Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-01
K * ANUL AL XXYII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 bani Datori in UI • . • • 2 lei — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarnluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — BDCÜHESCI, iá ÉaÍSme 1883 Articolul 9 din legea rurală de la 1864 fiice : „Dreptul la pădure ce au sătenii de pe moșiile din Moldova după articolul 44 al legii muntelui (adecă județele Putna, Bacáu, Neamțu și Suceava) și cei de pe moșiile din era Romănescă, în virtutea articolului 140 § 4 din legea de la 23 Aprile 1851, li se păstriză neatins și ’n viitor. „După cincisprezece ani, proprietarii vor fi în drept a cere liberarea pădurilor de supt acesta servitute, prin bună învoială șeii prinotărîre judecătorască. „ Acest drept îl vor putea exercita și comunele, așesămintele publice și Statul. “ E că acum și cuprinderea articolului 140 / 4 din legea de la 1851 : „Pe acele moșii unde vor fi păduri, proprietarul va da voie sătianilor să ié din uscături și se taie din crânguri lemnele trebuitore pentru foc.“ Legea din 1864 recunosce sătianilor un drept la pădure, conform legii din 1851, acela d a lua uscături și d’a tăia din crânguri lemnele trebuitóre pentru foc. Acest drept éa sé póte sĕ ’nceteze după cincî spre fiece ani, prin bună învoială sau prin otărîre judecătoréscá. La 1881 s’au pus în aplicare disposițiunile legii silvice. După acesta lege, nimenui nu ’i este permis să s’atingă măcar d’uă uscătură din pădurile Statului. Pentru lucrul cel mai mic, pentru că crenga uscată pe care sătianul ar lua-o din pădurile Statului, i se încheia proces verbal, este considerat ca a comis un delict și trimis ca vinovat naintea tribunalului corecțional. Mulțime de procese de asemene natură se judecă de tribunale, și sătianii sunt străgăniți luni întregi și mai totdeauna condamnați la amende forte mari și la despăgubiri civile, câci legea silvică în acesta privință este forte aspră. In caz de neplată li se aplică disposițiunile dreptului comun privitore la comiterea unui delict, disposițiuni cari atrag după ele Inchisorea. Ece cari sunt pentru sătiani urmările aplicării regimului silvic. Punem acesta întrebare : Prin aplicarea legii silvice, mărginitu-s’a dreptul sătianilor la păduri ? Este învederat câ acest drept nu s’a mărginit câtuși de puțin, câci mărginirea nu se putea face decât numai conform disposițiunilor prescrise în articolul 9 din legea de la 1864. Așa este, așa ar trebui se fie, și cu tote acestea sătianii sunt trimiși naintea Tribunalelor ca vinovați de delicte silvice. Cu proprietarii, sătianii se învoesc cum pot pentru a avea uscături din pădure sau lemne din crânguri pentru foc, deși în condițiuni tot atât de grele ca și pentru pășiunea vitelor ; cu Statul care nu este tot astfel, și’n practică legea silvică are urmările cele mai contrarii spiritului de echitate și dreptate. In timpul iernei, pe gerul cel mare oă uscătură de lemn este ca și uă bucată de pâne. De unde s’o ia sătianul, când, chiar plătind, nu i se da voie s’o aibă din pădurea Statului de pe moșia unde locuiesce ? Trebuința, nevoia îl póte împinge la fapte pedepsite de lege, la comiterea de delicte silvice, s’acesta din causă ca legea nu voiesce se-î recunoscă un drept al séu și putem dice câ-l pune chiar în neputință d’a face altfel. Legea silvică face ca décâ delicventul nu este prins asupra faptului, atunci se vor aduna tote dovezile și se vor încheia procese verbale în asistența primarului ori a suprprefectului și ajutorelor lor. Acesta se face întotdeauna în urma unor denunțări. Și cine nu scie ce sunt aceste denunțări ! Adesea ele nu pornesc decât dintr’un reu îndemn, din ură sau răsbunare. Tóte procesele verbale, începând de la acela al