Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-13
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea anunciurî Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 . » » » „ IV......................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. INT PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. jA FRANCI ORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BAN PIE3DA.OTIXIANTE^ ȘI 14. STEA R,^.TIXJ3STE.A. BUCUM, SCALENDAR 1884 De câțiva ani, exportul cerealelor nóstre este forte slab, și acesta nu din causa unei rele recolte, ci din causa concurenței ce ni se face pe piețele străine. Dene mai acum vr’uă trei ani, grânele din America atrăseseră seriosa atențiune a tuturor. Astăzi îânse, India și Australia țin piept Americei cu producerea cerealelor, și concurența pe piețele europene devine din ce în ce mai îngrijitore pentru țarele agricole. Țara nostru, fiind încongiurată de țeri agricole și având se lupte cu duce grânare puterice ale Europei, Rusia și Austro-Ungaria, este forte amenințată în viitor, dacă nu se vor lua tote măsurile pentru propășirea iui agricolă. Estinătatea și buna calitate sunt cele duóă elemente ale concurenței. Oricât ne-am trudii nimic nu putem face dacă vom urma vechea sistemă și nu ne vom pune cu toții la lucru pentru a dauă nuoă direcțiune agriculturei nóstre. Am fost póte între cei d’ăntei cari am cerut un minister de agricultură și am așteptat cu nerăbdare înființarea lui. Astăzi avem acest minister, pe lângă care se află un consiliu superior compus din omeni speciali în tote ramurele activității nóstre economice. Desicur eâ el studie midlónplp pentru a veni în ajutorul agriculturei. Desicur câ, cunoscând concurența de care suferă cerealele nóstre, caută ce este mai bine de făcut pentru a o înlătura pe cât se pate în viitor. Agricultura nostră este napoiată ; sutele de mii de sătiani își cultivă pământul după cum îl cultivau acum 50 de ani. Arendașii și chiar proprietarii cei mari—afară de căteva escepțiuni urmază vechia cale și întrebuințeza vechia sistemă pentru cultura pământului. In asemeni condițiuni, cu neputință este se putem lupta cu concurența celorlalte țeri mai naintate decât noi în cultura pământului După lege, atribuțiunile ministerului de agricultură, întru cât privesce acastă ramură, sunt : pregătirea legilor și regulamentelor privitore la agricultură ; administrațiunea și învățământul scolelor de agricultură, de silvicultură și de veterinărie; înființarea și administrarea stabilimentelor pentru îmbunătățirea și propășirea animalelor domestice ; introducerea irigațiunilor și drenagiului ; încuragiarea agriculturei prin esposițiuni și concursuri, prin societăți de agricultură și prin comisii agricole ; stațiuni meteorologice; luarea tutor măsurilor pentru propășirea agriculturei; pregătirea legilor și regulamentelor privitore la subsistența publică, etc. Din tote aceste atribuțiuni, învățământul agricol și înființarea stabilimentelor pentru îmbunătățirea și propășirea animalelor domestice intră în întâiul ordin și sunt de cea mai neapărată și mai apropiată trebuință pentru agricultura nostrá. Agricultorul nostru nu scie nici să facă u bună cultură a pământului, nici n’are ceea ce-i trebue pentru acestă cultură. Economia rurală prevede ca condițiuni neapărate pentru cultura pământului : soiința d’a cultiva, capitalul de muncă, capitalul de vite și capitalul de instrumente. Aceste condițiuni lipsesc aprópe cu totul agriculturei nóstre. Sutele de mii de săteni, cari până ori au trebuit să plătescă într’una pentru a’și rescumpăra pământurile, L.’W-Y d’a face uă bună cultură și lipsa cap mu unu uc mun«, 1 și de instrumente mai suferă încă și 1 de lipsa de vite, cari, la noi, au derut într’un mod de necredut, gener S’a și înființat casele de credit agricol; acastă instituțiune este forte bună și forte salutariă, dacă s’ar ține cu adevărat sema de scopul pentru care ea a fost înființată. Din nenorocire ânsă ș’aci