Romanulu, august 1884 (Anul 28)

1884-08-01

20 BANI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director« politic și gerante respuml­itor: C. A. ROSETTI. anul AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea. A MUN­CI­URI Linia de 30 litere petit, pagina IV 40 bani » » B » ai ...... 2 Iei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 » — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Haras, Laffite et C-une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haasenstein at Vogler, (Otto Haase). LA t­RANCFORT, S. H. — la Q. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă —­ MERCUR­, 1 AUGUST 1884. ABONAMENTE in Capitală și districte: lun an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Centra tóté térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele postals. I­ A PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IX ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Genova. Luminéza­te și ver fi. — Articolele nepublicate ge­ara — 1T 31 CUPTOR 1004 si 12 AUGUST 1004 Partita liberală conservatore a luat un natórea resoluțiune : „Partitul liberal-conservator, credincios Constituțiunii, consideră revizuirea ac­tuală și darea apanagiului ca uă violare a pactului fundamental, și ia înge­gia­­m­entul d'a lucra pentru intrarea in lega­ Românul a vorbit deja d’acésta re­soluțiune , într’un prim Bucuresci suptscris de directorele seű, s’a ară­tat care este, după noi, rolul oposi­­țiunii întrunite ce ânsă­și își crează. România, organul acestei partite, în primul său Bucuresci de Dumi­necă 22 Iulie, susținând resoluțiunea și atitudinea partitei în alegerile vii­­tore, face mai multe declalaruri pe cari le credem îndestul de însemnate. Vorbind de listele electorale, în­­treba: „Ce este de făcut ?“ Și apoi adaogă: „ — Veniți să luptați cu noi!“— ne duce așa numitul comitet al presei, presidat de d. C. A. Rosetti —, „câci noi lucrăm ca să rectificăm aceste liste greșite.“ „De luptă nu ne dăm în lături — ur­­mezá România. La luptă suntem deciși. Lupta am­otărît’o. Cuvântul luptă e în­scris în capul diarului nostru, în resolu­țiunea votată de comitetul central al parti­­dului; dar când și ce fel să luptăm, eea ceea ce rămâne a se decide.“ Nu combatem, dar e spunem apre­­țuirile nóstre. Un partită nu se retrage nici uă dată când este vorba de a lupta pen­tru ideile și principiile iei și când crede câ în interesul general luptă. Péte să fie învinsă, dar nu i se pot­e zice ca n’a primit lupta. Lupta este viața, și unei partite care se retrage fară luptă i se pote zice ca n’are credință în ea însă­și, în ideile și 'n principiele sale. „Uă partită care se abține, ab­dică“, a zis Lamartine. Uă partită dar trebue să lupte, câci bine s’a­­ zis ca ori­ ce cucerire a dreptății nu se póte dobăndi de cât cu precini unei lupte. Dér,­­lice organul oposițiunii u­­nite : „Reservând atitudinea nóstra în viitó­­rele alegeri, reamintim, atât amicilor cât și adversarilor nostril, c’a diferi lupta nu va să­ri d’ a renunța la densa; și cu buna alegere a terenului de luptă este adesea principala condițiune a succe­sului.“ Așa este, când cnsé se află de fapt pe terenul alegerilor, este cre­dem ertat fie­cârui cetățian să se întrebe: care póte fi acel tărâm ce se caută dar care nu s’a putut încă alege ? Oposițiunea întrunită nu voiesce să recunosca revizuirea Constituțiunii der ia angagiamentul d’a lucra pen­tru sfărâmarea iei. Déci nu recunosce Constituțiunea actuală și totuși „ia angagiament d’a lucra pentru sfărâmarea iei“ mărtu­­rim câ nu înțelegem de ce mai zice ca nu „și-a ales încă tărâmul de luptă?