Romanulu, martie 1882 (Anul 26)

1882-03-26

ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV............................ 40 bani Deto „ „ „ pagina III............................£ lei — A Sß »dresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lafitte et Cune, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Saasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA FRANC FORT, S. — M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEIPLARUL REDAOTIÜNBA 81 MINI8TRATIUNBA 14, STRADA DOAMNEI, 14. COMITETUL GENERÄL AL PRESSEI supt patronagiul ■ M. S. REGINEI Represintanții presei au fost primiți ieri, la 1 și jum. d. a., în audiință de Maiestatea sea Regina. Introduși de către adjutantul de serviciu, în salonul de primire, d. C. A. Rosetti, președintele comitetului presei, rosti următorele cuvinte: Domnă, Ca cel mai bătrân și mai vechiü diarist, amânarea și fericirea a pref) Din acesta sumă trebuie scăzute încă 12 milione deja încasate, de la regia monopolului și căile ferate. 2) A se vedea în privința acestui discurs răspunsul d-lor Costinescu și al d-lui Ion Brătianu. TINERI, SAMBATA, 26, 27 MARTE 1882. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitala și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administraținnea (parului și oficiile poștale- LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleiscbmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ~Y 26 MĂRȚIȘORI PRIER ’ Bugetul general al exercițiulul viitor 1882-1883 a fost votat. El prevede la chieltuieli, ca și la venituri, suma de 122,627,045 lei. Bugetul este deci echilibrat. Acesta se vede nu numai din c compararea cifrei veniturilor cu circi cheltuielelor, ci se dovedesce mai cu semă prin sistema urmată în ficsarea acestor cifre. Se scie că în ficsarea veniturilor Statului, mai nainte nu se ținea nici uă dată semă de încasări. Se lua totdeauna de normă cifra constatărilor, și de ordinarea era inferioră cu mult încasărilor; adesea se înscria ca venituri și care uă cifră nu numai egală cu a constatărilor, ci chiar superioră. Acestă urmare ducea, în mod fatal, la deficit. Am dovedit acest fapt cu ocasiunea votării fiecărui buget în timpul celor șapte ani de administrare a partitei conservatoire și resultatele au confirmat necurmat prevederile noiatre. Acei șapte ani s’au încheiat ficare cu deficit. Imposite noi s’au pus pe fiecare an; împrumuturi asemene în tot anul s’au făcut , și totuși, la sfîrșitul periodei de administrare a partitei conservatoire, când chiar prin mesagiul de deschidere a sesiunii ordinare a Corpurilor legiuitore pentru 1876 se anunță că financiele sunt „într’uă stare strălucită“ și că „era împrumuturilor a fost închisă,“ un nou și însemnat deficit, care se urca la suma de 32 milidne, era constatat. Ministrul de finance cerea în Februarie, un nou împrumut de 32 milioane, afară de cheltuelile liniei Broescu-Predeal, spre a putea face față angagjamentelor Statului. Acesta situațiune trebuia să deschidă ochii oricui. Resultatele condamnau sistema și sf ar fi urmat mai departe, era o comite uă crimă în contra viitorului Statului. Partita liberale rupse cu totul acea sistemă. In valorarea veniturilor ea înlătura cu desăvârșire țifra constatărilor și-și întemeia prevederile numai pe încasări. Urmând astfel, se căută echilibrul budgetar în valorări care să aibă toste probabilitățile exactității. Când trebuințele clilei au fost mai mari decât sumele ce resultau din aceste valorări de venituri ordinare, guvernul și Camera nu s’au sfiit de a înscrie pe față venituri extra-ordinare, spre a echilibra desiur budgetele. Procedând astfel, și-au zis că uă situațiune rea, bine cunoscută, e de preferit oricărei situațiuni, care ar lăsa umbre de îndoelă și de nesiguranță. Resultatele dobândite prin aceste procedere au corespuns așteptărilor încasările nu numai au