șatenului i se deschide ușa cu mare greutate. Și dacă i se face un mic credit, de ce nevoe să scape mai ănteii î ? inserăm ca vitele au degenerat într’un mod de necrezut; munca, care într’alte pârți se face cu dinoi boi, la noi trebue se se facă cu șese, și sătenii sunt nevoiți să se unască câte cinoi și trei, împrumutându-și unul altuia vitele, pentru a face arături. Mai totdeauna acesta este din căușele de se întărziază și n ■ ’ i fac bine arăturile. Este de prisos să mai spunen ceia ce fac sătenii pentru arăta lor, fac și pentru arăturile la s’au îndatorat prin învoielele în, sate cu proprietarii său arendași, îmbunătățirea și propășirea lor de muncă este dorită trebu imperios cerută și simțită de i întregă. Pe lângă satisfacerea acestei buințe și respăndirea învățământu agricol, trebue a se mai lua tóte măsurile și a se aduce tóte lesnurile pentru naintarea agricurei. Intre aceste măsuri și înlesniri tem cita în ăntâia linie înmulți cailor de comunicațiune și reduce tarifelor pentru transportul cerelor pe calea ferată. In anul trecut, Rusia vedend cerealele iei suferă un mare ceirință pe piețele streine, deși a tacse îndestul de reduse pentru timportul cerealelor pe calea ferată mai redus încă tarifa lor cu 25 sută. Măsura acesta a făcut ca să i parte din cerealele Rusiei se fie portate și să intre mulți bani țară. Dacă nu ne vom gândi serios la timp la tot ce putem să fac pentru agricultură, nu numai vom rămâne ]napoia celor alte ț cu acastă ramură de producțiune, dar șin nostre la urmările cele mai vătămătore. Stim că aceste lucruri se fac cu anevoință și cu ministerul agriculturei abia s’a constituit. Totuși facem apel la toți pentru a se pune cu iubire pe lucru, aducându-le aminte cuvintele lui Lavergne: „mai cu sumă în viața economică, măsurile cele bune nefolositore rămân când nu sunt luate la timp.“ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 23 Ianuarie. — Camera comunelor va cere lordului Gfranville, ministru al afacerilor străine, se nu aprobe convențiunea încheiată între d. Ferdinand de Lesseps și armatorii englezi, privitóre la canalul de Suez. Paris, 23 Ianuarii. — Vă depeșe din Hong-Kong anunță câ amiralele Courbet ar fi amânat atacul fortăreței Bak-Ninl până la sosirea ajutorelor trimise din Francia. Un Ianuariü. Clăti* * rernure de pământ se Iile la Karadjik, în '. Căte-va minarete semnaleza nici un VINERI, 13 IANUARIU 18*4. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 sernă lună 4 lei. Pentru tute țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA AIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — FARA ,cia din Paris, cu data publicată de Neue , următorele : lisat de revisionist 1e 1000 persone. O scurs în care ataca sliarul municipal de curs prin care lăuda In fine se adopta că estă contra politicei ului și ’ndemna pe seceră imediataremii printr’un Adusitat d’aprópe 2000 a parte la subscrip•ea unui monument împușcați pe timatorii se pronunțară socială. o deputați ce s’afi 3și în departamentul Crout, în Charentes și în Corsica re- JA 'deil din 19 Ia■ • i pretinde ca afară « de d. Mancini aici italiani în priapelul imperial al Germaniei, există un notă, adresata, AL&•••*' Alenabrea și cavalerului nugra, pentru a constata ca alianța cu puterile centrale n’a micșorat simțămintele de amiciție ce Italia resimte pentru Francia și Rusia. Notă adaugă ca singurul scop urmat de Italia este d’a servi interesele pueii. Die Presse publică următorea telegramă din Roma cu data de 21 la Onuai’iü : Serbarea de astădî în onorea lui Victor Emanuel s’a sfîrșit cu al treilea pelerinagiu. Acesta a fost și cel mai numeros. El ținu de la 10 ore dimineță pene la 2 ore dupe amiadi. Drapelele și coronele nici nu se mai puteau numera. Erau represintate 23 provincii, printre care s’au distins mai ales Siena și Potenza, în al carei cortegiu se aflau una sută femei îmbrăcate în costum național. Ordinea a fost perfectă. AUSTRO-UNGARIA Citim în Le Temps din 19 