pădurarului, fac probă deplinănaintea tribunalului când este vorba de un flagrant delict, pene la înscrierea lor în fals. In cazul când delicventul n’a fost prins în flagrant delict, procesele verbale încheiate sunt credute penă la probe contrarii. Astfel fiind, înțelege oricine câtă putere a fi aceste procese verbale naintea tribunalului și cu câtă greutate se pot sfărîma, mai cu semn când este vorba de sătiani, cari întotdeauna se află în neputință d’a se apăra. In urma celor cjise, credem ca nu mai remâne nici să înduoială pentru nimeni cu dreptatea și echitatea cer să se reguleze cestiunea privitore la dreptul sătianilor la pădurile Statului. Dreptul acesta nu li se pute lua nici mărgini, decât conform disposițiunilor cuprinse în art. 9 din legea rurală de la 1864. Negreșit ca nu se va da voie sătianilor să se ducă singuri în pădure sau în crânguri și se ia uscături sau se taie lemne pentru foc. Li se póte ficsa cnsé uă fii séu duce pe săptămână, în cari se ia uscături sau se taie lemnele trebuitóre pentru foc din locurile anume otârîte, față fiind pădurarii seüoricari alți agenți silvici, însărcinați în special cu îndatorirea d’a supraveghea d’aprope și d’a nu lăsa să se facă cea mai mică stricăciune. a SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HATAS Paris, 11 Septembre. — Amiralul Pierre, care după cererea sa și din causa sănătății sale, a fost ridicat din comandamentul său al operațiunilor contra Madagascarului, a murit. Se asigură ca Englitera, care s’a înțeles într’un mod prealabil cu Francia și China, va oferi bunele sale oficii spre a ficșa nuoile fruntarii ale Tonkinului. Ambasadorele britanic, lordul Lyons, e așteptat mâne la Paris. Un depeșă din Hong Kong anunciă c’au isbucnit tulburare la Canton în urma morții accidentale a unui Chines pe care Chinesii îl credeau c’a fost omorît d’un Portuges; poporațiunea a ars mai multe case. Străinii s’au refugiat pe bordul vaselor. Agram, 11 Septembre.—2 ore 30 minute.—Noutățile din Zagoria sunt mai satisfăcătore, dar neorândueli s’au semnalat la fruntariele de sus; în mai multe locuri țăranii s’ar fi resculat contra autorităților, insultând pe primari, pe preoți și pe institutori. Agram, 11 Septembre. — 11 ore sera — Noutăți forte grave sosesc din districtele situate pe fruntariă; amănuntele lipsesc încădar să asigură ca locuitorii satelor între Glina și Petrinia sunt în plină resculare contra proprietarilor. Detașamente tari de soldați sunt trimise în acele parțî. Pesta, 11 Septembre. — In conferința ce s’a ținut supt președința primului ministru Tisza pentru afacerile din Croația, delegații Croați au declarat ca sunt gata a pune tóte silințele lor spre a aduce repede o soluțiune mulțămit6re a crisei prin concursul Reichstagului comun. Constantinopole, 11 Septembre. — Aleko pașa, guvernatorele general al Rumeliei Orientale, se va întorce Jos la Filipopoli. Viena, 11 Septembre. — Serbările cu ocasiunea a 200-lea aniversare a scăpării Vienei de câtre regele Poloniei, Ion Sobieski, au început aefi. 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA 81 ^DMINISTHA.TIXJISIE]A. 14, STRADA DOAMNEI, 14 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului și oficiele postal. LA PARIS, la Havas-Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. Articolele Republicate se ard — DIN AFARA I FRANCIA ,iarele stângei estreme, susținu de diarele monarchice, cerită convooare imediată a Parlamentului, sir , protecst cu greutățile momentului; putea se angajeze viitorul țerei si dea nascere la un resbel. Aceste diar aduc aminte ca Challemel-Lacour a luat angagiaminte formale în aces' privință, în cazul când puterile și financele Franciei ar fi angagiate. L’Indépendance helge dice ca stutațiunea nu este astfel după cui