acoperit ci totdeauna au întrecut cifra prevederilor. In câțiva ani d’a rîndul, deși echilibrarea se făcuse prin midloce estra-ordinare — cum au fost biletele ipotecare — totuși bugetele s’au soldat prin propriele venituri ordinare ale anilor la care se referiau, și linele au lăsat chiar însemnate escedinte. Acest fapt este dovada cea mai strălucită despre soliditatea valorării veniturilor în acele bugete. S’a constatat însă că luându-se de basă a valorărilor media încasărilor celor din urmă trei ani, încasările întreceau totdeauna, și cu mult acea mediă. In fața acestui fapt, s’a ținut sumă, pentru bugetul pe 1881 —1882, de crescerea avuției publice care se manifesta printr’un adaus peste veniturile prevăzute. In anul trecut, nici oă resursă extra-ordinară n’a mai fost creată; bugetul s’a echilibrat cu veniturile ordinare. Resultatele au răspuns așteptărilor. In 11 luni s’a incasat suma de 92,074,109 lei. Mai rămân dor 7 luni, până la închiderea exercițiului, în timpul cărora trebuie a se încasa 28 milione 1 pentru ca bugetul să se soldeze fără deficit, fără noul imposite, fără împrumuturi. E probabile, ca să nu ficem sigur, că aceste 28 milione se vor încasa; din acestea, 12 milione sunt și încasate, din cari 3 milióne de la căiele ferate și 9 milióne de la monopolul tutunurilor. Deci, procederea urmată și la ficsarea bugetului pe 1881—82 a fost confirmată prin fapte. Prevestirile mobitare ale oposițiunii nu s’au realisat. Era lucru firesc ca, în asemeni împregiurărî, să se urmeze și pentru esercițiul viitor sistema ce a dat esultate atât de bune în cel de chțil. Așa s’a și urmat. Veniturile s’au fieșat, în generale, după cifra ....* n’a fost întrecută decât în coșurile când anume împregiurări dedeau siguranța unei cresceri de venituri. Acest mod solid de a lucra, a făcut ca oposițiunea să rămâne aprópe tăcută în fața noului buget. A vorbit într’adevăr, în discnsiune generală, numai d. Al. Lahovari ș’a invocat argumente pe care elocința cifrelor le reduceau la nimic. 2) Prevederile pe temeiul cărora s’a stabilit bugetul anului 1882—83 au sorți d’a se realisa mai mult decât oricând. Intr’adevăr, pe lângă rigurosa lor deducere din încasările acestui an, se pute cita în favorea lor și un alt argument. Până acum încasările se făceau de perceptori aleși de comune, care — pentru a-și asigura realegerea — trebuiai să cruțe pe contribuabili. Sistema s’a schimbat; perceptorii vor fi numiți de Stat, deci ei nu vor mai avea nici un interes de a favoriza pe unii contribuabili, influenți în alegeri, încasările se vor face mai bine și mai exact și deci prevederile bugetelor devin și mai sigure. Intr’un cuvânt, bugetul exercițiului viitor este și are toți sorții de a rămânea, până la încheiarea lui, pe deplin și solid echilibrat, numai cu resursele ordinare ale Statului. sinta Maiestății Télé pe colegii mei ele la presă, întrunită pentru bine-facere. Iertă, Maiestate, ca uă voce mai teneră și mai direct represintantă a Presei să’Ți esprime simțimintele nóstre de devotament și admirațiune. D. Laurian este în acesta delegatul nostru. In numele comitetului Presei, d. Aug. Laurian pronunță atunci aceste cuvinte: Fericită a fost pentru noi o ziua, când Suverana Românilor ne-a transmis cuvântul sĕu, încălzit de palpitările unei inimi ce cunosce suferința... Cuvântul sĕu ne-a îmbărbătat la lucru. Dacă nenorocirea fraților ne-a întrunit la uălaltă, întru alinarea durerilor, pe atâți inși divisați, cuvântul Vostru ne-a făcut se ne înțelegem și mai bine datoria. El ne-a adus aminte adânca și recoritarea curgetare a Celei ce a cântat Vîrful cu dor și a spus străinătății cât de dulci sunt doinele Românilor, că :Nu este decât uă fericire . Datoria. „Nu este decât uă mângăere . Munca. „Nu este decât uă bucurie : Frumosul.