“ înțelegem a Zice ca nu s’a otărît, âncă Zi °a î tărâmul case ne pare ca este pe deplin ales. Să ne fie însă ertat se esprimăm aci­uă nedumerire. Déca ș’a luat otărîrea a nu recunosce nuea Constituțiune, ce ínsemnezá ur­­matórele cuvinte : „Fară îndoială ca ne-am presinta cu cea mai deplină încredere în fața supre­mului verdict al țarei, decâ țara ar fi lă­sată liberă să-l pronunțe. „Puțin ne-ar importa chiar modifică­rile aduse în compunerea colegiilor elec­torale, decâ liberul exerciț­ă al dreptului de vot ar fi garantat tutor cetățianilor, deci lupta între partite ar fi reală, décâ chiar legle esistente ar fi respectate.“ picem daz onorabililor nostrii pro­­tivnici, Partita Liberală Conservatóre de­­chlarând câ, cu ore­care condițiuni, merge la vot, ne pare ca contrazice prima dechlarare câ „pactul funda­mental, fiind violat, va lucra pe alt tărâm pentru intrarea în legalitate.“ Déca apoi decilară ca are deplină încredere în verdictul suprem al ța­rei, și ca nu-I importă compunerea colegiilor electorale; decă cere și vo­iesce respectul legilor, pentru ce a­­tunci nu intră în națiune pentru ca se lupte cu densa, și s-o ajute ca verdictul iei să fie dat în libertate și legile să fie respectate ? Emile de Girardin care la 18 Mar­te, supt guvernul Mac-Mahon, scia să pue în mișcare simțămintele patrio­tice ale națiunii franceze în momen­tele cele mai grele, când Republica era forte amenințată să cadă prada lo­viturilor îndreptate contra iei, Z'se într’uă ocasiune solemnă : „Daca partitele voiesc să învingă și să facă a triumfa causa dreptății, atunci ele nu trebue să facă ca in­teresul lor să treca naintea intere­sului țarei.“ Nu credem ca oposițiunea unită pute servi interesul țerei părăsind tărâmul unei lupte naturale pentru alegerea unui alt tărâm, care nu pa­te fi altul — după propria lui mărtu­­rire—de­cât acela al unei lupte a­­fară din lege. Singura isbândă pentru uă parti­tă este de a câștiga sprijinul țerei, și pentru a câștiga acest sprijin tre­buie mai ăntei să dovedescă națiu­nii ca numai la dânsa recurge și cu totă încrederea în puterea și voința iei o pune. Fară acesta, credem ca ori­care par­tită, fie ea chiar la guvern, șovăiesce în cale­­ și nainte nu mai póte merge. Ingagiamântul luat de oposițiunea întrunită de a lucra pentru reintrarea în legalitate , părăsirea tărâmului na­tural, și alegerea unui alt tărâm de luptă, însemneza sfîșiarea Constitu­­țiunii actuale și reintrarea supt re­gimul vech­ei Constituțiuni, nu prin votul națiunii ci prin puterea mate­rială. Națiunea română nu pate dori să asemene acțiune pentru ca ea nu pote dori invaziunile străinilor în țară cu tóte tristele lor reamintiri. Scribe a zis : „Când un partită n’are națiunea pentru densa, pate să au­te la tul­­burări, să facă comploturi, să se res­­cule, etc. , dar nu va putea nici­ uă­­dată să facă revoluțiuni. “ Oposițiunea unită dar, ne putând dori asemene tulburari, credem câ este datore să intre în națiune, să lucreze și să lupte cu densa și pentru densa. Acesta este adevăratul tărâm de luptă care se impune acum tutor par­tidelor. Uă nouă lege electorală se pune în vigore; datoria presei, datoria, tu­tor cetățianilor, fără osebire de cu­­lore politică, este să nu stea în ne­păsare ci să lucreze cât se póte mai cu tărie la facerea listelor electorale, stăruind cu toții pentru cea mai drepta a lor întocmire. Nepăsarea, nesciința, lipsa de spe­­ra­nță a multor cetățiani, și pote chiar în unele locuri și roua cre­dință a celor chiămați să’și împli­­nescă sarcina impusă de lege, pot face ca listele electorale să fie râu în­tocmite. Vedem ce se întâmplă cu forma­rea acestor liste chiar în capitală, unde acțiunea politică este mai mare și mișcarea luptelor de partidă mai semnificative. Ce pate să fie în cele­alte orașe ale țarei ? Ce pate