Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-11

vecine. Se evalueza la 3 milione fr. valo­­rea intereselor scăpate în departamentul Basses-Alpes prin lucrările făcute în peri­metrul Seyne. Una din lucrările cele mai importante și’n același timp dintre cele mai otârîtore a fost esecutată în perimetrul Faucon (Basses- Alpes). Acest perimetru cuprinde două torente, Bourget și Faucon; pentru cel d’ânteiu, lu­crările de corecțiune și de împădurire sunt isprăvite; în al doilea ele sunt încă în e­­secuțiune. O­ singură comparațiune ne va da efectele acestor lucrări. La 13 August 1876, oă furtună îngrozitore se ridică asu­pra amenderor basmelor; plaia ținu 25 mi­nute. In regiunea sea superidră se grămă­diră 42 milimetre înălțime de apă, și’n re­giunea inferioră 12 milimetre. Torentul Fau­­con se umplu într’uă clipă c’uă grămadă de lavă a căreia volum se sui la 234,000 metri cubi, din cari 169,000 materialuri și 65,000 apă, se scurse într-un ceas. Din contra, în torentul Bourget se constată uă simplă crescere a apei, puțin tulbure, care ajunse pe scara barajului la o­ înălțime de 45 centimetre și ținu aprope patru ore. Aci, mica crescere coborându-se încet, dincolo torentul cu tóte caracterile sale desastrese, atât pentru sus cât­ și pentru vale; d’uă parte, un pat stabil, de cea­l­altă, scufun­dări și stricăciuni cărora nu se putea pune nici uă stavilă. S’a opus une­ori, cu pasiune chiar, îner­­barea împăduririi. E lesne a-și închipui pământul unui munte acoperit, după ope­rațiunea în erbarie, couă întinsă câmpie verde, unită, continue, chemată, hrănind și nume­rose turme, să rețină apele de ploie și con­­servându-se în un mod indefinit în aceste condițiuni salutare și productive, în urma unei regulate întrețineri a pășunatului. D-nu Dumontzeu demonstră din nenorocire că lu­crurile nu merg ast­fel în cele mai multe cazuri. După densul, înerbarea înțelesă ca creațiune, pe un pământ gol, a unui câmp de pășune susceptibil de esploatațiune re­gulată, procurând în acela­și timp pământu­lui un adăpost perpetuă, nu pote fi încer­cată de­cât în regiunea restrînsă a munți­lor păstoralî. Ceva mai mult, acastă ope­rațiune trebuie se se mărginescă pe tere­nurile care nu au povârnișuri prea mult pro­nunțate , căci iarba de munte fiind desa, formază un fel de țesătură pe care apele furtunelor violente o străbat cu greu, des­peste care alunecă și se grămădesc repede déca povernișul este mare și presintă ră­­dicăturî de pământ. Iarba, în aceste con­­dițiuni, nu oferă un garanție îndestulătore de protecțiune, nici nu reține îndestul apele, și déca presintă vr’un gol, nu întăriie a se forma că rovină, care cu timpul devine originea unui torent cu malurile mișcătore pe cari iarba nu le pote limita. Numero­­sele esperiențe făcute au condus la conclu­­siunea că, înerbarea singură nu pote pro­duce de­cât decepțiuni din puntul de ve­dere al estricțiunii toren­ților, și ca nu tre­buie întrebuințată de­cât în regiunile unde este cu putință și folositor, numai ca se prevină formațiunea lor. Acesta nu însem­­neză ca trebuie se recurgem la împădurare pe munții păstorali și mai cu semn ca se nu adoptăm tote măsurile propuse pentru îmbunătățirea pășunelor; la scopuri diferite corespund metode diverse. Impădurarea este adevărata metodă care face să dispară pe­ricolele torenților actuali și consecințele lor pentru râî și câmpiL^/^ ■“——*■——---"(République frahgaise). Bebel se născuse la Colonia în 1840. El primi­s o instrucțiune forte elementară și la ver­sta de patru­spre­­zece ani intra ca ucenic la un strungar. In 1864, el se duse la Leipzig pentru a exercita profesiunea