Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-01

K * ANUL AL XXYII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Dato­ri i­n UI • . • • 2 lei — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarnluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — BDCÜHESCI, iá ÉaÍSme 1883 Articolul 9 din legea rurală de la 1864 fiice : „Dreptul la pădure ce au sătenii de pe moșiile din Moldova după ar­ticolul 44 al legii muntelui (adecă județele Putna, Bacáu, Neamțu și Suceava) și cei de pe moșiile din­­ era Romănescă, în virtutea articolului 140 § 4 din legea de la 23 Aprile 1851, li se păstriză neatins și ’n viitor. „După cinci­spre­zece ani, proprie­tarii vor fi în drept a cere liberarea pădurilor de supt acesta servitute, prin bună învoială șeii prin­otărîre judecătorască. „ Acest drept îl vor putea exercita și comunele, așesămintele publice și Statul. “ E că acum și cuprinderea articolu­lui 140 / 4 din legea de la 1851 : „Pe acele moșii unde vor fi pă­duri, proprietarul va da voie sătia­­nilor să ié din uscături și se taie din crânguri lemnele trebuitore pen­tru foc.“ Legea din 1864 recunosce sătia­­nilor un drept la pădure, conform legii din 1851, acela d a lua uscă­turi și d’a tăia din crânguri lemnele trebuitóre pentru foc. Acest drept éa sé póte sĕ ’nceteze după cincî­ spre­ fiece ani, prin bună învoială sau prin otărîre judecăto­­réscá. La 1881 s’au pus în aplicare dis­­posițiunile legii silvice. După acesta lege, nimenui nu ’i este permis să s’atingă măcar d’uă uscătură din pădurile Statului. Pentru lucrul cel mai mic, pentru că crenga uscată pe care sătianul ar lua-o din pădurile Statului, i se încheia proces verbal, este conside­rat ca a comis un delict și trimis ca vinovat naintea tribunalului co­­recțional. Mulțime de procese de asemene na­tură se judecă de tribunale, și să­­tianii sunt străgăniți luni întregi și mai tot­dea­una condamnați la amende forte mari și la despăgubiri civile, câci legea silvică în acesta privință este forte aspră. In caz de neplată li se aplică dis­­posițiunile dreptului comun privitore la comiterea unui delict, disposițiuni cari atrag după ele Inchisorea. Ece cari sunt pentru sătiani ur­mările aplicării regimului silvic. Punem acesta întrebare : Prin aplicarea legii silvice, măr­­ginitu-s’a dreptul sătianilor la pă­duri ? Este învederat câ acest drept nu s’a mărginit câtu­și de puțin, câci mărginirea nu se putea face de­cât numai conform disposițiunilor pres­crise în articolul 9 din legea de la 1864. Așa este, așa ar trebui se fie, și cu tote acestea sătianii sunt trimiși naintea Tribunalelor ca vinovați­ de delicte silvice. Cu proprietarii, sătianii se învoesc cum pot pentru a avea uscături din pădure sau lemne din crânguri pen­tru foc, deși în condițiuni tot atât de grele ca și pentru pășiunea vite­lor ; cu Statul care nu este tot ast­fel, și’n practică legea silvică are ur­mările cele mai contrarii spiritului de echitate și dreptate. In timpul iernei, pe gerul cel mare oă uscătură de lemn este ca și uă bucată de pâne. De unde s’o ia sătianul, când, chiar plătind, nu i se da voie s’o aibă din pădurea Statului de pe mo­șia unde locuiesce ? Trebuința, nevoia îl póte împinge la fapte pedepsite de lege, la comi­ter­ea de delicte silvice, s’acesta din causă ca legea nu voiesce se-î recu­­noscă un drept al séu și putem dice câ-l pune chiar în neputință d’a face alt­fel. Legea silvică fa­ce ca décâ deli­­cventul nu este prins asupra faptu­lui, atunci se vor aduna tote dove­­zi­le și se vor încheia procese verbale în asistența primarului ori a supr­­prefectului și ajutorelor lor. Acesta se face în­tot­dea­una în urma unor denunțări. Și cine nu scie ce sunt aceste de­nunțări ! Adesea ele nu pornesc de­cât din­­tr’un reu îndemn, din ură sau răs­­bunare. Tóte procesele verbale, începând de la acela al