astfel un an ? ■ragem seriosa atențiune a d-lui minstru asupra acestei cestiuni spre stabilită dată pentru lot ű’ua M; UK* îi se vorbesce de fabrice de bacalui reat. Ore liceul nu este uă fabric ca tóte cele-l-alte, ș’uă fabrică cari nu prea strălucesce prin resultatie iei, daca trebuie să ne referim la aporturile publicate de minister cu peasiunea esamenilor trecute ! dau, lăturea dar cu aceste fabrice oripot exista fără pericol și falnice neautorizate.Ceea ce ne importă, ceea ce impută societății și Statului este ca cantrolul să fie serios, ca nimeni să nu treca esamenile prin lavore; ș’acéla seim c’a fost și este dorința d-lui Urechiă. Când esamenile vor fi severe, tóte fabricele de bacalaureat, este oficiale, cele autorisate și cele inautorisate, se vor întrece ca s’adică înaintea comisiunilor candidați djvvini d’a căpăta uă diplomă care va avea să valore în ochii tuturor. Neseriositatea esamenelor a produs scăderea nivelului învățământului ce o constatăm astă ii pe ’ntrega scară școlară. Există ’n mintea școlarilor acesta convizuiere că nu prin solință, ci prin intrigă se capătă diplomele, ș’acesta convingere nin este de natură a ’I îmboldi într’a munci din resputerî. Scăparea învățământului nostru depinde dor mai ânteiîi de reforma esamenilor, adică înlocuirea unui singur articol al legii de la 1864. Suntem șicumi că actualul ministru și legiuitorii noștril vor lua acesta cestiune în cercetare și vor pune capăt unui zen care a produs pân’acum atâtea triste resultate, ș’a făcut ca tinerimea nostră să cadă într’un scepticism care este fatal oricărei societăți. țiune energică. „In Dalmația, adaugă d. Tisza, tulburările au fost provocate, ca și acelea din 1869, cu ocasiunea recrutării militare. In Brțegovina ele se fac de poporațiunile obicinuite de mult timp la desordine și cari nu pot, în puțini ani, a se obicînui cu disciplina unei administrațiuni regulate. De altă parte, causa care a făcut să nască aceste tulburări este antipatia înpotriva măsurilor luate de guvernul austriac în interesul ordinei și al unei bune administrațiuni. “ „Este vorba aci, urmeită d. Tisza, de interese internaționalej este ta ense un popor, care formează majoritatea provinciilor ocupate, elemente cari nu se consideră câtuși de puțin ca obligate de dreptul internațional și sunt întotdeauna gata a ațâța focul reseólei. Guvernul crede prin urmare de datoria sea să împedice desordinea de a se întinde mai departe și s’o înăbușescă cu cea mai mare energie, pentru ca astfel poporațiunile din aceste părți să înțelegă că sistema tulburărilor continue, la care au fost obicinuite până acum, nu pate să mai urmeze. In ceea ce privesce cestiunea pusă de d. Helly, prin care intreba daca monarcia are proiecte bine determinate pentru viitorul provinciilor ocupate, răspund că guvernul, sprijinindu se pe bazele tratatului din Berlin, crede că datoria sea pentru moment nu este d’a se ocupa cu proiecte de viitor, dar că cestiunea principală și esențială este d’a stabili liniștea și a esecuta măsurile de cari a fost vorba în consiliile guvernului. Delegațiunile, dice în sfîrșit oratorul terminând, se vor întruni în curând pentru a vota mijlocele trebuinciose pentru înăbușirea acestor turburări. Turcia n’a făcut nici uă demarșe pe lângă noi, în acesta privință, și ia nu putea se facă, căci regulamentele de ordine și de administrațiune ce sunt a se introduce în provinciile ocupate sunt tocmai un consecință a mandatului pe care congresul din Berlin l-a dat Austro-Ungariei.