vă ved omenii interesați, și ca di contră se îmbunătățesce într’un mo evident . Pe cât timp—adaugă acestă foiță—negoierile din Paris nu vor fi rupte, nu ei nici un pericol imediat de resbel, și prința Parlamentului, cu mărirea îngrijirile și a lucrărilor ce aduce cu sine un sesiur parlamentară pentru orice ministru, ar mai mult vătămătore decât favorabilă sfîșirii fericite a crisei. In ziția în care guvernul ar avea siguranța ca nu pute se îi sature un conflict sângeros, nu va sta ci tit și de puțin la îndoială a consulta niciunea. GERMANIA Magdeburger Zeitung, chiar oficios scrie următorele cu privire la întrevederea de la Salzburg: In ceea ce privesce pe Rusia, d. de Bismarck nu s’a mărginit numai la vorb. La articolele oficiase semnalând armării Rusiei pe fruntaria nostră, trebue a adaug respunsul făcut acum în urmă de generalele de Trescof deputațiunii din Sonderburg, răspuns care ar fi fost observat 1 Petersburg și ’n care șeful puterilor germane înșirate pe fruntariele ruse a declaarat câtă parte din garnizonele din Sleswig Holstein ar fi reduse în scopul de a întăr trupele însărcinate cu paza fruntariilor imperiului de la Est. Luând acestaotărîre, guvernul a lucra cu înțelepciune, câcî, de fapt, cei doo suverani scandinavi renunță puțin câte puțin la pretențiunile lor în contra unve: stâre de lucruri creată în Germania; ei s’ai apropiat de împăratul. Se póte crede prin urmare câ Rusia și Francia vor găsi cu greu un sprijin armat în Danemarca în cașul unui resbel contra Germaniei. Tata politica esteriara a cancelarului nostru consistă a tăia inamicilor sei mijila cele prin cari ar putea, la cas de trebuință,să măriscă puterile lor pentru a ne ataca. Germania nu voiesce nici cucerire nici mărire de teritoriu și n’are intențiunea d’a umili pe vecinii sei, dérvoesce menținerea statului quo la ea, și, ca urmare, menținerea păcii europene. Citim în Neue freie Presse: Guvernul prusian, care s’a îngrijit forte mult de pregătirile ce se fac în Posen pentru serbarea lui Sobieski, a ordonat tuturor inspectorilor de scule din Posen d’a se opune la orice încercare d’a atrage școlile în demonstrațiuni patriotice. In special, nu va fi permis d’a se organisa în școli chiar vr’uă festivitate. De asemene nu se va permite ca învățătorii să-și conducă școlarii la serbări. Se’nțelege de la sine îngrijirea guvernului prusian, când vedem la ce servesc în unele cazuri aceste agitațiuni. Astfel, maidilele trecute s’a făcut uă întrunire de părinți de familie polonesi cari au trimis uă petițiune ministrului de instrucțiune, cu rugăminte ca învățământul religios să se predea în tote scalele din Prusia Orientală, în limba polonă. Un gazetă polonă din aceste pârți a Prusiei spune ca uă asemene petițiune este cea mai frumosă serbare în amintirea învingătorului Turcilor și speră, câ adunările Polonilor cari se vor uni în tote localitățile vor ptărî să se trimită asemene petițiuni. f tria lor, ci față cu întregul imperiu și câ trebuie să nu piardă din vedere datoriele lor față cu concetățenii germani și cu celelalte popore ale imperiului. 1,harul Fiercito italiano, organul i Í ministrului de resbel, anunță ca ministerul va supune în curând Parlameamentului dă cerere de credit estraa [ ordinar pentru lucrările de întărire, ä atât în Alpi cât și pe costele țarei [, cele mai espuse unui atac esterior. În BULGARIA Presa germană insistă mult asupra celor din urmă incidente din Seci fia. Ea constată marea nemulțumire ce principele Alecsandru a desceptat , la St. Petersburg. După foile germane, Rusia ar face demersuri secrete, la Constantinopol pentru a se da tronul Bulgariei Principelui Petre Gara ■egeorgevici, numindu-l mai întâr gu: . 