s­a. Acolo , el do­bândi u o mare înrîurire asupra tovarășilor săi și se făcu apărătorul ideilor nou- pro­pagate de celebrul Lassalle. Bebel deveni în curând unul din șefii partitei democratice în Germania. El asistă la multe congrese unde aru un mare suc­ces, presida în 1868, la Nuremberg, al cin­cilea congres al asociațiunelor lucratore germane, care aderă la asociațiunea inter­națională a lucrătorilor. Dar în acela­și timp pe când Bebel și amicii săi adoptau principiul fundamental al internaționalei, anume ca emanciparea claselor lucratore nu pute să fie realizată de­cât de lucrători ei însu­și, ei proclamau că cestiunea so­cială era nedespărțibilă de cestiunea poli­tică, câ soluțiunea problemei nu era cu putință de­cât într’un Stat democratic. Cu prietenul său Liebknecht, Bebel în­­temeia în curând, pentru a răspăndi ideile sale, un­­ ziar intitulat Septemâna democra­ția, căruia ’i succedă în 1869 diarul Statul poporar. Succesul acestor foi fu enorm, in­­fluența lui Bebel nu făcu de­cât se crescu. In 1869, el represinta 6,000 de lucră­tori croitori austriaci la congresul din Ei­senach, care adoptă drept principiu stabi­lirea unui Stat democratic liber. Bebel fu ales, în Sacsonia, deputat la Parlamentul confederațiunea Germaniei de Nord. El luâ uă parte activă la lucrările parlamentare. Bebel avu curagiul de a se opune în 1870 resboiului franco-german. El protestă în luna Noembre în contra unei cereri de credit de 100 milione de taleri destinați continuarea resboiului. Partisan­otărît al pacei, el ceru să se pună un termen ace­stei lupte teribile care nu mai avea rațiu­ne de a fi, din momentul când Napoleon căd­use și se proclamase Republica. In sfîrșit la 1 iunie 1871, el protesta cu elocință în contra anensiunei Alsaciei-Lo­­renei la Imperiul German. „Singurul folos, ejise el, ce va avea a­­cesta aneesiune, e câ tendințele republicane ale Alsaciei vor trece în Germania și ca ast­fel Alsacia va forma miedul mișcării care póte se dobore Germania monar­­c­­ică“. Bebel a suferit persecuțiuni din partea guvernului. In 1872 a fost adus, împreună cu Liebknecht și Hoener, înaintea curții cu jurați din Leipzig, pentru că încercase de mai mulți ani, fiă prin discursuri, fiă prin scrieri, de a asmuți pe lucrători în con­tra burghezilor și fiind­că încercase să sub­stituie republica monarh­iei. El fu condam­nat la doui ani de fortăreță ca vinovat de înaltă trădare. Urmărit în anul următor, el fu condamnat din nou la nouă luni de în­­chisore și la perderea mandatului său­ de deputat în Reichstag. Bebel suferi pedepsa­rea în închisorea de la Hubertsburg. El fu reales deputat și avu satisfacerea de a vedea, în acești din urmă ani, numărul colegilor săi socialiști sporind pe băncile Reichstagului. (L’ Italie). Colegiul III, la 6 Octombre, va alege a­­semenea trei membri. Colegiul IV, la 9 Octombre, va lege a­­semenea trei membri. In­­ zilele de 27 și 28 Septembre 1882, se vor alege delegații colegiului IV, con­form art. 60 din legea electorală. D. George A. Morțun, licențiat în drept de la facultatea din Paris și fost procuror de tribunal, este numit în postul de direc­tor la poliția capitalei, în locui d-lui C. D. Donescu, demisionat. S’a primit demisiunea din armată a me­dicului de batalion clasa II, Ionescu The­odor, din regimentrul 22 dorobanți, și se trece între medicii de reservă ai divisiu­­nea II, cu gradul ce a avut în armată. NECROLOGIE Partita socialistă germană a perdut pe unul din șefii săi cei mai autoritațî. Un depeșă ne aduce spirea morții lui Bebel, încetat din viață la Zwickau. ACTE OFICIALE Consiliul județului Fălciu este disolvat. Colegiele