“ (Aplause prelungite). Camera aprobă răspunsul primului ministru și trece la ordinea filei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 23 Ianuarie. După un raport oficial asupra afacerilor din sudul Dalmației și al Herzegovinei, la 20 Ianuarie a fost on grămădire de insurgențî în Dubrava; postul de geandarmî de la Glavasticens a fost respins de 150 insurgențî până la Konjica. Aprope de Vratso sunt aprope 1000 de insurginți, la Zagorje, între Ulok și Kalinovic aprope 500 armați cu pușei Snider și că sută armați cu topore, comandați de serdarul Tungus. Aceste bande caută să propage insurecțiunea prin terorism. Geandarmeria de la Kalinovic fiind atacată de insurgenți, trei companii au fost trimise în ajutorul iei de la Forscla; la 19 găsiră Karaula și Vratlo ocupate de insurgenți cari se retraseră la apropierea lor. La 18, un batalion de vânători, făcând să recunoscere, întâlniră liniă lungă de cantonamente de insurgențî cari fură respinse. La Sarajevo comunitatea ortodoxă făcu, cu ocasiunea binecuvântărei apelor, uă procesiune la care a asistat oă mulțime de lume și care n’a dat naștere la nici uă tulburare. Paris, 23 Ianuarie. — Camera deputaților va discuta joia viitóre proiectul de revizuire presentat de guvern. Se crede că cabinetul se va retrage dacă proiectul este respins. Impresiunile Bursei sunt astăzi mai bune. Se cumperă în numerar rente italiane și alte valori bune; agenții de schimb însa nu primesc ordine decât pentru a lichida operațiunile îngagiate; ei refuză orice îngagia minte nouă. Bruxella, 23 Ianuarie. — Banca Belgiei ’și-a rădicat interesul scumptului său la 6 la sută. Munich, 23 Ianuarie. — Camera Seniorilor a reînscris în buget fondurile secrete pentru ministerul afacerilor străine și cel de interne, fonduri cari fuseseră suprimate printr-un vot al Camerei deputaților. Pesta, 23 Ianuarie — Camera deputaților — D. Tisza, președintele consiliului de miniștrii, respundând la oă interpelațiune a d-lui Helly, deputatul stângei, relativă la tulburările din Dalmația și Brțegovina, constată că aceste tulburări există în adevăr și că cer din partea guvernului atac INFOMAȚIUNI A.S. pr.Monaco sunt scris suma de 250 lei pentru victimele incendiului circului Krembier. D. Păun Tetoianu, fost funcționar în ministerul de finance, a fost numit controlore și aginte de urmărire în județul Constanța, în locul d-lui Runeanu pus în disponibilitate. In edițiunea de seră a numărului nostru de ieri, am arătat că Camera în unire cu biuroul aotărît a esprima familiei Brătianu simțimintele sale de condoleanță pentru încetarea din viață a d-lui maior Th. Brătianu. E că telegrama pe care d. Lecca, vicepreședinte, a adresat atunci d-lui D. Brătianu. D-lui D. Brătianu, președintele Camerei deputaților Bucuresci. „Adunarea acordând concediul cerut de „d-v. se asociază în unanimitate la durerea „d-v. pentru perderea d-lui Theodor Brătianu; ea exprimă simțimintele sale de con„ doleanță către întrega familie în acesta „tristă întâmplare care ropesce din sînul „societăței române un cetățian atât de stimat și onorat pentru serviciile aduse țărei „în diverse ocasiuni. „Vice-președinte, D. Lecca.u DIN AFARA FRANCIA. In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Paris cu data de 20 Ianuarie: Asupra cestiunii, deca d. Gambetta se va retrage sau nu de la Președinția consiliului,fiarele guvernamentale observă cea mai mare tăcere Totuși se elice că d. Gambetta ar fi declarat ieri în Senat ducelui de Broglie: „S’a isprăvit, îmi dau demisiunea“. Laépublique française constată pur și simplu înfrângerea ministeriului și elice că guvernul ’și-a făcut datoria față cu alegătorii, acum remâne ca Adunarea se’șî-o facă pe aiei. Tot în același sens vorbesce și le Voltaire. GERMANIA Doily News, vorbind de tulburările din Dalmația și de starea Bosniei și a Herzegovinei, dice că Austria nu pierde de loc din vedere Salonicul. Principele de Bismarck nu s’ar opune de loc