Ianuarie : Eri, ministrul instrucțiunii publice, d. de Tréfort, a primit u deputațiune israelită care venea se î cera să nu întrunască congresul evreesc, de vreme ce ortodocșii nu voesc să aibă nimic comun cu reformatorii. D. de Tréfort nu a primit în mod favorabil acestă cerere; el a respins ca ortodocșii trebue să renunțe la vechile obiceiuri cari sunt în contradicere cu ideile moderne ; în acest mod numai, ei vor face să dispară bariera care-i desparte încă de restul poporațiunii. Se anunță din Cracovia următorele cu data de 21 Ianuarie: Cu ocasiunea începerii de mâne a desbaterilor din Reichsradt asupra propunerii Wurmbrand, diariul Czas îndemnă pe Poloni se crede în scomptul cu stânga voiesce a crea Galiției uă situațiune estraordinara prin limba de Stat. Un asemene procedere nu pate se aibă ca resultat decât ua desbinare a majoritații și uă neînțelegere între Cehi și poloni. Diariul Czas someză pe Poloni se voteze în unanimitate contra propunerii Wurmbrand. Se dice ca mai mulți membri din partita polonă sunt încă neotărîți în privința acestei cestiuni. SPANIA Le Temps primeste din Madrid urmatorea telegramă cu data de 19 Ianuarie . Am vedut ori sora pe d. Castelar. Eminintele orator crede ca situațiunea a fost agravată prin intrarea conservatorilor în ministeriu. El s’a arătat mai cu semă întristat din causa presinței unui ultramontan la ministerul instrucțiunii publice. Schimbarea ce s’a operat dovedesce, după densul, incompatibilitatea dinastiei actuale cu instituțiunile monarhice. D. Castelar este de părere ca republicanii moderați, ținendu-se în umbră, tre-irăsim în Neue freie Presse următorea telegramă ce i se trimite din Paris cu data de 21 Ianuarie . Se anunță din Madrid câ în fostul minister se formaseră duce partite, dintre cari una cerea disolverea cortesilor, dar ministrul de interne combătea acesta cerere. Regele decidarâ câ semneza îndată decretul de disolvere, daca i se pute garanta un succes al noilor alegeri și esecutarea programei liberale de Parlamentul din nou ales. Ministrul președinte nu putea să dea acesta garanție, ba dacă sfătui pe rege să cheme pe conservatori la putere. Se pare ca d. Canovas nu fu nici cum surprins de propunerea de a forma un cabinet, câ d inainte de amindi se presinta regelui și chiar în aceiași seră veni cu toți colegii săi în plină uniformă, spre a depune jurământul. Le temps, vorbind despre acastă schimbare de miniștrii, scrie următorele : D-lui Canovas nu pate să-i treca prin minte d’a guverna cu un Parlament în care d. Sagasta are majoritatea. Deci d. Canovas va trebui se facă un apel la țară. Se scie, din nenorocire, ce însemneza acesta în Spania și de ce mijloce dispune guvernul spre a falsifica voturile (legea electorală censitară). Totuși acesta ușurință, de a dobăndi că majoritate, este numai un târnă índuciasa pentru minister, care se înșelă forte adese ori și forte mult despre puterea protivnicilor sei. Astfel dar situațiunea a devenit din nou încurcată la vecinii noștril de peste Pirinei și junele rege va avea trebuință de tot sângele sĕu rece spre a nu cădea într’una din acele reacțiuni care în Spania, ca și pretutindeni, sunt vecinicile premergătore ale revoluțiunilor. BULGARIA Schimbarea de minister din Bulgaria, adică escluderea ambilor miniștri conservatori, d-nii Nacovici și Stoilov, din cabinet, s’a făcut după stăruința d-lui Jonin. Diplomatul rus,liceră relațiune din Sofia adresată diarului Neue freie Presse, ceru de la președintele consiliului de miniștri, d. Zankoff, retragerea ambilor miniștrii și închiderea diarului la Bulgaria. Cu chipul acesta d. Jonin a făcut un pas mare spre realizarea scopului său, adică darea Bulgariei pe manele d-lui Karavelov și a partizanilor săi radicali. MUNTENEGRU Narodni Listy publică următorea relațiune ce i se trimite din țara cu data de 21 Ianuarie. A sosit scirea din Muntenegru cu principele Nikita a chemat 4000 ómeni supt arme spre a ocupa teritoriul de la Gusine care trebuie