electoral pentru consilieririi ge­nerali de la citatul județ, sunt convocate a se întruni în localul comunei de reședință spre a alege nouă membri în consiliu, după cum urmeza: Colegiul I, la 2 Octombre viitor, va a­­lege trei membrii, conform art. 2 din sus citata lege. Colegiul II, la 4 Octombre, va alege a­­semenea trei membri. ---------------... -----——— ■ ROMANULU 11 SEPTEMBRE 1882 PASITEA ECONOMICA Operațiunile cerealelor pieței Brăila Brăila 3 Septembre 1882 Clcile libre­lor observ. Grâu 580 591/2­80 75 caic „ 5­10 591/2 80 25 „ „ 450 581/2 70 25 » „ 380 581/2 65 „ 200 58 V2 69 75 „ „ 110 59 79 magas. Orz 700 UVI 37 50 „ „ 240 44 36 50 „ „ 250 49V4 46 75 „ „ 380 45 39 calc. „ 400 461/2 40 „ „ 345 461/4 39 75 „ „ 350 48 42 Secară 140 59 V2 67 magas. „ 140 58 65 „ „ 120 583/4 65 caic. „ 125 573/4 66 75 „ „ 100 551/2 56 50 „ „ 200 541/2 54 magas. „ 100 523/4 5 1 50 magas 4 Septembriü Orz 410 45 38 75 caic „ 400 441/2 37 magas. „ 700 44 36 Gráü 560 58 '/2 75 caic „ 230 591/2 78 50 „ Fasole 105 — 21 75 noü 5 Septembriü Orz 160 44 35 75 magas. » 250 468/4 38 „ 340 351/2 48 „ 230 46 38 „ „ 300 441/2 37 „ 315 463/4 — caic » 180 48 -„ 115 481/2 42 75 „ „ 500 471/2 42 75 magas. „ 350 471/2 42 „ 170 471/4 41 75 caic „ 250 458/4 3 8 50 magas. „ 300 46 38 50 „ „ 130 471/a 42 50 „ „ 250 441/2 37 „ 250 45 37 50 „ „ 600 44 36 50 „ » 430 461/2 40 „ 150 441/2 38 50 caic. „ 150 45 37 50 magas. Secară 100 541/2 53 50 „ „ 190 55 57 caic Grall 110 60 71 50 „ Athanasie M. Trianno. „ 100 60 80 magas. „ 100 581/2 70 6 Septembre Orz 560 493/4 16 caie „ 350 483/4 45 magas. „ 320 473/i 42 75 „ „ 350 45 38 50 magas, „ 500 431/2 36 36 „ „ 400 48 44 magas. Gráü 400 58 66 caic Porumb 800 583/4 72 caic. FELURIMI Un soldat d’ai lui Tudor Vladimirescu.­­ Ni se comunică cu în comuna Argitoia, jud. Mehedinți, trăesce un bătrân anume Con­stantin Popescu, în vârstă de 103 ani; el a fost oștean d’al lui Tudor Vladimirescu și a luat parte la tote evenimentele ce au avut loc în timpul scurtei domnii a eroului Olteniei. Congresul de igienă.­­ Congresul de igienă și-a terminat ședințele sale; el a fic­­sat Haga ca loc al viitorei sale întruniri. Cu ocasiunea acestui congres, eco­stă scrie care va interesa pe toți acei ce se o­­cupă cu pedagogia. Congresul de igienă ținut­ la Geneva a protestat prin gura unuia din oratorii săi în contra scriere­ culcate, numite englezesc­, care face să cadă greutatea corpului pe partea stângă; el recomandă scrierea drepta și blamază respunsul pe care-l făcu un profesor de caligrafie unei mame care se plângea de posițiunea ce lua copilul iei când scria. — Copii sunt aici pentru a învăța se scrie și nu pentru a se ține bine. Intr’uă scala s’au constatat mai mult de 15 deviațiuni la 20 elevi. Regimentul de infanterie No. 31 care se recruteza din ținutul Sibiului, a plecat ieri la Viena în garnisona­rea cea nouă. La 11 ore înainte de a medi regimentul s’a postat dinaintea cazarmei mari. După ce a sosit generalitatea cu un suită mare din tóte șarjele, regimentul a plecat cu musica spre piața mare. Aci și-a primit stegul și a pornit mai departe la gară , unde se și începu în vagonarea. La 12 și jumătate re­gimentul a plecat cu tren separat spre re­ședința împărătescă, Viena. Regimentul acesta este unul dintre acele, în care Românii covârșesc pe cele­l­alte naționalități. Pentru bravurile sale de la Solferino, Custozza etc. a fost și este iubit în tate, cu deosebir­e în cercurile cele mai înalte militare. Soldații și sunt distinși de ofițerimea, mai cu semn de naționalitate străină de cea română, cu epitetul unsere braven ficiori. Dorim regimentului care