pădurarului, fac probă deplină­naintea tribunalului când este vorba de un flagrant delict, pene la înscrierea lor în fals. In cazul când delicventul n’a fost prins în flagrant delict, procesele ver­bale încheiate­­ sunt credute penă la probe contrarii. Ast­fel fiind, înțelege ori­cine câtă putere a fi aceste procese verbale na­intea tribunalului și cu câtă greutate se pot sfărîma, mai cu semn când este vorba de sătiani, cari în­tot­­dea­una se află în neputință d’a se apăra. In urma celor cjise, credem ca nu mai remâne nici să înduoială pen­tru nimeni cu dreptatea și echitatea cer să se reguleze cestiunea privi­tore la dreptul sătianilor la pădu­rile Statului. Dreptul acesta nu li se pute lua nici măr­gini, de­cât conform dispo­­sițiunilor cuprinse în art. 9 din le­gea rurală de la 1864. Negreșit ca nu se va da voie să­tianilor să se ducă singuri în pă­dure sau în crânguri și se ia uscă­turi sau se taie lemne pentru foc. Li se póte ficsa cnsé uă fii séu duce pe săptămână, în cari se ia us­cături sau se taie lemnele trebui­tóre pentru foc din locurile a­nume otârîte, față fiind pădurarii seü­ori­cari alți agenți silvici, însărcinați în special cu îndatorirea d’a suprave­ghea d’aprope și d’a nu lăsa să se facă cea mai mică stricăciune. a SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HATAS Paris, 11 Septembre. — Amiralul Pierre, care după cererea s­a și din causa sănă­tății sale, a fost ridicat din comandamen­tul său al operațiunilor contra Madagasca­rului, a murit. Se asigură ca Englitera, care s’a înțeles într’un mod prealabil cu Francia și China, va oferi bunele sale oficii spre a ficșa nuoile fruntarii ale Tonkinului. Ambasado­­rele britanic, lordul Lyons, e așteptat mâ­ne la Paris. Un depeșă din Hong­ Kong anunciă c’au isbucnit tulburare la Canton în urma mor­ții accidentale a unui Chines pe care Chi­­nesii îl credeau c’a fost omorît d’un Por­­tuges; poporațiunea a ars mai multe case. Străinii s’au refugiat pe bordul vaselor. Agram, 11 Septembre.—2 ore 30 minu­te.—Noutățile din Zagoria sunt mai satis­­făcătore, dar neorândueli s’au semnalat la fruntariele de sus; în mai multe locuri ță­ranii s’ar fi resculat contra autorităților, insultând pe primari, pe preoți și pe insti­tutori. Agram, 11 Septembre. — 11 ore sera — Noutăți forte grave sosesc din districtele situate pe fruntariă; amănuntele lipsesc încă­­dar să asigură ca locuitorii satelor între Glina și Petrinia sunt în plină res­­culare contra proprietarilor. Detașamente tari de soldați sunt trimise în acele parțî. Pesta, 11 Septembre. — In conferința ce s’a ținut supt președința primului mi­nistru Tisza pentru afacerile din Croația, delegații Croați au dec­larat ca sunt gata a pune tóte silințele lor spre a aduce re­pede o­ soluțiune mulțămit6re a crisei prin concursul Reichstagului comun. Constantinopole, 11 Septembre. — Aleko pașa, guvernatorele general al Rumeliei O­­rientale, se va întorce Jos la Filipopoli. Viena, 11 Septembre. — Serbările cu ocasiunea a 200-lea aniversare a scăpării Vienei de câtre regele Poloniei, Ion Sobi­eski, au început aefi. 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA 81 ^DMINISTHA.TIXJISIE]A. 14, STRADA DOAMNEI, 14 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. Articolele Republicate se ard — DIN AFARA I FRANCIA ,­iar­ele stângei estreme, susținu de diarele monarch­ice, cer­ită conv­o­oare imediată a Parlamentului, sir , protecst cu greutățile momentului; putea se angajeze viitorul țerei si dea nascere la un resbel. Aceste diar aduc aminte ca Challemel-Lacour a luat angagiaminte formale în aces' privință, în cazul când puterile și f­i­nancele Franciei ar fi angagiate. L’Indépendance helge dice ca s­tutațiunea nu este ast­fel după cui vă ved omenii interesați, și ca di contră se îmbunătățesce într’un mo evident . Pe cât timp—adaugă acestă