“ Da, Maiestate, a munci pentru frumos e datoria cugetătorului. Și e bogată grădina frumosului, pentru cine pare să-șî plimbe gândul printr’easa.. Din înălțimea Tronului ne-Ați vădut căzând spre acesta grădină, unde înfloresce bine-facerea, și Ați alergat la noi, Voi, care cunosceți, în tóte cotiturile sale, acesta tainică grădină, și V’ați întovărășit cu presa la cultivarea bine-facerii. Primiți, Maiestate, simțimintele nóstre de recunoscință, și împreună cu densele rugăciunea d’a fi, nu alături, ci în fruntea nóstru. Voi, Alesa Meiestra a gândirii, intru ncoro pim nv unul frumos simțiment Așa fiind, noi avem credința se putem mai bine răspunde la suspinele suferinzilor. Să trăiți, Maiestate, Isvor al bunătăților ! Să trăască Augustul Vostru Soț! Să trăască România, fericită! Acestor cuvinte M. S. Regina răspunse emoționată. Sunt forte viu mișcată de simțimintele ce -Mi esprimați, și prea fericită de a vă vedea uniți la uă operă de bine facere și la uă lucrare atât de folositare. Cuvintele ce -Mi adresați sunt uă adevărată poesiă. Vă rog să fiți și curs de concursul Nostru și dispuneți de Noi în tot ce veți face pentru scopul ce vă întrunesc”. După acestea, atât Maiestatea Sea Regina cât și Maiestatea Sea Regele au convorbit cu fiecare din represintanții Presei care au fost invitați apoi în salonul d’alăturea spre a vedea oă lucrare de mulți valore artistică a M. S. Reginei. Aci conversațiunea a fost reînoită asupra manufacturilor țărănesci. După un jumătate de oră, membrii Comitetului Presei s’au retras purtând și plăcută impresiune de simpatica primirei Maiestăților Lor. Mii bi(I, 5 Aprile. — Starea de asediu s’a aăicat din provincia Catalonia, afară pe de oarșul Barcelona. Constantinopole, 5 Aprile. — Telegramă 11 venită pe cale indirectă. — Intr’un recentă cinstte a lui Essad-Pașa, ambasadorele Tur I de la Paris, făcută d-lui de Freycinet, ministrul de externe și președinte al consiliuului, conversația s'a învertit împregiurul atitudinei autorităților Tripolitanii cu privire la Tunisia. . . D- de Freycinet a atras atenția lui Esn sad-Pașa asupra triburilor arabe cari vin din Tripolitania și fac incursiuni și jefuiri pe tyitoriul tunisian; el a declarat în acelaș timp că doca Porta va este să țină importuri bune cu Francia, trebue să ia irisurile necesari pe granițele Tripolitan dei ei, ca să împedice reînouirea acestor vicursbni și jafuri, adăugând că, în cas con jtrarul, guvernul frances cotărît se-șî întăresc și considerabil trupele pe acesta graniță și si ocupe puntele strategice, ca se prevină și se împedice reînouirea acestor a é taciți. + Lmbagiul d-lui de Freycinet ar fi fost a fort categoric. După alte informații, d. de Freycinet ar fi vorbit și el de oportunitatea de a se scăla dea efectivul militar turcesc în Tripolitania, dar se crede că se pute afirma inexactitatea 80 acestui din urmă punt. Acesta, între vorbire, telegrafiată de la Paris la Constantinopole, a mihnit pe Sultan. Ltrevorbirea de la 1 Aprile a Sultanului ia lordul Dufferin, ambasadorele Enghiter u la Constantinopole, s’ar fi învertit asupra politicei generale și în particular la asupra Egiptului. I 1 ■ de Novicoff, ambasadorele Rusiei, și guvernul otoman continuă a schimba note j , privtare la cestiunea indemnității de resbeț dar fără nici un resultat pân’acum; d. de Novicoff stăruiesce asupra singurei clause s 1au stipendinte, aceea a numirea unui deleigall rus care va fi însărcinat să controleze percepția sumelor afectate la garanția nni dennității de resbel. Londra, 6 Aprile. — Se citesce în Morinht Post: „Integritatea controlului euro-pan asupra finanțelor egiptene nu este respectată: guvernul Khedivului, în urma incitărei Puterilor, recunosce dreptul Fran- ] Angliei de a exercita că órecare , viBk filiere a financelor egiptene și pro IVMR pentru clercéiul acestui drept, instil 1 r O A1‘ — 1-1 " " — ———* * V.. supt stiturea unui asemenea comitet controlidul astfel cum funcționără de la 1878, nu ar produce aceleașî resultate, nimic nu garante dacă supravegherea sea ar avea caracterul unui control financiar; actele recente ale guvernului egiptean au făcut de altmintrele ca controlul să fie neputincios. Paris, 6 Aprile. — Sorii din isvor autorisat desmint aserțiunile ziarului Morning Post asupra lovirei aduse integrității controlului financiar al Franciei și al Angliei în Egipt. Paris, 6 Aprile.