să fie comunele rurale ? Cei cari nu se intereseză de fa­cerea listelor electorale, nu pot să se intereseze nici de dreptul lor de a­­legători, și, prin urmare, râu fac, câci acesta este dreptul cel mai scump al cetățianului. E că pentru ce am îndemnat și în­demnăm pe toți cetățianii să merga a se înscrie în listele electorale; eca pentru ce am Z^ și zicem­ ca trebue să vegh­iam d’aprope cu toții pentru ca primăriile să-și împlinască cu sfin­țenie datoria nelăsând să se facă ne­dreptate alegătorilor, prin omiterea lor din liste sau prin trecerea lor într’un alt colegiu de­cât acela în care legea le da drept să voteze. Acesta este singura cale bine-fă­­cătore pentru țară și prin urmare pentru toți cetățianii și pentru tote partidele. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 August. — In cele din urmă 24 de ore s’au constatat 12 cașuri de morte choletică la Marsilia și trei la Tul^w Vj^«fies, 11 August. — Congresul a avu^Bo­uă m­are majoritate primele dota^Bracole ale revizuirii constituțiu­­nii, oechiarând ca neschimbătore forma republicană și ineligibilă la funcțiunile de președinte al republicii pe prinții fami­­liilor ce au­ guvernat Francia. Roma. 11 August. — împuternicitul de afaceri al Prusiei atașat pe lângă Vati­can a dechlarat cardinalului Iacobini, în­tr’un mod oficial, câ este cu totul falsă relațiunea dată despre oă întrevedere a d-lui de Schleezer cu un corespondinte al unei „l­amburger-Correspondenz.“ Constantin­opole, 11 August.—Fiul d-lui Dussi, consulul Italiei la Rodosto, ce fu­sese răpit de nisce hoți în Ziua de 30 Iulie, s’a liberat drept uă plată de pa­tru mii lire turcesc! în loc de 7 mii, ci­­fră ce se pretinse la început. Acesta re­­ducțiune s’a dobândit în urma demersu­rilor autorităților religiose catolice fă­cute pe lângă hoți. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în Pester Lloyd de la 10 August . Corespondintele nostru din Sarajevo, care ne a comunicat de mai multe ori re­­lațiuni interesante în privința celor ce se petrec în ținuturile ocupate, ne tră­­ite și acum să scrie forte ciudată. El ne spune ca comandantele corpului al 15-lea de armată a fost încunosciințat printr’o­ scrisare a comandantelui su­prem de acolo, cu șase emisari ruși au pornit prin Serbia spre ținuturile ocu­pate. Ei au pas parte în totă regula și călătoresc cu corespondințî de Zi&r­î. Se zice ca doui din ei sunt oficialî liberați și duci se află și acum în serviciul ac­tiv ! Ne-am fi ferit pote de a publica acesta scrie, dacă nu ne-ar fi venit de la un co­respondinte ale cârui relațiuni au fost în­tot­deuna exacte. Trebue să mărturim însă ca nu prea înțelegem acesta afacere, afară numai dacă nu admitem ca acești oficialî voiesc a cutreera Bosnia și Br­­zegovina spre a da informațiuni politice­­militare biuroului din Petersburg și a lua cunostință despre starea lucrurilor din aceste provincii. RUSIA Politische Correspondenz publică ur­­matorea telegramă ce i se trimite din Petersburg cu data de 9 Au­gust . Prin cercurile bine informate se asigu­ră că este­otărâtă într’un chip neîndoios călătoria ce perechia imperială rusăscă voieste să facă în interiorul imperiului. Se zice ca perechia imperială, însoțită de marele duce moștenitor, de ministrul de interne, de ministrul Curții și d’uă numerosă suită, va pleca la 24 August și se va duce mai întei la Varșovia. De aci perechia imperială se va duce la Mos­cova și Kostroma, va face uă visită la monastirea Ipatiev, unde părinte dinas­tiei Romanov Mihail Teodorovici, urmă­rit de Poloni, își găsi un așii. De la Kostroma perechia imperială se va duce în țara Casacilor de Don. Acestă călă­torie va dăinui trei sau patru săptă­­mâni. BELGIA A fost forte numerosă întrunirea ținută în consiliul comunal din Bruxel­les de primarii și de consilierii li­berali și în care au fost discutate mijlocele prin care să se combată noul proiect de lege școlară presin­­tat de guvern. E că­tre­ cari amă­nunte : Primarele din Bruxelles arătă ca fer­­berea ce domnesce în popor a fost pro­vocată prin desființarea ministeriului in­strucțiunii publice. Primarii au cons­­etință de drepturile și datoriile lor și vor sei a mănține ordinea.