s’a despărțit să-și păstreze ori­ce unde va umbla renumele ce și la câștigat și încu­nunat cu laude noue să-l putem în curend vedea așezându-se orășî în garnisona ce a părăsit ieri. (Telegraful român). Școli de țesut în Maramureș. — In luna trecută s’a ținut în Sighetul Marmației u d esposițiune industrială și de manufactură, în care, în deosebi, manufacturele țărance­lor române atraseră atențiunea. Efectul fu atât de mare în­cât — în urma raportului ce i s’a făcut — ministrul de comercia și de industrie vrea să înființeze în unele co­mune școli de țesut. In privința acesta a și cerut informațiuni de la cornițele suprem. Și așa se speră ca acele școli în curând se vor și deschide.­­Familia­. BULETIN BIBLIOGRAFIC A ești de fupt tipar primul și al douilea volum din scrierile lui Mircea Rosetti; vo­lumul I conține nuvelele : Anul nou, Spo­vedania unei murinde, Vă Româncă, Bălan, Zinca, 14 iuliü al mamă Bernard, Prima ciocnire, Lacrămă­ de mamă, că biografia de Emil Costinescu și portretul autorelui. Al douilea volum conține : Nos Maîtres (Stă­pânii noștri), scris în limba franceză , cu traducțiunea română, urmat de Cârmuiți și­­ Jărmuitori și Inamovibilitatea magistratură. Al treilea volum va fi Mir­ea Mirelli și scrieri diverse. Al patrulea va conține Note și impresiu­ni. Prețul volumului I este 1 leu 50 cr.al II (un volum în 8 de 440 pagine) costă 3 lei. ULUSSE se in Serviciul telegrafic al „Agenției Havas“ Florența, 22 Septembre. — Regele Hum­bert a plecat aici la miezul nopții la Ve­­ronă. M. S. are intenția de a visita tóte localitățile inundate. Londra, 22 Septembre. — The Standard asigură ca Khedivul a primit feri­că scri­­sore de la Abdellah, guvern­orul Damietei, oferind a se supune fără condițiune. En­­glesii au cerut ca redarea Damietei se se facă a<jî. Acela­și chiar­olice cu contractul care lega Francia și Englitera e rupt și cu Englitera trebuie să caute uă altă basa, cr nu un contract internațional, spre a clădi un edi­ficiu solid în Egipet. PROCESUL BUREISBERG-SINlîURISS Ședința de la 10 Septembre Sincerile nóstre mulțămirî d-lui preșe­dinte Ciocârdia, d-sea a arătat cea mai mare bună­ voință și deferință către presă, ieri a făcut, pot spune, imposibilul spre a da­uă masă diariștilor, tot d’uă dată am constatat cu plăcere, ceea ce rar se întâm­plă, uă mare imparțialitate și multă măes­­trie în modul cum prevede. Nu putem spune tot atât în privința d-lui jude de instrucțiune Dimitriu, ne pare ca este ceva parțalitate în ordonanța sea , în ori­ ce caz ar fi fost mai bine se se scutesca de ore­cari apreciațiuni și să nu se servesca de epitete ca­ Ilustrul seu confrate vorbind de una din părți. Fiind­ca am început a face aprecieri, voi vorbi și de d. Eleva. Se scie cu d. Stoicescu a negat ori­ce com­plicitate cu cumnatul d-sale; la un moment dat, d-sea cere a face uă întrebare. D. Fleva confundând prevenit cu culpabil, se am adus a­minte atunci, când Napoleon in­ s­troduse legiunea de onore și dotațiunile, cuvintele bunului meu căpitan. Contracta­sem uă amicie pentru densul ca cum n’ar fi fost Frances și ca cum am fi fost vechi amici. In fine musica marțială a unui re­giment ce se apropia, îi aduse a­minte ca era timpul se plece, si dărui! paharul meu de argint, pe care’l primi în fine surîdend, dăruindu’mî și el­iă mică edițiune a lui Tacit și una din penele pălăriei sale, cum le purtau atunci oficialii republicani. De la înălțimea dinaintea nostră luceau baio­netele regimentului și musicanțiî intonară Alfons enfants; când se sui pe cal, îmi dete âncă căte­va povețe în cas de întâlnire cu trupe francese, îmi strînse mâna surhiend și cu­ Marchens, ca­riU­­ urca muntele. Încă până adi văd în memoria pe acest in­teresant june urcând muntele cu calul seu, vântul umflase mantia sea și se juca cu panașul pălăriei, întorse încă vă dată ca­pul și mă saluta cu mâna. Atunci, de­și numai pentru un moment, nu scra nici adî pentru ce, îmi batea inima pentru acești Francesî și cât putumü au­ fi musica, cântam­ și eu: Alfons enfants și Marchons, ga­ita. Pe urmă negreșit mî-era rușine de slăbi­ciunea mea; uram acest popor ca maî ’na­­inte și numai mântuitorul meu, bravul meu căpitan, face uă escepțiune; îl păstrez uă aducere a­minte recunoscetóre. — Intr’adever, un cal estra-ordinar, di­­sc Ranton, după ce bătrânul sfîrșise a­dânc mișcat povestirea lui, negreșit ca a r­nsistat și în acesta armată omeni onești și bine crescuți, dar buna disciplină era ce­va mai rar. Aș fi dorit să văd groza acelor cinci soldați. — Ei bine Hans, <zise Ana sluger care ascultase cu mare băgare de somn, tu ’i am vărjut. — Să’țî spui domnișoră, ședeaă înaintea căpitanului ca săpați din petra și le era ru­șine, dar el se uita la denșiî c’uă privire întocmai ca aceea ce aruncă balaurul lui sântul George. Pe Urmă, când Francesii au venit la noi, am stat adesea câte­vă jumă­tate di la șoseaua de la Heidelberg; multe regimente trecură unele după altele, dar căpitanul nu s’afla în nici unul; o fi murit de mult. — Onore și recunoscința lui, ori unde s’ar afla,­­jise bătrânul Thierberg. Déca a murit a fost cruțat de tóte relele și ne­dreptățile câte au bântuit lumea. Pote­ca s’a retras din serviciu, când dictatorul se făcu împărat, câci bravul meu căpitan, care avea cugetări atât de nobile, n’a pu­tut să fie amic al arogantului corsican. Ana zîmbea, dar tăcea, nevoind a tul­bura tema favorită a bătrânului seu tată, istoria celui mai bun Frances, printr’o­ a­­pologie a marelui fiu al unei insule mici. Urmare în numeral viitor — Tradus de d. Winterhalder. — BULETIN METEOROLOGIC 10 Septembre 1882 diminața Se află de vânzare la tote librăriile din 4­ A..X­box <x. Cererile pentru provincie să se adreseze la librăria frații Ionițitt et C­ nne. Persone din străinătate ce doresc a avea Nuvelele pot trimite administrațiunii­­ Jianu­­lui un mandat postal de 2 lei, or pentru volumul al II un mandat de 3 lei 50 b. Severin, ploe 15 +R. Focșani senin 13+B Craiova ploe 14—J. R.-Sărat senin 13+ Caracal „ 14+ Bacaü „ 14-)­Slatina „ 15-j- Petra senin 10+ PitescI senin 12-)- Roman variab 13+ C.-Lung plóe 10+ Botoșani plóe 12+ T.-Jiului „ 10+ Dorohoiü „ 9+ R.-Válcii „ 11+ Iași „ 10+ Măgurele senin 12+ Vasluiü senin 11 + Zimnicea „ 16+ Huși „ 16+ Alesandria „ 15+ Bârlad „ 11+ Giurgin „ 12-t- Tecueiü variab 11-1- (­ălărași noi 16+ Galați senin 15+ T.-Vestei „ 11+ Brăila variab 15+ Sinaia senin 9+ Tulcea senin 14-­ i loesci plóe 10+ Mangalia nor 15 r :uzéü variab 12+ Costanța senin 14+ MINISTERUL FINANCELOR Direcțiunea comptabilitații generale PUBLICAȚIUNE A șasea tragere la sorți a obliga­țiunilor de stat 6 °/6 emise pe baza convenției de rescumpărarea cailor fe­rate române, va avea loc la 19 Sep­­tembre (1 Octombre) a. c. în loca­lul casei de depuneri, consemnațiuni și economia. La acesta tragere se vor amortisa titluri în valore de lei 250,000 din cari: 250 titluri a 500. . . lei 125,000 25 titluri a 5,000. . lei 125,000 Total lei 250,000 p. Ministru, D. Protopopescu. TEATRE­ CONCERTE TEATRU DACIA. —­ Societatea română, supt direcția d-nei Pani Tardiny. Repre­­sintațiî în grădină sau în sală, Marița, Joia, Sâmbăta și Duminica, începutul la 8­­/2 ore precis. 