foiță—neg­oierile din Paris nu vor fi rupte, nu ei nici un pericol imediat de resbel, și pr­­ința Parlamentului, cu mărirea îngrijirile și a lucrărilor ce aduce cu sine un sesiur parlamentară pentru ori­ce ministru, ar mai mult vătămătore de­cât favorabilă sfî­șirii fericite a crisei. In ziția în care gu­vernul ar avea siguranța ca nu pute se îi sature un conflict sângeros, nu va sta ci tit și de puțin la îndoială a consulta ni­ci­unea. GERMANIA Magdeburger Zeitung, chiar oficios scrie următorele cu privire la între­vederea de la Salzburg: In ceea ce privesce pe Rusia, d. de Bis­marck nu s’a mărginit numai la vorb. La articolele oficiase semnalând armării Rusiei pe fruntaria nostră, trebue a adaug respunsul făcut acum în urmă de genera­lele de Trescof deputațiunii din Sonder­burg, răspuns care ar fi fost observat 1 Petersburg și ’n care șeful puterilor ger­mane înșirate pe fruntariele ruse a decla­a­rat câ­tă parte din garnizonele din Sleswig Holstein ar fi reduse în scopul de a întăr trupele însărcinate cu paza fruntariilor im­periului de la Est. Luând acesta­otărîre, guvernul a lucra cu înțelepciune, câcî, de fapt, cei doo suverani scandinavi renunță puțin câte pu­țin la pretențiunile lor în contra unve: stâre de lucruri creată în Germania; ei s’ai apropiat de împăratul. Se póte crede prin urmare câ Rusia și Francia vor găsi cu greu un sprijin armat în Danemarca în cașul unui resbel contra Germaniei. Tata politica esteriara a cancelarului nostru consistă a tăia inamicilor sei miji­­la cele prin cari ar putea, la cas de tre­buință,­­să măriscă puterile lor pentru a ne ataca. Germania nu voiesce nici cuce­rire nici mărire de teritoriu și n’are inten­­țiunea d’a umili pe vecinii sei, dér­voesce menținerea statului quo la ea, și, ca ur­mare, menținerea păcii europene. Citim în Neue freie Presse: Guvernul prusian, care s’a îngrijit forte mult de pregătirile ce se fac în Posen pen­tru serbarea lui Sobieski, a ordonat tu­turor inspectorilor de scule din Posen d’a se opune la ori­ce încercare d’a atrage școlile în demonstrațiuni patriotice. In spe­cial, nu va fi permis d’a se organisa în școli chiar vr’uă festivitate. De asemene nu se va permite ca învățătorii să-și con­ducă școlarii la serbări. Se’nțelege de la sine îngrijirea guvernului prusian, când vedem la ce servesc în unele cazuri aceste agitațiuni. Ast­fel, mai­dilele trecute s’a făcut uă întrunire de părinți de familie polonesi cari au trimis uă petițiune ministrului de in­strucțiune, cu rugăminte ca învățământul religios să se predea în tote scalele din Prusia Orientală, în limba polonă. Un ga­zetă polonă din aceste pârți a Prusiei spune ca uă asemene petițiune este cea mai fru­­mosă serbare în amintirea învingătoru­lui Turcilor și speră, câ adunările Polo­nilor cari se vor uni în tote localitățile vor ptărî să se trimită asemene petițiuni. f tria lor, ci față cu întregul imperiu și câ trebuie să nu piardă din vedere datoriele lor față cu concetățenii germani și cu cele­­l­alte popore ale imperiului. 1,harul Fiercito italiano, organul i­ Í ministrului de resbel, anunță ca mi­­­­nisterul va supune în curând Parla­­me­a­mentului dă cerere de credit estra­­a [ ordinar pentru lucrările de întărire, ä atât în Alpi cât și pe costele țarei [, cele mai espuse unui atac esterior. έn­ BULGARIA Presa germană insistă mult asu­­­­­­pra celor din urmă incidente din Se­­ci fia. Ea constată marea nemulțumire ce principele Alecsandru a desceptat , la St. Petersburg. După foile germa­­­­ne, Rusia ar face demersuri secrete­­, la Constantinopol pentru a se da tro­­­­­­nul Bulgariei Principelui Petre Gara­ ■­e­georgevici, numindu-l mai întâr gu: . 