5vernor al Rumeliei Orientale, post care va deveni vacant anul viitor. Chiar acesta ar fi fost scopul călei _ toriei principelui Nicolae la Constan , _tinopole. Pentru a fi onsé principe al _ Bulgariei sau a deveni guvernor al s Rumeliei orientale— fiice l’Indépent dance belge—nu este d’ajuns a fi numit numai de Sultanul; mai trebuea încă a avea consimțimântul puterilor semnatare tratatului din Berlin, și este înduoios ca protegiatul Rusiei să potă se-l aibă. 3 Ca punt negru în mijilocul con istelațiunilor politice apare situațiunea i] Bulgariei. National Zeitung vede în ■ acestä situațiune uă simptomă a re- ; deschiderii cestiunii orientale și Kreuz 1zeitung crede câ crisa din Bulgaria 8 p<iea în legătură cu atitudinea principelui de Muntenegru, ca pionier al aspirațiunilor ruseșci, pune în pericol starea de lucruri creată în peninsula 11 balcanică prin tratatul din Berlin. Peharul conservator berlinez pune înc trebarea la ce resultate ar conduce întâmplările din Bulgaria în cazul când posițiunea principelui ar deveni # 1 nesuferită în principat, și ce atitudine ar lua Europa. Ce atitudine ar lua Porta față cu aceste evenimente? Nici semnatarii tratatului din Berlin, nici Pórta nu pute să considere cu indiferență că transformare a stării de lucruri din Bulgaria și nimic n’ar fi mai natural decât dacă s’ar acorda de acestei stări de lucruri cea mai mare p atențiune atât din partea Turciei cât ci și din partea Europei. Presa națio- fanală rusescă, mai cu semă Noivoje cu Vremja, atacă cu violență pe principapele Alecsandru, „principele de om degină străină,“ și depune la piciorele ui principelui de Muntenegru espresium;nea celor mai mari simpatii. D’un mare interes ni se pare, în sfîrșit, ah uă depeșă adresată din Cracovia fiaastului Post, care semnaliza marele om număr de „călători“ ruși ce se în predreptezâ spre Bulgaria. Nimeni nu și se îndudiesce câ acesti călători sunt mi oficiali ruși. Ieșire între defensivă și ofensivă. In cașul câne unul sau dual din contrahenți ar întreprinde un resbel ofensiv, ceî-l-altî duo nu sunt obligați se dea vr’un ajutor; casu, foederis casé devine obligator pentru toți din momentul ce unul din aliați ar fi atacat de una sau mai multe puteri. Tot pe asemene case s’a făcut și alipirea Romăniei, fapt care, din tote puntele de vedere, atât strategice cât și politice, nu poti decât să întărască pacea.“ J te ITALIA AUSTRO-UNGARIA Citim în die Presse din 10 Septembre : Ceea ce am prevăzut de mult și ceea ce am dorit în interesul tuturor elementelor de ordine în Stat, s’a și realisat . Intre Cehii tineri și Cehii bătrâni s’a întămplat uă ruptură în formă. Dr. Rieger a ținut ieri un discurs în Pardubitz care nu nsemneză altceva decât uă declarațiune Ie resbel la adresa tinerilor Cehi, care după densul sunt nepatrioți și radicali. Rieger a declarat ca Cehii n’au datorii nunai față cu propriul lor popor și cu pa ENGLITERA SI FRANCIA Incidintele anglo-franco-malgaș nu este încă cu totul sfîrșit prin punerea în libertate a misionarului Schaw. țiarele cari susțineau în contra părerii diarului Times, cre să urmeze acestei măsuri uă neînțelegere diplomatică, aveau dreptate. Acesta resultă din observațiunile lordului Hartington într’un discurs rostit la banchetul de la Sheffield. S’au înșelat, a dis ministrul de resbel al Engliterei, cei cari au presupus ca arestarea d-lui Shaw are se fie un subiect de certă între Republica franceză și noi, dar s’ar înșela asemene presupuind câ liberarea d-lui Shaw a curmat neînțelegerea dintre noi și vecinii noștril. Este adevărat câ ministrul a adăugat îndată ce nu se îndoiesce câtuși de puțin despre apropiata resolvere a acestei mici greutăți, într’un sens favorabil demnității și bunelor raporturi ale celor ducé țâri. Mai mult încă, s’a folosit de acesta ocasiune pentru a protesta în contra membrilor