681 .... ...... " _+ —B* scolă și observă ca numai doui avocați și preveniții pot lua cuvântul, ca ce vorbesc e d. Stoicescu? Ca prevenit, răspunse acesta. A­ vedeți, strigă triumfător d. Fleva, vedeți, recunosce acum ce este prevenit! Inutil a vă spune rîsul ce provocară a­­ceste cuvinte. Intrând în marea sală a curții cu jurați găsim tot confortabilul dorit, 7 mese sunt reservate pentru acusați, partea civilă, a­­vocați și presă, fie­care chiar găseste la lo­cul soü­ră carte tipărită . Fr ședințele secției 11. Bilet de intrare. Procesul San-Marin. Presa. Numele diarului este scris pe carte. Con­deie și cernela este la disposițiunea nostră. Public fórte numeros. In loje se văd multe demne. La 11 ore ]/4 ședința se deschide. Se face apelul martorilor. D. colonel Schina, după ce depune jură­mânt, spune ca la 7 ore fiind anunțat câ un serginte ar fi bătut un civil, la 7­­/4 primind avis de la d. căpitan Blaremberg, se duse la d. N. Blaremberg, pe care îl găsi plin de sânge, ordona să se aresteze sergintele. întrebat daca a recunoscut pe d. Blaremberg, respunde ca da, dar dânsul abia putea vorbi, era desfigurat. D. colonel Polișu la 27 Mai la 6 ore și jumătate a fost la d. Stoicescu, după ce fu­sese la d. căpitan Blaremberg spre a în­cerca să-l calmeze. A consiliat pe d. Stoi­cescu să părăsescă capitala până ce se va mai linisci d. căpitan Blaremberg. Întrebat în ce stare era d. Blaremberg respunde câ a resimțit oă impresiune forte desagreabilă, d-sea era plin de sânge și doc­torii spuneau atunci ca nu pot respunde de viața mea. întrebat dacă cunosce pe femeia Anica și de­scie ca servea de entremetoase, răs­punde ca pe cât timp era în serviciu la fratele său nu, dar în urmă a auzjit că fă­cea acea meserie. Sergintele Berbec, în sera în care s’a în­tâmplat afacerea de la șosea, a fost la d. San Marin; caporalul nu venise, pe la 10 ore sosi d. Stoicescu cu d na și a mers cu dânsul la d. colonel Polișu, unde a lăsat oă cartă de visită, în urmă s’a dus la ca­­zarmă. Nu scie ce s’a mai făcut în urmă. D. Stoicescu cere a se asculta d. doctor Demostene. Președintele obiecteză ca ne­fiind citat, conform legii, nu se pute asculta. D. Grădișteanu rugă ca d. doctor se fiă citat pentru mine. D. doctor Sergiu . După caracterele ce prezintă plaga când o eșamina, după 7 sau 8 zile, după esaminarea pumnului și forței d-lui San Marin conchide câ plaga a fost făcută numai cu pumnul. D. generare Manu : Anica Scorțeanu a fost în serviciul d-sele, în timp d’un an de bile n’a avut a-i imputa nimic în ceea ce priveșce serviciul și moralitatea; n’a au­dit că făcea altă meserie. 1­. doctor Stoicescu. Refuză a presta ju­rământul religios, este ascultat ca infor­­mațiune. Spune ca fratele său a prânzit și mâncat în ziua de 27 la d-sea, unde a și dormit. Intrebându-l de ce brigadierul a bătut pe d. Blaremberg, fratele său îi respunse ca nu cunosce causa. D. căpitan Odobescu. Acum trei ani a ve­nit d. A. Linche la d-sea și îi a spus că d. San-Marin l’a insultat, că nu pute­a se bate cu un copil, îl rogă a merge se pro­­voce pe d. Stoicescu. D. Stoicescu a re­fuzat spuind câ nu se va mai întâmpla. D. Linche văzând câ d. San-Marin ur­­mea să a’șî ride de dânsul a denunțat fap­tul d-lui prefect. D. Grădișteanu întrabă décá Anica nu făcea serviciu pentru apropiarea între băr­bați și femei, décá nu slujea d-rei Keller, Lisbetta etc. D. căpitan Odobescu respunde ca nu s’a ocupat să întrebe și se asculte lucruri ce nu’l interesam D. Munte­scu a fost avocat al Scorțen­­cii pentru o­ sumă de 700 franci ce avea se ia, acum 7 ani, d’atunci n’a mai avut relațiuni cu dânsa. Procesul civil s’a terminat prin jurământ, în urmă s’a făcut proces de sperjur, câ în urma Anica s-a spus