5­­vernor al Rumeliei Orientale, post­­ care va deveni vacant anul viitor. Chiar acesta ar fi fost scopul căle­­i _ toriei principelui Nicolae la Constan­ , _­tinopole. Pentru a fi onsé principe al­­ _ Bulgariei sau a deveni guvernor al s Rumeliei orientale— fiice l’Indépen­­t dance belge—nu este d’ajuns a fi nu­­­­mit numai de Sultanul; mai trebue­a încă a avea consimțimântul puteri­lor semnatare tratatului din Berlin,­­ și este înduoios ca protegiatul Ru­­­­­­siei să potă se-l aibă. 3 Ca punt negru în miji­locul con­­­ i­stelațiunilor politice apare situațiunea i]­­ Bulgariei. National Zeitung vede în­­ ■ acestä situațiune uă simptomă a re- ;­­ deschiderii cestiunii orientale și Kreuz­ 1­­­zeitung crede câ crisa din Bulgaria 8­­ p<iea în legătură cu atitudinea prin­­­­cipelui de Muntenegru, ca pionier al­­­­ aspirațiunilor ruseșci, pune în pericol starea de lucruri creată în peninsula 11 balcanică prin tratatul din Berlin. P­e­harul conservator berlinez pune în­­c trebarea la ce resultate ar conduce­­ întâmplările din Bulgaria în cazul când posițiunea principelui ar deveni # 1 nesuferită în principat, și ce atitu­­­­dine ar lua Europa. Ce atitudine ar lua Porta față cu aceste evenimente? Nici semnatarii tratatului din Berlin, nici Pórta nu pute să considere cu indiferență că transformare a stării de lucruri din Bulgaria și nimic n’ar fi mai natural de­cât dacă s’ar acorda de acestei stări de lucruri cea mai mare p­ atențiune atât din partea Turciei cât ci și din partea Europei. Presa națio- fa­nală rusescă, mai cu semă Noivoje cu Vremja, atacă cu violență pe princi­­pa­pele Alecsandru, „principele de om­­ de­gină străină,“ și depune la piciorele ui principelui de Muntenegru espresiu­­m;­nea celor mai mari simpatii. D’un mare interes ni se pare, în sfîrșit, ah uă depeșă adresată din Cracovia fi­a­­as­­tului Post, care semnaliza marele om număr de „călători“ ruși ce se în­ pre­dreptezâ spre Bulgaria. Nimeni nu și se îndudiesce câ acesti călători sunt mi oficiali ruși. Ie­șire între defensivă și ofensivă. In cașul câne unul sau dual din contrahenți ar între­prinde un resbel ofensiv, ceî-l-altî duo nu sunt obligați se dea vr’un ajutor; casu, foederis casé devine obligator pentru toți din momentul ce unul din aliați ar fi a­tacat de una sau mai multe puteri. Tot pe asemene case s’a făcut și alipirea Romă­niei, fapt care, din tote puntele de ve­dere, atât strategice cât și politice, nu poti de­cât să întărască pacea.“ J­ te ITALIA AU­STRO-UN­G­ARIA Citim în die Presse din 10 Sep­­tembre : Ceea ce am prevăzut de mult și ceea ce am dorit în interesul tuturor elemente­lor de ordine în Stat, s’a și realisat . In­tre Cehii tineri și Cehii bătrâni s’a întăm­­plat uă ruptură în formă. Dr. Rieger a ți­nut ieri un discurs în Pardubitz care nu nsemneză alt­ceva de­cât uă declarațiune Ie resbel la adresa tinerilor Cehi, care după densul sunt nepatrioți și radicali. Rieger a declarat ca Cehii n’au datorii nu­­nai față cu propriul lor popor și cu pa­ ENGLITERA SI FRANCIA Incidintele anglo-franco-malgaș nu este încă cu totul sfîrșit prin pune­rea în libertate a misionarului Sch­aw. ț­iarele cari susțineau în contra pă­rerii diarului Times, c­­­re să ur­meze acestei măsuri uă neînțelegere diplomatică, aveau dreptate. Acesta resultă din observațiunile lordului Hartington într’un discurs rostit la banchetul de la Sh­effield. S’au înșelat, a dis ministrul de resbel al Engliterei, cei cari au presupus ca aresta­rea d-lui Shaw are se fie un subiect de certă între Republica franceză și noi, dar s’ar înșela asemene presupuind câ libe­rarea d-lui Sh­aw a curmat neînțelegerea dintre noi și vecinii noștril. Este adevărat câ ministrul a adău­­gat îndată ce nu se îndoiesce câtuși de puțin despre apropiata resolvere a acestei mici greutăți, într’un sens favorabil demnității și bunelor ra­porturi ale celor ducé țâri. Mai mult încă, s’a folosit de acesta ocasiune pentru a protesta în contra mem­brilor galofobi ai Camerei comune­lor, cari n’au încetat, în