galofobi ai Camerei comunelor, cari n’au încetat, în cele din urmă septemâni ale sesiunii, de a învenina unicele conflicte anglo francese, fie prin discursuri agresive, fie prin interpelări intempestive adresate ministerului. Lordul Hartington a mers pe nă se fiică cu, deosebirile de vederi care se află între Francia și Engli- Sera, fie în privința Madagascarului, ie în privința Tonkinului, se vor aplana cu atât mai lesne cu cât Paramentul britanic este în vacanță. —------—--------rmwnirn«, SUA și ÎNTREITA alianța Citim în Fremdenblatt. Intre unele fiare mari italiane s’a încinse curând să vină discuțiune asupra aliirii Italiei câtre cele ducé mari imperii in centrul Europei; unele dintre casele au acut destăinuiri în urma carora ar resulta ; acesta alipire ar impune Italiei mai mari ocrificii decât tuturor celorlalți aliați și e aceea ar fi în detrimentul sei. In cel din rmă număr al diarului Diritto găsim următorele în privința acestei cestiuni: „Unele fiare, din cele mai însemnate iețerei nostre fac nenumărate conjecturi supra naturei îndatoririlor pe care Italia apreună cu alte puteri și le-a luat afură și în scopul menținerii păcii europene afară de acesta în vederea unor evenimnte pe cari imaginațiunea prea adeseori crează din senin, dar care, în realitate, int forte puțim probabile. Aceste foi par că cuprinsul exect al unor înțelegeri, altor esință nu pate fi cunoscută de nime fac comentarie asupra lor, a câror comisiuni ar fi drepte în cazul când premile din care au fost deduse, n’ar fi nesinte numai în fantasia autorilor lor. Vedem de datoria nostră d’a consilia pe că lumea să se părăscă de acest sistem, re consistă întru a inventa fapte și dlemente care nu esistă și a de a trage a fi dintr ensele conclusiunile cele mai lipe de temeiu.“ Cu drept curent Pester Lloyd doresce acesta declarare a ziarului oficios italian , fie băgată în somn de presa italiană și cercurile politice ale Italiei. Se’nțelege de la sine, urméza Fremdenatt, câ’n tóte înțelegerile cari se stabilesc f re puterile mari se păstreză neatins prin 1 iiul ca toți contrahenții se fie egal înîptățiți. 1 ------——~i PRINCIPELE BISMARCK SI C. BRATIANU !"“ Citim în Neue freie Presse din 10 du Septembre , sei Aprecierile nóstre în privința negocierilor de la Gastein dintre ministrul-președinte al României cu principele de Bismarck, care au avut de resultat de a apropia și mai mult România de alianța din centrul Europei, sunt confirmate prin nisce solii pe pe care le primim din Berlin. „In urma unor 81asiguluri, pe care le primim din cele mai bune sorginți, scrie corespondintele nostru din Berlin, înțelegerea dintre România și Germania trebuie a fi considerată ca îndeplinită. Nu s’a făcut pen’acum nici uă întocmire în scris, dar s’au discutat în mod intrerbal tóte acele eventualități ale politicei • ■europene, în care România ar fi chemată să se jace un rol. Precum vădinioră, cu ofensiunea alipirii Italiei câtre Germania s’a cerut un leală înțelegere a celei d’antes cu Austro-Ungaria, înțelegere care s’a manifestat în forma esterioră prin călătoria părechii regale a Italiei la Viena, tot astfel are intrarea României în alianță trebuie să fie șei precedată d’uă împăcarea acestei din urmă cu Austro-Ungaria. înțelegerea cu Italia cup are caracterul unei alianțe cu totul decât pace, de vreme ce se face un mare deosebeabilita în mod regulat și energia comisarlui regal s’a manifestat mai cu semn privința presei. Baronul Ramberg a sccis câ iubesce presa, acesta nu-1 împedică el , d’a suspenda libertatea presei și d’a spune fiarele croate censure) prevenții . Nici un ministru respinsiétor n’a iscă vr’un act care se justifice uă asemene i. - sură, comisarul regal numai a luat-o î virtutea instrucțiunilor pe care i le-a