ca și acel proces s’a terminat. D. San-Marin (tatăl). In sera afacerii de la șosea d. Stoicescu a stat la dânsul câcî era bolnav, a și dormit ș’a stat pene a doua­­ zi, când a mers la d. doctor Stoi­cescu. D. procuror Manolescu întréba décá d. Stoicescu î-a spus ca este urmărit d’un om și décá d. San-Marin (tatăl) l’a îndemna să mergă a­casă. D. San-Marin nu-șî aduce a­minte dé a susține ceea ce a declarat în prima sea de­punere. D. Cornea întrebă deca s’a ținut un con­­siliu de familie în care s’a dat voie fiului să divulge causa pentru care a bătut pe d. Blaremberg. D. San-Marin declară ca î-a dat acea voie la instrucțiune, față cu d. Dumitriu, ci nu în urma unui consiliu de familia, caci pe fiul său nu l’a vedut de­cât după 22 de­­ zile fiind la secret. 1 oră. — Se suspendă ședința pentru 74 oră. — D. l’leva fiind plecat d’aspra la Focșani, nu era față la ședință. La ora 1% ședința se redeschide. D. Lensch, fiind la sosea cu mama d-sale, a trecut uă birjă în care să aflați mai mulți tineri printre cari a cunoscut numai pe d. San-Marin, care ’l insultă fără cuvânt, a depus uă plângere d-lui Radu Mihaiu, acesta a promis ca va vorbi d-lui San- Marin. D. Radu Mihaiu l’a întrebat atunci ou est la femme ? d-sea a răspuns ca nu cunosce în familia d-lui Stoicescu de­cât pe d. P.­Stoicescu cu care n’a avut de­cât bune relațiuni și nu scie de ce d. San- Marin îl insultă. D. P. Stoicescu, să afla la clubul Regal, când sosi d. generale Crețeanu anunțând câ d. Blaremberg a fost bătut de d. San- Marin. D-sea a mers imediat la fratele său, a doua zi a aud­it ca este un mandat de arestare contra fratelui său, atunci s’a dus la prefectură spre ai pune la disposițiunea justiției. D. maior Lămotescu merse în sera de 26 Mai la d. Blaremberg ce era culcat, vărsând sânge. D. dr. Marcovici îî spune : question de femme. Generalele Davila îi spune câ nu scie ce se va întâmpla până mâne , viața d-lui Bleremberg era în pericol după ceia­­ce îi spuseră medicii. Avram Apiaș puse pălăria în cap și fura pe tablele lui Moise câ va spune adevărul, declară câ­n’a spus ca d. Stoicescu a ve­nit la d-sea la 24 Mai. D. procurore și d. avocat Vernescu sus­țin ca prima sea depunere este contraria. Generalele Davila care a credut la în­ceput cu sângele ce vărsa d. Blaremberg era sânge înghițit, dupe a patra vărsare a început a crede câ provenea din aă­re­­siune internă dar nu pute afirma. Iși aduce aminte ca s’a constatat ca existâ și sânge în materiile fecale, acel sânge era înche­gat ca și cel ce versase. D. dr. Marcovici n’a făcut un adevărată visită medicală. A venit mai mult ca un prieten. Crede ca loviturile au fost date cu u n instrument dupe forma plăgii de și o. San-Marin pute pro­duce cu pumnul sesiuni mult mai tari. In momentul când punem supt presă, 3 și jumătate ore, depunerile martorilor ur­­mază. INFORMAT­IUN! Serviciul particular al­­ Românului* Astă­ dî, Vineri, séra sosesce în capitală Fuad-pașa, adjutantul Sultanului, întorcen­­du-se de la Viena unde a dus *M. S. îm­păratului Francisc Iosif ordinul Hidham lhtiaz. —x— De asemene sosesce astă­ stiră și d. gene­rare Crețeanu, care a fost în concediu în străinătate. —x— Ni se anunță urmatorele din Tulcea cu data de adî: „Ad. napte la orele 1 a isbucnit un foc în strada Babadag de la bucătăria restaurantului Carol. Cu ajutorul agenților poliții și al trupelor focul s’a localisat la 5 ore dimineață totul era sfîrșit, a ars­uă casă și două prăvălii. DR. TEODORESCU FLOREA S’a reîntors în capitală. Consultațiuni de la 5 —6. Strada Scaunele 38. S­TANFIRESCU, advocat, locueșce calea Grivița 45, se oferă a da și repetițiuni în drept. BULETIN FINANCIAR g S «. s .