cele din urmă septemâni ale sesiunii, de a învenina unicele conflicte anglo francese, fie prin discursuri agresive, fie prin in­terpelări intempestive adresate mi­nisterului. Lordul Hartington a mers pe nă se fiică cu, deosebirile de vederi care se află între Francia și Engli- Sera, fie în privința Madagascarului, ie în privința Tonkinului, se vor a­­plana cu atât mai lesne cu cât Par­­amentul britanic este în vacanță. —------—--------rmwnirn«, SUA și ÎNTREITA alianța Citim în Fremdenblatt. Intre unele­­ fiare mari italiane s’a încins­e curând să vină discuțiune asupra ali­­irii Italiei câtre cele ducé mari imperii in centrul Europei; unele dintre casele au acut destăinuiri în urma carora ar resulta ; acesta alipire ar impune Italiei mai mari ocrificii de­cât tuturor celor­l­alți aliați și e aceea ar fi în detrimentul sei. In cel din rmă număr al diarului Diritto găsim ur­­mătorele în privința acestei cestiuni: „Unele­­ fiare, din cele mai însemnate ie­țerei nostre fac nenumărate conjecturi supra naturei îndatoririlor pe care Italia apreună cu alte puteri și le-a luat afu­­ră­ și în scopul menținerii păcii europene afară de acesta în vederea unor eveni­­m­nte pe cari imaginațiunea prea adese­ori crează din senin, dar care, în realitate, int forte puțim probabile. Aceste foi pa­r că cuprinsul exect al unor înțelegeri, a­ltor esință nu pate fi cunoscută de nime fac comentarie asupra lor, a câror com­­isiuni ar fi drepte în cazul când premi­­le din care au fost deduse, n’ar fi nesinte numai în fantasia autorilor lor. Vedem de datoria nostră d’a consilia pe că lumea să se părăscă de acest sistem, re consistă întru a inventa fapte și dle­­mente care nu esistă și a de a trage a­ f­i dintr ensele conclusiunile cele mai lip­­e de temeiu.“ Cu drept curent Pester Lloyd doresce acesta declarare a­­ ziarului oficios italian , fie băgată în somn de presa italiană și­­ cercurile politice ale Italiei. Se’nțelege de la sine, urméza Fremden­att, câ’n tóte înțelegerile cari se stabilesc f re puterile mari se păstreză neatins prin­ 1 iiul ca toți contrahenții se fie egal în­­îptățiți. 1 ------——~­i PRINCIPELE BISMARCK SI C. BRATIANU !"“ Citim în Neue freie Presse din 10 d­u Septembre , sei Aprecierile nóstre în privința negocieri­­­­lor de la Gastein dintre ministrul-preșe­­­­dinte al României cu principele de Bismarck, care au avut de resultat de a apropia și mai mult România de alianța din centrul Europei, sunt confirmate prin nisce solii pe pe care le primim din Berlin. „In urma unor 81­­­asiguluri, pe care le primim din cele mai bune sorginți, scrie corespondintele nos­tru din Berlin, înțelegerea dintre România­­ și Germania trebuie a fi considerată ca în­­­­deplinită. Nu s’a făcut pen’acum nici uă­­ întocmire în scris, dar s’au discutat în mod intr­­erbal tóte acele eventualități ale politicei • ■­europene, în care România ar fi ch­emată s­ă se jace un rol. Precum vă­dinioră, cu o­­f­ensiunea alipirii Italiei câtre Germania s’a cerut un leală înțelegere a celei d’antes cu Austro-Ungaria, înțelegere care s’a mani­festat în forma esterioră prin călătoria pă­­­­rechii regale a Italiei la Viena, tot ast­fel are intrarea României în alianță trebuie să fie șei precedată d’uă împăcare­a acestei din urmă­­ cu Austro-Ungaria. înțelegerea cu Italia cup are caracterul unei alianțe cu totul de­cât pace, de vreme ce se face un mare deose­­bea­­­bilita în mod regulat și energia comisar­­­lui regal s’a manifestat mai cu semn­­ privința presei. Baronul Ramberg a scci­s câ iubesce presa, acesta nu-1 împedică el , d’a suspenda libertatea presei și d’a s­­­pune­­ fiarele croate censure) prevenții . Nici un ministru respinsiétor n’a iscă­­ vr’un act care se justifice uă asemene i­. - sură, comisarul regal numai a luat-o î virtutea instrucțiunilor pe care i le-a d­iploman Tisza. Curiosa