să fie cedat Muntenenegrului și a cârui poporațiune mahomedană vn Asmp “^jȚ|p|r^]sistintă. [Corpul ziarului Daily Telegraph i se trimite următorea telegramă din Cair, cu data de 17 Ianuarie: Pe aici domnesc cele mai îngrozitore temeri în privința garnisonei din Sudan. Inamicul a isolat Senaarul și se concentreze în giurul Chartumului. Orașul Bahrel-Ghazal e perdut. Autoritățile militare se înduoesc ca se va putea esecuta planul lui Baker-pașa de a libera Chartumul pornind de la Masallah, de vreme ce e cu greu d’a trece printr’uă țară care e resculată. Este de prisos d’a mai ascunde pericolele existente, orașele vor fi prădate și garnisónele omorîte daca nu li se va acoperi retragerea. Comercianții cari sunt în legături comerciale cu Sudanul au și protestat contra evacuării Chartumului, au format un sindicat. Ei cerurără audiință la Kedir, dar ea le fu refusată. Atunci se adresară la Nubar-pașa, care se declară ca orice petițiune e de prisos, de vreme ce evacuarea Chartumului este otărîtă în mod definitiv. FOITA ROMANULUI, 13 IANUARIA 10 CAIETMO VICTORIA de LUCIEX SI IA11T PARTEA A DUO A Y (Urmare) _ Ad ! clise el cu greu, respunsul teu mi-a sfărămat inima; mai bine făceai de nu spuneai adeverul. Dona Maria îl lua : " ' ~tano plângea. — Fiul meu, copiii diata femee, durerea tea i numele cerului, linistest aus’a tăcut âncă, cine scie, mai face. — Dér mî-ai spus ara îl iubesce. — Ea nu te-a vei a cunoscea amorul teu,rebuit se mi-l destăinuescî. — Credeam câ I dut se iubesca p’un altul ie- Ce nenorocire! s’au stil Ie, totă fericirea , viitorul ! — Ce grozăvii !vne, părinții tei nu însem. — Ertămă, durerea și desperarea me sdrobesc! Desamăgirea e mai crudă decât ași fi credut. Când am trecut ori pragul acestei locuințe, inima mea, plină de iubire pentru Laura, se bătea într-un mod îngrozitor; credeam ca me așteptă cea mai mare fericire și-mi grăbeam pașii. Prevedeam totul, afară de realitate. Adi dimineță âncă, sufletul meu vesel plana în nișce regiuni cereșci; acum, trist și abătut, el se sbate într’u întunecime grozavă. O, mamă dragă, Laura este perdută de veci pentru mine! Cum nu voesci dér se-mî blestem e sistența! — Timpul, acest ausiliar al lui Dumnedefi, aduce și înlătură durerile; nimic din ceia ce e pământesc nu e vecinic. Vei uita totul, negreșit. — Timpul pare să aibă efect asupra sufletelor comune, respinse Cayetano; el nu va măngăia nici uă dată pe acel care a credut ca va deveni soțul Laurei. De ce m’am mai născut, mamă dragă? — Taci, îi dise cu blândețe dona Maria; chiar când ești în prada durerii, sunt cuvinte pe care mă gură cartea nu trebuie să le pronunțe nici uă dată. — Ertă-me, scumpă mamă; nenorociții sunt nedrepți și crinii, o seri; dar totul pare a fi în contra lor. In jurul nostru, paserile cântă, florile se desvelesc, apa murmură , și supt acest cer albastru ce surîde, există un om care pate crede ca universul este făcut pentru densul, un om iubit de Laura! De ce se fie densul, mamă ? Ca marinarul care cădut de pe vas în timpul unei furtuni, se sbate în deșert în contra valurilor ce au se ’1 înghiță, astfel am cădut și eu în Horea vieței și nu văd înaintea ochilor mei decât întunerec. In copilăria mea, când eram bolnav, mă legănam la sîn și vocea mea, repeta, după vocea mea, un cântec plângător care mă făcea se adorm. Astăi, copilul a devenit bărbat, sufere ; inima i se sfarmă, doliul pătrunde în sufletul meu; nu cunosci cumva, dragă mamă, vreun cântec care pare se -ți adormă durerea și viața ? Lacrămi isbucniră din ochii dlonei Maria — Ai dreptul se mă torturezi, cinse ea> ești fiul meu. Ți-am dat faptele, grijele, somnul, tinerețea mea. De nenumărate ori, sdrobită de oboseli, am tremurat lângă legănul teu și nu vei sei nici uă dată cât am suferit pentru tine. Ei bine, în acest moment când, lovit d’uă desamăgire, inima mea se sprijină de a mea care geme în acest moment când durerea te aruncă în brațele mele, desperat, eu mă blestem pe mine; îmi întorc