—Daca regele va sancționa legea, noi o vom respecta, dar în același timp vom combate prin tote mijlocele legale noul regim pe care voiesc a-1 pune în aplicare în privința instrucțiunii. Primarele din Anvers citi­tă resolu­țiune, în care se zice ca proiectul gu­vernului are de scop d’a desființa învă­țământul laic și d’a restabili posesiunea de mână mortă. Proiectul aruncă pe în­vățători în miserie și vatămă finanțele comunelor, de vreme ce înlătură ori­ce intervenire a Statului în chieltuelile pen­tru scule. Acesta resoluțiune va fi trimisă tutor consilielor comunale din Belgia ca s stAuneze. întrunirea de chiarâ, după propunerea primarului din Bruxelles, ca primesce în unanimitate resoluțiunea. l|)r voi :a”c NORVEGIA In Norvegia s’a ivit din nou uă încordare între guvern și Storthing, fiind ca principele reginte a refuzat să sancționeze proiectul de lege vo­tat de ultimul Storthing și privitor la reducerea pedepsei pentru crimele de les­ maiestate. Un ziar din Ham­burg spune că ministrul justiției de­chlară în raportul său la rege câ pedepsele stabilite de Storthing sunt cu mult mai reduse de­cât acelea de prin cele-l­alte State ale Eu­ropei și de aceea crede ca este bi­ne ca regintele să nu sancționeze proiectul. EGIPETUL zii­arul Ilie Times publică o­ scri­sore a lui sir Samuel Baker despre starea ad­usă a lucrurilor în Egipet: Va trebui să luăm fără întârziere uă nouă­otărîre - Zice sir Samuel Baker-­­decá Francia sau altă putere n’ar putea sé convoce uă conferință pentru a exa­­mina situațiunea Egipetului față cu Ma­­rea­ Britanie. Pene acum politica nostră n’a avut nici un succes. Nu trebue nici protectorat nici aneesiune; va fi d’ajuns uă alianță ofensivă și defensivă cu che­­divul. Engliteza trebuie cu ori­ce preț a scăpa Egipetul de greutățile financiare în care se află acesta țară ; cabinetul en­­glez trebue să stărue în privința reduce­rii dobânzilor. Ori­ce îndoială a guver­nului în privința afacerilor Sudanului ar putea să aibă urmări nenorocite : căde­rea Kar­tum­ului și mortea lui Gordon. Acesta ar fi un desenare pentru En­glitera. The Thimes, într’un articol de fond, aprobă ideile lui sir Samuel Baker. ÎNTREVEDEREA DE LA ISL­A ȘI PRESA STREINA. Times vorbind despre întrevederea de la Isl dintre monarh­ii Austriei și Germaniei, scrie urmatorele: întrevederile dintre împărații Austriei și Germaniei sunt considerate ca făcând parte regulată din programa anuală. îm­păratului Wilhelm îi place Gasteinul, care, după cum a zis-o împărătesei Eli­­sabeta, îl face sănătos și’l reînsănătoșesce, oi pentru împăratul Austriei vila sea de la Isl este pe véro un loc tot atât de priincios ca și Osborne pentru regina Victoria, ce co­ .ar întâlnire obicinuită a ampilor amici ...periali, vecini și aliați, s’a mai observat anul acesta în Ișl și presența comitelui Kalnoky, care fu chhe­mat de la Viena și avu ocasiunea se aibă un întrevorbire cu împăratul Germaniei. Ar fi ânsă nelogic de a ne îngrija de acest fapt, de vreme ce nu există nimic pen­tru moment care să neliniștescă spiritele celor duci împărați. De fapt Europa cen­trală este acum atât de liniștită, cum nu s’a mai veZit de multă vreme. Acum, după ce s’a potolit încordarea dintre Rusia și cele­l­alte două puteri