ironie a scrie tocmai acel ministru președinte al Ung­riei, care cu câți­va ani în urmă trec drept cel mai mare apărător al liberta presei și care spuse : „Censura preventi­­ă este desființată pentru vecie“, tocmai an ministru introduce astă­zi în Croația ce­sura preventivă. Intre aceste, partita de neatârnare a U­gariei s’a pronunțat în conflictul dintre U­garia și Croația. In conferința pe care cesta partită a ținut-o de curând, elemen­tele înaintate au învins și au adoptat o resoluțiune prin care cer uniunea pers­­ală, medicamentul lor universal, și în pr vința Croației. De altminteri oposițiune extremă acasă guvernul ungar de neînde­plinire a dator­iei și de călcare a constiti­țiunii și prin violența atacurilor iei, lasă se vedea atitudinea ce va lua în Reichs­tag față cu cabinetul. Cu tote acestea i­cistă oposițiune nu pate se fie tocmai ni plăcută ministrului președinte al Ungarie câci tocmai în faptul câ­tă parte a parla­mentului consideră acțiunea sea cam pre mare și câ în Ungaria a început de cât­ v timp să se manifesteze că agitațiune car are de scop revendicarea cător­va comitat ale Croației pentru Ungaria, găsesce o armă puterică pentru a ține în friü aspi­rațiunile politicilor croați. In acest timp membrii partitei naționale sunt gata de apuca pe calea transacțiunii. Delegațiunea croată se afla în Pesta­nainte de deschi­derea Reichstagului, pentru a intra în re­lațiune cu guvernul și cu cele­l­alte par­tite. Oă telegramă adresată din Agram­­ fiarelor din Viena spune că consiliul comunal al acelui oraș s’a declarat în permanență. Un apel al consiliu­­lului învită pe cetățeni să nu tul­bure în nici un mod liniștea și or­dinea. Un avis al primarului opreșce ori­ce adunări de lume și aduce la cunoscință ca trupele înainte de a cu­răța uă stradă séu­ră piață, vor da trei semnale pentru a înșciința pe cetățenii pacinici. In totu­diua de 9 Septembre tru­pele au staționat pe strade. Din timp în timp husarii călări cutreerau stra­dele împrăștiind lumea, înainte de amintii un țăran și­uă femee au fost răniți, cel d’ăntâi printr’uă împunsă­tură de baionetă, cea d’a duca prin­tr’uă lovitură de sabie. CRISA III CROAȚIA 1 Neue freie Presse din 10 Septem­ y P­e scrie urmatorele în privința cri­­din Croația : „ Conflictul dintre Ungaria și Croația o­­aă mereu atențiunea atât a publicului a ; și a cercurilor politice. In Agram sta­­r­t­escepțională militară a fost deja sta­­t Negocierile Franciei cu China. Negocierile urmate la Paris de ambasadorele Chinei, mard­usul de Tseng, par în adevăr a avea un ca­racter împăciuitor. Le temps ne da în acesta privință seh­ițe forte însem­nate în privința întrevederii de acum căte­va fiile între d. Challemel-La­cour și mard­usul de Tseng. In cur­sul acestei întrevorbiri, care a fost dintre cele mai curtenitore, ambasa­dorele Chinei a făcut cunoscut d-lui Challemel-Lacour basele pe cari crede curtea din China ca ar putea să se facă un arangjament între ea și gu­vernul francez, în privința Annamului și Tonkinului. După le temps, aceste base au părut d-lui Challemel-Lacour ca merită să fie examinate, fiind dată dupa situațiune a Franciei în Annam prin faptul tratatului care îi recu­­nosce protectoratul. Aceste base sunt irmatórele : 1) Francia se angagiază a-și mărgini protectoratul de la costa Chinei pene la­cul Roșu; 2) China consimte a deschide comercia­­ui european navigațiunea pe rîul Roșu, iar dominațiunea Franciei se va opri la Laokai; 3) Orașul Laokai va fi singurul punt d­in care se vor face schimburile cu pro­­­viciele din miafiă-fi­-apus ale imperiului. Vasele anumite nu vor trece peste pos­­ul vamal de la Laokai; 4) In tote puntele, fruntaria va fi închi­­ă și uă linie, care va urma costa de nord a munților provinciei Langson, va neutra­­isa valea care se întinde penă la frunta­­­ sa chineză; «

Next