privirile spre Dumnedeu, mort pe cruce și ’î mulțumesc pentru fericirea ce ’mi a dat d’a fi muma mea, ca ei, cât timp vei trăi, eu nu voiü dori nici vă dată se mor. Cayetano se scula drept în picviire ; el lua mâna nobilei femei care-i vorbea astfel: — Ai dreptate, îi dise el, acela care are de iubit uă mumă ca tine, nu trebue se desprețuiască viața și voesc să fiu demn de tine. Adio visuri și fiind ca Laura mă nesocotesce, ei bine, voi ordona inimei mele se nu mai iubescă. Cayetano lua brațul mamei sale și amenduci plecară prin aleele gradinei. Dona Maria, devenind din nou blândă și duiosă, vorbea mai des și cugetările iei esprimate în frumósa limbă spaniolă, care n’are alt cusur decât acela de a fi cam emfatică, dar care, din acesta, oausă nu pate fi comună, rotarcați curagiul lui Cayetano desceptau sentimentele sale generose. Uneori, mama sea, făcea se strălucesea înaintea ochilor sei dă speranță, spre care nenorocitul își îndrepta totă ființa mea. Două dată, căpitanul Victoria apăru în grădină, sprijinit de brațul unui ofițer superior spaniol . El el întrebă Cayetano oprindu-se în loc. — Densul, răspunse Dona Maria. Copile dragă, adaose ea cu vioiciune, am fost severă mai adinsară, datoria mi-o impunea Acum, te conjur să fii în destul de stăpân pe tine pentru a nu lăsa să se ghicesca causa turburarii în care te găsesc. Daca nenorocirea a voit ca el să fie rivalul teu, află cel puțin ca Rodriguez este u natură nobilă, un adevărat Castilian, un amic al părintelui teu demn să devină și amicul teu. — Spaniol și logodnic al Laurei murmură Cayetano, înțelegi, mamă, ca nu pot decât să urăsc pe acest om! — înainte de a te gândi la tine, răspunse nobila femee, trebue se te găndesci la vera tea, care n’are alt sprijin în lume decât pe noi, și d’a căreia fericire, chiar în dauna nostră, trebue să ne îngrijim Rămâi deci un moment aci?. Cayetano nu respunse. Cu inima sfărâmată, înfuriat, el examina pe oficial. Era un bărbat de vr’uă treizeci de ani, deștept la înfățișare, cu trăsături regulate, aspre, dar cu tote acestea simpatice. — Ei bine, striga căpitanul, care nu putea să pășescă decât cu greutate, trebue să ne siliți numaidecât se venim spre voi fără ca să vă urniți ,din loc ? Ce s’a petrecut ? întreba dânsul după ce observa neastămpărul soției și a fiului iei. Parcă s’ar fi întămplat ceva, și Laura pe care am înființat-o despe presința colonelului, mi-a respuns ca e bolnavă. — E bolnavă ’n adevăr, se grăbi să răspundă dona Maria, și Cayetano se cam îngrijise. Nu te teme, colonele, are să vină în curănd. — Credeam, continuă căpitanul c’un ton de mustrare, adresându-se fiului său, ca voi fi cea d’anteia personă pe care vei îmbrățișa-o adi diminață; décá n’ar fi venit don Rodriguez, pate ca în acest moment te-așî aștepta în salon. — Ostenela călătoriei m’a făcut să mă scol tardiv, tată, respinse cu greutate Cayetano; dar chiar acum eram să vin la d-tea. — Iți mulțumesc, colonele,zise veteranul călăuzei sale, care-1 ajuta să se așede pe un bancă. Acum, da-mi voe se tepresint fiului meu, a căruia nume și funcțiune mi se pare câți sunt cunoscute. Colonelul Rodriguez, adaose căpitanul cu uă satisfacere vădită arătând pe ospete său, viitorul ten vor, Cayetano, cǎci presupun ca cunosci în sfîrșit fericita sorie. Ingeniarul, tremurând, se închina. Dar colonelul se grăbi să se apropie de dânsul și-i întinse mâna. — Déca voesci, senor, iuse el cu cordialitate, vom fi prieteni înainte d’a deveni rude. După un moment de nedomirire, ingeniarul puse mâna sea în acea a oficialului, fără a respunde case prietenescii sale strângeri. Colonelul simți cu surprindere ca degetele pe care le strângea tremurau și fu lovit de strania figură a tânărului. Remănând pe gânduri, el se așeza lângă căpitan, care trimise pe dona Maria se caute pe Laura. înainte de a pleca, dona Maria seruta pe fiul iei și-i murmura la ureche. Stăpănesce-te. Cayetano, în piciore, se recfima de uă masă. — îmi spuneai deci, Rodriguez, dise