—D. Jules Grévy, președintele Republicei, va merge să petrecá sărbătorile Pascilor la castelul de Chenonceaux, la d. Wilson, ginerele său. Scrii din St. Petersburg 4'° că este de temut să nu se întemple în Rusia, cu ocasiunea sărbătorilor Pascilor, noul escesc contra Evreilor. Cair, 6 Aprile.— Se asigură că intrigile fostului Chediv, Ismail-pașa, au avut de efect să aducă o apropiere între actualul Chediv și ministerul său. Viena, 6 Aprile. — Paport militar oficial. — La 3 Aprile au fost surprinși 150 insurgințî, aprope de Igorel, de către 130 voluntari; mai mulți insurgințî au fost uciși și cei cari au mai rămas au fugit în partea despre Bucevobrdo. A doua ji, după u luptă forte viuă, în vecinătățile de la Dragali și Gradovina au fost curățite de toți insurgenții cari se mai aflau acolo. Roma, 6 Aprile.—D. Schlözer, noul ministru al Prusiei pe lângă Vatican, n’a primit încă scrisorile sale de acreditare. El le va înfățișa lui Leon XIII după Pascu, probabil către sfîrșitul lunei Aprile. Viena, 6 Aprile.—D. Vulkoschci, ministrul afacerilor străine al Bulgariei, sosit de câtva timp la Viena pentru conferința celor patru, a căzut bolnav într-un mod serios. Constantinopole, 6 Aprile.—D. Tanos, agentul Bulgariei, a primit de la guvernul său instrucțiuni pentru a cere explicațiuni de la Portă în privința crescerii garnizonei de la Djuma, ce se află în vecinătate cu fruntaria Bulgariei, care garnizonă s’a urcat de la trei companii la șapte batalione, precum asemenea și în privința mișcărilor acestor trupe cari se par că au de țintă Ryllo, monastire situată în Principat, deja cu uă mică majoritate contra monopolului; se pare însă că guvernul pune mai mult temerii pe uă mare minoritate decât pe uă mică majoritate. Până aci și Braunswaigul se număra printre Statele protivnice monopolului; acum însă el se clatină. Wiurtembergul și Sacsa-Weimar au făcut încă din anul trecut în Consiliul federal mai multe propuneri în sensul monopolului. Se scie că pentru majoritate absolută în Consiliul federal sunt de ajuns 30 voturi. Și fiind că Prusia cu Waldeckul, Wurtembergul, Anhaltul, Sacsen-Weimarul dispune de peste 23 voturi, apoi fV și VS mai mare probabilitate că guvernul va reuși, fără multă ostenilă, să adune oă majoritate suficientă pentru monopol. pianul clerical Germania, vorbind despre legea bisericescá, care s’a votat deja, și despre monopol, zace ce ar fi uă presupunere copilǎresca ca centrul să se vândă în favorea monopolului tutunurilor și să plătască astfel un preț atât de mare pentru acesta lege politico-bisericască. AUSTRO-UNGARIA Gazetta Narodowa anunță că comandamentul general din Lemberg a adresat inspectoratului geandarmeriei din Viena cererea ca să permită posturilor de geandarmerie din Galiția să-și facă raporturile lor în limba poloneză, ci nu în cea germană ca până acum , rămâind apoi ca aceste raporturi să fie traduse în Lemberg în limba germană spre a fi trimise la Viena. Acesta cerere este întemeiată pe faptul că în Galiția se simte uă mare lipsă de indivizi care să pută îndeplini serviciul geandarmeriei și se cunoscá în același timp limba germană în astfel de grad, încât se put redacta nisce raporturi corecte. Acesta cerere a fost onnă respinsă, după cum anunță a SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 5 Aprile. — Raport militar oficial. — Insurgenții, cari rămaseră pe țărmul drept al Tarei, după afacerea de la muntele Rogret, din 29 Marte, veglindu-se urmăriți de trupele nostre au fugit spre sandiacul de Novi-Bazar. Imprăștiarea lor a reasigurat pe locuitorii acestei părți a Herzegovinei meridionale, și câțiva din aceștia s-au întors la locuințele lor. Al doilea raport militar oficial—sera.