la on asemenea înaintare a Austriei și e posibil ca acesta din urmă să dea Germaniei un echivalent pentru serviciul făcut. Acest echivalent nu e altul decât Triestul. Din acesta cauză relațiunile dintre Germania și Italia nu sunt în acest moment de loc cordiale și nu e mult de când d. Mancini, referindu-se la un cuvânt al principelui de Bismarck, observă că deși Italia trăiesce în pace cu tote națiunile, totuși relațiunile cu unele din ele nu sunt tocmai amicale. AUSTRO-UNGARIA Narodni Listi, chiar cel care apare în Praga,’ într’uă corespondință din Viena redactată în sens panslavist, îndemna pe toți deputații să stăruiască pentru formarea unei mari anchete parlamentare și administrative, spre a se putea discuta apoi cestiunile politice, naționale și materiale din provinciile ocupate. Același ziat vorbesce despre negocieri austro-sârbe, după care, la cas d’uă insurecțiune în Bosnia, să se asigure din partea Serbiei ocuparea fruntariilor; totuși guvernul șerb, în fața actualei ferberi, va trebui să ’ngrijească de propria lui siguranță. Interpelarea pe care d. deputat Helly, din estrema stîngă, a adresat’o de urgință ministrului președinte ungur, sună astfel: In fața soliilor respândite în genere, că ’n Sudul Dalmației și ’n provinciile ocupate au isbucnit tulburări d’uă natură forte seriose, care fac trebuinciosa uă mobilisarea trupelor și prin urmare cererea de nouî credite, îmi permit a adresa d-lui ministrupresedinte urmatorele ’ntrebări: 1. Sunt întemeiate aceste sciri, și până la ce punt ? 2 Când adrile sunt exacte, și daca este adevărat că nu numai în Sudul Dalmației ci și ’n Herzegovina au isbucnit turburări atât de seriose, apoi întreb: Prin ce au fost ele, provocate căror împrejurări și cause atribue guvernul ațîțarea acelor turburări ? 3. Luat a deja guvernul vr’văotărîre în privința precederii ce voiesce s’adopte față cu acesta mișcare, și decada, în ce constăm acesteotărîrî? 4. Are guvernul în privința provinciilor ocupate scopuri și planuri determinate pentru viitor, și care sunt anume aceste scopuri și planuri ? In fine. 5. Fiindcă prin convențiunea din Aprilie 1879 se menține suveranitatea Sultanului asupra provinciilor în cestiune, apoi întreb : Intreprins-a guvernul turcesc vr’un demers contra mișcării ? Decada, este dispus de ministru președinte a face cunoscut Camerei Deputaților notele schimbate în acesta privință și a depune pe biuroul Camerei actele relative ? ITALIA • Pester Lloyd publică o telegramă din Neapole, cu data de 20 Ianuarie, în care se cjice că se ascepta acolo generarele Garibaldi și apoi adaogă: Comitetul iredentist d’aici pregăteșce generarelui Garibaldi uă primire entusiastă. Iredentiștii afirmă că sosirea d’uă dată a generarelui Garibaldi în Neapole, este în legăutură cu evenimintele din vestul peninsulei balcanice. De fapt Liubibraticî este asceptat Duminică aici spre a avea uă conferință cu generarele Garibaldi. Neue freie Presse, de la 20 ianuarie, publică urmatorele rînduri în privința viitorei întrevederi a împăratului Francisc Iosef cu regele Italiei : Se pare că a fost prematură înșciințarea despre uă apropiată contra visită a împăratului Francisc Iosef la regele Humbert, de vreme ce acum se tăgăduesce în mod oficios în Roma că ar fi avut loc negocieri confidențiale în privința acestei afaceri, și se adaogă tot d’uă data că prin cercuri1 guvernamentale italiane se regretă că rele italiane au răspândit asemenea scoicăci se doresce a se ’nlatura tot ce _ putea semăna cu ’ncercarea unei siluiri sau a unei influințări din partea Curții italiane sau a guvernului italian în acesta privință. Forma acestei resmințiri a sune ceva cam ciudat, trebuit să se ’ntâmplinat, pentru mame momentană eise Iosef.