­T Curs Cura­j 3 BURSA DE LA 10 SEPT. g­­5 de seri de adi I . .____________________burse STRĂINE Viena 22 Septembre FONDURI DE STAT „ , „ n „ , Napoleon d aur................... 9 45 9 46 — — — — Renta română 1875-5% . 92 1/2 93 — Galbenul.............................. 5 65 5 65 -----------------Renta română amorf.-5%. 92 8/8 92 </g Imperial............................... ^ ^ 9­72 — — — — Renta rom. (R. conv.) 6% 99 1/2 99 3/g Lira turcéscá........................ \\)14 10/6 ------------------Oblig, de Stat C.F.R. 6%-----------------------| Argintul contra hârtie . . 100 - 100 — ------------------împrumutul Stern 7»­0 . .-------------------------Runa hârtie comptant . . 118 — 118 -­------------------ „ Openheim 8%. .---------------------Acțiuni credit^ anstatt. .. 319­­ 31/ 80 ----------------- Municipal 8%. . 101 1/4 — - Renta metalica 5%. ... 77 30 77 30 ------------------ , oraș: B­ncuresci. Renta hârtie........................ TM ^ 76 80 ___________cu iose­­.................... 31 ]/„--------Renta aur................................ 95 30 95 30 VAL­ORT FFTU­RITE " Locuri turcesc!................ 24 80 24 80 VALORI FELURITE Schimb Londra 3 luni . 119 45 119 45 ____________Credit fonc­ar rural 7% . 102 1/8 102 1/4 „ Paris 3 luni ... 47 22 47 22 ________ _ n » » â% • 89 7/8 89 y8 ^ Berlin 3 luni. . . 58 30 58 30 Credit fonc. urban 7«/0. . 101 — 101 i/8 Amsterdam »'uni. 98 10 98 15 „ » , 6%. . 93 Vs 34 >/8 * — - - - „ „ „ 50/0. . 88 % 88 % Paria ________Oblig. Casei Pens................. 225 — 227 — Renta francesă 6% .... 115 85 116 10 ACȚIUNE Renta română 5%.............. 93 50 93 50 Banca Națională (500 1.). 1350 - 1365 — Renta rom. 6<y0 C.F.R . .------­____________Soc. „Dacia­ Rom.“ (2501.). 412 — 415 - Credit mobiliar român . . — -------­____________Banca României (500 1.) .-----------------------împrumutul elen 18/9 . . 405 -----------------­-------— — Soc. cred. mob. rom. (5001.). 501 — 503 — » » 1881 . .­­ _ ____________Soc. rom. de construcț­­ii Banca otomana................ ____________lucrări publice (500­1.) . 542 - 545 — Datoria turcescă................. 12 20 12­20 -------_ _ Soc. d’Asig. „Naționala“ 235 - 237 - Loje turce ......... 64 50 54 60 Schimb Londra la vedere. 25 30 25 30 SCHIMB B Amsterdam 3 luni. 205 75 205 75 --------— — Londra cek........................... 25 233/4 --------„ Berlin 3 lun­" . . 122 12 122 18 ------------------„ 3 luni.................... 24 97 +-------- Berlin ------------------Paris cek. ._........................... 99 95 — — Napoleon......................., . 16 24 61 . " n . ................... 99 Prioritățile căilor ferate . 61 80 61 ^0 -----------------Francia cek. ........................ — Obligațiuni idem. ..... — —-------­-------­­ 8 luni.................... — Acțiuni idem....................... — ~-------­------------------Viena fiorini........................... 2 08 3­­--------Renta amort. 5 °­ 0 C.F.R. . 98 50 97 75 ------------ 1> napoleoni................. Obligațiuni noul 6% . . . 103 15 1Q2 75 — —-------Amsterdam 3 luni.....................................................impr. Oppenheim ... . 108 — 108 20 •------------- Berlin cek . . . ................. Rubla hârtie comptant. . 2J4 — 203 30 — —-------„ 3 luni.................... 122 05 -------­ -----------------Belgia 3 luni.......................• — —--------Schimb Londra la vedere. 20 23 20 21 -----------------Baiveți 3 luni......................... — —--------„ Paris 3 luni ... 80 30 80 30 -----------------Agio........................................ 1 70 1­75 B Amsterdam 3 Iuni. 167 — 166 95

Next