im­­per­iale, care până în tomna anului 1883 crease­ră situațiune atât de nesigură și critică în Statele din peninsula balcanică, putem constata că, afară de încurcăturile interiore din Francia și de greutățile chronice din Egipt, nu se mai vâd de­cât atacurile organelor oficiase ale principelui de Bismarck contra Engliterei. Mai ales Rusia nici nu se mișcă acum în Europa. Ast­fel întrevederea imperială s’a petre­cut, ca escepțiune, în nișce condițiuni neîngrijitore. Alianța austro-germană este nu numai tare, dar și ne­amenințată. De altă parte, unele ziare germa­ne, vorbind și ele despre acesta în­trevedere, se ocupă și de atitudinea naționalităților ce predomnesce as­­tă­zi în Austria faciă cu alianța au­stro-germană. Ast­fel fata Hamburger Correspondent scrie în acesta privință urmatorele : Slavii ca păzitori și susținători ai ali­anței cu Germania­ ei, cari... sunt apu­cați de cârceie când aud un cuvânt ger­man, să aibă în pepi uă adevărată , vă călduros o înclinare pentru alianța cu Ger­manii? Acesta pate s’o crezá acela care s^peste a se înșela pe sine-și. Este prea evărat cu Cehii, Polonii asigură d’a specta alianța cu imperiul german, d’a o atinge, și se pate ca acesta să fie a­­devărat pe câtă vreme se vor teme de Germania. Credem bucuros ca ei nu vo­­esc să li se aducă aZi aminte despre re­numitul memoriu al căpeteniei lor poli­tice d. Rieger câtre Napoleon al III, și nici nu ne îndoim cu ach ast­fel cum stau împregiurările, nu vor întreprinde nimic serios contra alianței, câci li s’ar sdrobi puterea și încercarea lor n’ar a­­vea altă urmare de­cât d’a ajuta pe Ger­mani, atât de urîți lor, să revină la pu­tere în întru. Dar câ Slavii din Germa­nia nu doresc alt­ceva mai cu foc de­cât, în cazul când s’ar întâmpla urăși un res­­bel franco-german, ca armele germane să fie învinse, acesta pate s’o tăgăduiască numai acela care n’a fost nici vă­ dată prin aceste cercuri slave, care n’a auzit nici vă-dată între vorbirile lor, care n’a studiat nici vă­ dată Zorele lor. Mițiune strategică mai pretutindinea su­perioră pe Dunăre posițiunii strategice a României, cu aceste popore, desvoltându­­se și fiind sprijinite de marea putere slavă, vor putea într’un zi să amenințe siguranța României și interesele păcii ge­nerale, și câ neutralisarea acestui fluviu ar fi cel mai bun mijloc pentru a împe­­dica aceste conflicte de a se produce. Considerând, în fine, ca neutralisârile în general sunt caile cari duc la scopul urmărit de acest Congres — pacea univer­sală, arbitragiul internațional, — având în vedere ca aceste țâri vor trebui se fie aub­iliarele cele mai preci­se ale acestei opere . Congresul exprimă dorința : Ca marile puteri să recunosca și să ga­ranteze : 1. Neutralitatea perpetuă a Româ­niei. 2. Neutralitatea Dunării, de la Porțile­­de­ Fer­mene la gurile sale, supt suprave­­ghierea unei comisiuni europene. CONFEDERATIUNEA ORIENTAU Acum câte­va zile a apărut la A­­tena La Confédération Orientale, „ fi­na­r al intereselor popoarelor Orientale. „ (1) La Confédération Orientale, chiar politic —Zice comitetul acestui Ziar — va apare că dată pe săptămână, în fie­care Sâm­bătă supt direcțiunea d-lui maior Suter. „Ideile nóstre fiind pentru propagarea unei Confederațiuni a popoarelor balcani­ce, am crezut ca va place cititorilor nos­tril, pe cari lucrul îi intereseza, d’a le da un ziar în special consacrat la aces­ta mare operă pentru care vom lupta în­tot­deuna cu zel și devotament. Acesta este justificarea titlului fetei nostre : La Confédération Orientale. In primul Atena al acestui nu­măr, care a apărut la 2 August, ci­tim urmatorele : Suntem fericiți d’a face cunoscut citi­torilor nostrii câ comitetul Confederațiu­­nei