diploman Tisza. Curiosa ironie a scrie tocmai acel ministru președinte al Ungriei, care cu câțiva ani în urmă trec drept cel mai mare apărător al liberta presei și care spuse : „Censura preventiă este desființată pentru vecie“, tocmai an ministru introduce astăzi în Croația cesura preventivă. Intre aceste, partita de neatârnare a Ugariei s’a pronunțat în conflictul dintre Ugaria și Croația. In conferința pe care cesta partită a ținut-o de curând, elementele înaintate au învins și au adoptat o resoluțiune prin care cer uniunea persală, medicamentul lor universal, și în pr vința Croației. De altminteri oposițiune extremă acasă guvernul ungar de neîndeplinire a datoriei și de călcare a constitițiunii și prin violența atacurilor iei, lasă se vedea atitudinea ce va lua în Reichstag față cu cabinetul. Cu tote acestea icistă oposițiune nu pate se fie tocmai ni plăcută ministrului președinte al Ungarie câci tocmai în faptul câtă parte a parlamentului consideră acțiunea sea cam pre mare și câ în Ungaria a început de cât v timp să se manifesteze că agitațiune car are de scop revendicarea cătorva comitat ale Croației pentru Ungaria, găsesce o armă puterică pentru a ține în friü aspirațiunile politicilor croați. In acest timp membrii partitei naționale sunt gata de apuca pe calea transacțiunii. Delegațiunea croată se afla în Pestanainte de deschiderea Reichstagului, pentru a intra în relațiune cu guvernul și cu celelalte partite. Oă telegramă adresată din Agram fiarelor din Viena spune că consiliul comunal al acelui oraș s’a declarat în permanență. Un apel al consiliulului învită pe cetățeni să nu tulbure în nici un mod liniștea și ordinea. Un avis al primarului opreșce orice adunări de lume și aduce la cunoscință ca trupele înainte de a curăța uă stradă séură piață, vor da trei semnale pentru a înșciința pe cetățenii pacinici. In totudiua de 9 Septembre trupele au staționat pe strade. Din timp în timp husarii călări cutreerau stradele împrăștiind lumea, înainte de amintii un țăran șiuă femee au fost răniți, cel d’ăntâi printr’uă împunsătură de baionetă, cea d’a duca printr’uă lovitură de sabie. CRISA III CROAȚIA 1 Neue freie Presse din 10 Septem y Pe scrie urmatorele în privința cridin Croația : „ Conflictul dintre Ungaria și Croația oaă mereu atențiunea atât a publicului a ; și a cercurilor politice. In Agram startescepțională militară a fost deja stat Negocierile Franciei cu China. Negocierile urmate la Paris de ambasadorele Chinei, mardusul de Tseng, par în adevăr a avea un caracter împăciuitor. Le temps ne da în acesta privință sehițe forte însemnate în privința întrevederii de acum căteva fiile între d. Challemel-Lacour și mardusul de Tseng. In cursul acestei întrevorbiri, care a fost dintre cele mai curtenitore, ambasadorele Chinei a făcut cunoscut d-lui Challemel-Lacour basele pe cari crede curtea din China ca ar putea să se facă un arangjament între ea și guvernul francez, în privința Annamului și Tonkinului. După le temps, aceste base au părut d-lui Challemel-Lacour ca merită să fie examinate, fiind dată dupa situațiune a Franciei în Annam prin faptul tratatului care îi recunosce protectoratul. Aceste base sunt irmatórele : 1) Francia se angagiază a-și mărgini protectoratul de la costa Chinei pene lacul Roșu; 2) China consimte a deschide comerciaui european navigațiunea pe rîul Roșu, iar dominațiunea Franciei se va opri la Laokai; 3) Orașul Laokai va fi singurul punt din care se vor face schimburile cu proviciele din miafiă-fi-apus ale imperiului. Vasele anumite nu vor trece peste posul vamal de la Laokai; 4) In tote puntele, fruntaria va fi închiă și uă linie, care va urma costa de nord a munților provinciei Langson, va neutraisa valea care se întinde penă la frunta sa chineză; «