— Trupele au ocupat Maccia-Planina și Bjelagora, din Crivoscia. Ele au respins pe insurgenți din posițiunea pe care o ocupau pe muntele Őrien, ca să împedice pe insurgenți de a merge spre Zubeî; apropiindu-se de granița Muntenegrului, ele au salutat cordonul militar pe care l-a așezat prințul Nikita. Roma, 5 Aprile. — Cu tote desmințirile date de mai multe fiare, cardinalul Iacobini, secretar de Stat al sântului scaun, ar fi presentat a fi Papii demisii, sea țdor Leon al XIII F ar fi rugat să rămână la postul său până după sărbătorile Pascelor. Londra, 5 Aprile. Gazeta de St. James anunță ca întrunireale celor trei împărați, al Rusiei, al Austro-Ungariei și al Germaniei și regii Statelor dunărene, se va face, dar că, în orice caz, împăratul Wilhelm nu va asista în persona. DIN AFARA GERMANIA Asupra soțiilor monopolului tutunurilor se scrie următarele din Berlin, cu data de 1 Aprile, către Fremden- Blatt : Badenul și Sacsonia sunt cu totul în , contra; la aceste State se mai adaogă și Oldenburgul. Guvernul bavarez s’a pronunțat deja în contra. Cu tote acestea s’a ’ observat că un șir de guverne, care până aci se numerau printre protivnicii monopolului, par dispuse acum a fi favorabile proiectului. A doua Cameră s’a pronunțat ENGLITERA In Wiener Allgemeine Zeitung găsim urmatorea telegramă ce i se trimite din Londra cu data de 4 Aprile : Un meeting de mase ținut în New York, cere rechemarea ambasadorului american din Londra, fiindcă a fost lipsit de energie în favorea cetățenilor americani arestați în Irlanda, marele din Londra recomandă să fie puși îndată în libertate, cu condițiunea ca ei să părăsască Engliteza. Se presupune că d. Forster va demisiona. RUSIA Se anunță urmatorele din Viena către National Zeitung : Declarațiunile marelui duce Vladimir, asupra politicei de pace a Țarului, au produs p’aicî un efect liniștitor, mai cu sumă că este sigur că Rusia nu se află acum în stare d’a face resbel. Se fice că s a tratat și despre uă întrevedere a Țarului cu împăratul Francisc Iosef, dar s’a luat măsuri să nu transpire nimic în privința datei intrevederii. In schimb, clarul Germania publică uă corespondință din Viena, în care se cjice că ’Țarul nu este nici cum dispus pentru uă întrevedere. De altă parte Pester Lloyd publică urmatorea telegramă din Roma cu data de 3 Aprile : P’aici se asigură că marele duce Vladimir a adus regelui Humbert uă scrisare autografă forte cordială din partea darului. De asemene și curierul de cabinet austroungar, care a însoțit pe marele duce Vladimir la Roma, ar fi înmânat și el să scrisore regelui Humbert în privința contra-visitei împăratului Francisc Iosef în Italia, piarul Oztas, din Cracovia, publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg : Contrariu cu opiniunea tutor celorlalți miniștri, cornițele Ignatieff stăruesce ca serbarea încoronării să se facă In cursul verii, chiar daca Țarul ar fi nevoit să facă călătoria la Moscva în trăsură și împresurat d’uă gardă seriosă. Se anunță din Petersburg că la Dünaburg au dispărut 600 puși iarbă de pușcă și că au fost arestați oă mulțime de militari. Discusiunea generală asupra bugetelor Ședința de la 21 Marte 1882. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului. Onor. d. Lahovari, când a început discursul d-sale a constatat că sunt doar vinovați în cestiunea bugetului, sau numai finul, adică sau guvernul și comisiunea bugetară împreună, sau numai guvernul, acuzându-ne că n’am venit la timp cu bugetele ; și încă d-sea a voit a pune mai tată vina numai asupra mea cficând că eu fiind bolnav uă sună de file> Din causa acesta"*n’a profisft . comisiunea bugetară uă sună intrega. D-lor, nu sunt deuă constituțiune tare, o recunosc, dar din norocire, i de șase ani de când sunt la putere, nu am fost bolnav în timp deuă lună decât într’uă singură împregiurare, atunci când am fost resturnat de trăsură; afară din cașul acesta nu am fost decât trei sau patru dile bolnav, cu tóte acestea onorabilul d. Lahovari, dice că n’a lucrat din causa bulei mele comisiunea bugetarăbiă lună de zile. D. președinte al comisiunei bugetare este aici și ’1 rog să declare daca ori de câte ori a voit să fie ședință, eu am făcut defect, și déca nu de multe ori plecând de aci obosit și tânjiți, n’am șeijut cu d-lor până la unu după mesul nopții. Uă voce. Da, așa este. I. președinte al consiliului. Intr’uă singură ocasiune d. Lahovari are dreptate să fică că s’a amânat discuțiunea unei legi din causa mea, și anume cu ocasiunea legei tocmelelor agricole, când, ea fiind bolnav, d. Cogălniceanu a fis să se amâne acea lege până a doua zi, când vom veni. Apoi, nici două file nu se potrivesc cu uă lună, nici legea tocmelelor agricole cu bugetele. Dor, d-lor, să vedem daca póte fi întemeiată acuzarea ce se face guvernului, și chiar comisiunii bugetare, că nu s’au adus bugetele la timp în desbaterea Adunării. Maî Jintei.. __________ _____ Tiye«—5S.^nteiü voiu aduce aminte ca eu prepte represintantele 'cel ‘ mai age'f 'ifi Vi .'^ițimei, d. Lahovari, de aceea, până a nu ne despărți în sesiunea trecută, am stăruit pe lângă ’d-vóstra din tóte puterile mele ca sé se numesca comisiunea bugetară âncă de atunci, și mi s’afis că nu e nevoie de acesta, ci guvernul să facă bugetul și când se va întruni Camera atunci să se algă comisiunea bugetară. Daar, în Francia, unde în tote administrațiunile este un mecanism cu care noi tâtuși de puțin nu putem avea pretențiunea de a compara ceea ce avem la noi, este totuși un comisiune bugetară în permanență. Avem încă de organisat multe ramure ale administrațiunii publice, și unele abia acum de curând încep a funcționa. Tot asemenea cu exemplul Franciei vom răspunde la ceea ce zicea ieri și a-1 altäierî onorabilul d. Lahovari, că oposițiunii nu ’i s’a dat ocasiunea de a studia și discuta bugetul, și ’I vom aminti că în Francia, unde sunt 600 de represintanți ai națiunii în Cameră, comisiunea bugetară este compusă din 31 membri, adică unul la două-zeci, deorece în Camera nostra, nu sunt 150 de deputați, comisiunea bugetară se compune din 21 membri, ceea ce vine unul la șapte, în loc de unul la 20 cum este în Francia, și apoi în comisiunea bugetară în Francia nu este unul singur din oposițiune, pe când la noi mai mult două treime face parte din oposițiune. Și cine sunt acești membri ai oposițiune! ? Nu numai acei pe cari l-a desemnat ânsuși oposițiunea, dor âncă din cei mai ageri, din cei mai activi și din cei mai puțin îngăduitori față cu guvernul și tot mai ziceți că nu vi s’a dat mi<flace ca să cunosceți și să studiați bugetul ? Când onor. d. Lahovari «fise că s’a adus bugetul tare fin, că numai patru füei s’a lăsat ca să ’1 studie și că astfel numai câteva țifre a putut să examineze, s’aș întreba ce a făcut d-sea în comisiunea bugetară în tot timpul lunelor Ianuarie, Februarie și Marte ? Până la un punt óre care s’ar părea că d. Lahovari avea dreptate când cerea ca bugetul să se fi adus două dată cu deschiderea sesiunii ordinare a Camerei, dar atunci trebuia să urmăm cu înscrierea veniturilor după sistemul pe care-l urma guvernul din care făcea parte anor. d. Lahovari, și d-sea scie ce consecințe a avut acel sistem pentru finanțele țărei. Noi am mers în acesta privință cu vărigore pe care nu a avut-o nici un guvern din cele cari au fost înaintea nostra. Noi în toți anii ne-am făcut bugetul de venituri, înscriind cifra mijlocie a încasărilor din cei 3 ani din urmă...