orientale este definitiv constituit. Acest comitet este compus de omeni distinși aparținând celor d’ăntâî trepte ale societății. Foști miniștrii, diplomați, ge­nerăli, deputați și omeni de litere, cei cari sunt colaboratorii acestei mari idei de progres și de civilisaține în favorea căreia toți omenii de inimă, amici ai pacei și ai libertății, trebuesc să concure pentru binele omenirei. Intr’un număr viitor sperăm câ vom fi în putință d’a pune supt ochii citito­rilor nostrii programa comitatului confe­­derațiunea poporelor din Oriunte. In buletinul politic mai citim ur­matorele : A apăra interesele poporelor balcanice fară deosebire de rasă și de naționalita­te, a le întruni într’un singur mănuchiu și a le susține în dreptele lor aspirațiuni, eca scopul ce ne propunem și pentru ca­re vom întrebuința tóte sforțările nóstre. Istoria ne arată până azi că interesele poporelor din Oriunte au fost prea ade­sea despărțite și sacrificate vederilor am­­bițiose cutârel sau cutâreî puteri mari. Astă­zi voim să facem din tóte aceste po­pore curagiose și inteliginte un popor ta­ffe, demn de respectul tuturor și capa­bil d’a dejuca tóte intrigele cari ar veni din afară. Numai prin unirea într’un interes comun, Statele balcanice vor păstra in­­dependința teritoriului lor, și va dispa­re ori­ce poftă a politicei puterilor cari sunt interesate și în­tot­dea­una forte dis­puse de a susține neînțelegerile lor pen­tru a le împărți mai cu­lesnire. Statele balcanice trebuiesc în mod a­­solut a se apropia între ele și a întinde să mână cordială tuturor fraților lor o­­rientali. Numai prin uitarea micilor lor certe politice și impunerea două parte și de alta a câtor­va sacrificii, confederați­­unea poparelor orientale se va putea îm­plini supt chiar egida marilor puteri, cari au cel mai mare interes a vedea ca pacea domnescă în Oriente. Acesta confederațiune, pe care popo­­rele orientale trebue a o încuragia din tóte puterile lor, va permite Statelor bal­canice deja constituite de a se desvolta în independința lor, și’n cas de pericol, cu­ Asociațiunea pentru pace și arbitragiul internațional Congresul de la Berna, 1884. Resoluțiunea luată în ședința publică de la 6 August Esprimând simțimintele nóstre de re­­cunoscință membrilor asociațiunei, cari s’au întrunit acum la Berna, punem supt ochii publicului următorea resoluțiune ce s’a luat în ședința de la 6 August. Cestiunea neutralitârii României și a Dunării Considerând ca puterile semnatare tra­tatului din Berlin au recunoscut inde­­pendința României, fără ca cu tote aces­tea să-i fi dat sancțiunea trebuitare, adi­că neutralitatea teritorului sau și a Du­­nării. Ca, în starea actuală a justiției inter­naționale, drepturile unei țâri slabe, ca România, și integritatea s­a n’ar putea fi asigurate de­cât prin neutralizare. Ca România, aflându-se între nișce mari puteri rivale, este un obiect de pof­te cari pot amenința chiar și asisten­­ța iei. Câ­tă Românie tare și inviolabilă este uă trebuință politică de ăntâiul ordin, și cu adevăratele interese ale Europei cer acesta, destinată fiind a servi de bule­vard civilisațiunii în Oriinte, și de sta­vilă ciocnirilor dintre puterile rivale . Cu neutralitatea României i ar permite a ușura marile sarcini ce trebue a-și im­pune astă­zi pentru apărarea drepturilor sale, și d’a întrebuința tóte mijlocele iei, devenite ast­fel disponibile, pentru opera desvoltării sale interiore. Considerând încă câ Dunărea este ar­tera principală a comercialul României (1) Preotul abonametulu : în Atena și provincie:, și’n formă fruntaria iei p’uă mare întru- un an, 20 fr., șase luni 15 fr., pentru străinătate dere ; cu țârele riverane slave aü­uă pe­ un an, 25 fr.

Next