Romanulu, august 1884 (Anul 28)
1884-08-01
20 BANI ESEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Director« politic și gerante respumlitor: C. A. ROSETTI. anul AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea. A MUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV 40 bani » » B » ai ...... 2 Iei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 » — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. IN PARIS, la Haras, Laffite et C-une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haasenstein at Vogler, (Otto Haase). LA tRANCFORT, S. H. — la Q. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — MERCUR, 1 AUGUST 1884. ABONAMENTE in Capitală și districte: lun an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Centra tóté térile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele postals. I A PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IX ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. O.) 15, Genova. Luminézate și ver fi. — Articolele nepublicate geara — 1T 31 CUPTOR 1004 si 12 AUGUST 1004 Partita liberală conservatore a luat un natórea resoluțiune : „Partitul liberal-conservator, credincios Constituțiunii, consideră revizuirea actuală și darea apanagiului ca uă violare a pactului fundamental, și ia îngegiamentul d'a lucra pentru intrarea in lega Românul a vorbit deja d’acésta resoluțiune , într’un prim Bucuresci suptscris de directorele seű, s’a arătat care este, după noi, rolul oposițiunii întrunite ce ânsăși își crează. România, organul acestei partite, în primul său Bucuresci de Duminecă 22 Iulie, susținând resoluțiunea și atitudinea partitei în alegerile viitore, face mai multe declalaruri pe cari le credem îndestul de însemnate. Vorbind de listele electorale, întreba: „Ce este de făcut ?“ Și apoi adaogă: „ — Veniți să luptați cu noi!“— ne duce așa numitul comitet al presei, presidat de d. C. A. Rosetti —, „câci noi lucrăm ca să rectificăm aceste liste greșite.“ „De luptă nu ne dăm în lături — urmezá România. La luptă suntem deciși. Lupta amotărît’o. Cuvântul luptă e înscris în capul diarului nostru, în resoluțiunea votată de comitetul central al partidului; dar când și ce fel să luptăm, eea ceea ce rămâne a se decide.“ Nu combatem, dar e spunem aprețuirile nóstre. Un partită nu se retrage nici uă dată când este vorba de a lupta pentru ideile și principiile iei și când crede câ în interesul general luptă. Péte să fie învinsă, dar nu i se pote zice ca n’a primit lupta. Lupta este viața, și unei partite care se retrage fară luptă i se pote zice ca n’are credință în ea însăși, în ideile și 'n principiele sale. „Uă partită care se abține, abdică“, a zis Lamartine. Uă partită dar trebue să lupte, câci bine s’a zis ca ori ce cucerire a dreptății nu se póte dobăndi de cât cu precini unei lupte. Dér,lice organul oposițiunii unite : „Reservând atitudinea nóstra în viitórele alegeri, reamintim, atât amicilor cât și adversarilor nostril, c’a diferi lupta nu va sări d’ a renunța la densa; și cu buna alegere a terenului de luptă este adesea principala condițiune a succesului.“ Așa este, când cnsé se află de fapt pe terenul alegerilor, este credem ertat fiecârui cetățian să se întrebe: care póte fi acel tărâm ce se caută dar care nu s’a putut încă alege ? Oposițiunea întrunită nu voiesce să recunosca revizuirea Constituțiunii der ia angagiamentul d’a lucra pentru sfărâmarea iei. Déci nu recunosce Constituțiunea actuală și totuși „ia angagiament d’a lucra pentru sfărâmarea iei“ mărturim câ nu înțelegem de ce mai zice ca nu „și-a ales încă tărâmul de luptă?“ înțelegem a Zice ca nu s’a otărît, âncă Zi °a î tărâmul case ne pare ca este pe deplin ales. Să ne fie însă ertat se esprimăm aciuă nedumerire. Déca ș’a luat otărîrea a nu recunosce nuea Constituțiune, ce ínsemnezá urmatórele cuvinte : „Fară îndoială ca ne-am presinta cu cea mai deplină încredere în fața supremului verdict al țarei, decâ țara ar fi lăsată liberă să-l pronunțe. „Puțin ne-ar importa chiar modificările aduse în compunerea colegiilor electorale, decâ liberul exerciță al dreptului de vot ar fi garantat tutor cetățianilor, deci lupta între partite ar fi reală, décâ chiar legle esistente ar fi respectate.“ picem daz onorabililor nostrii protivnici, Partita Liberală Conservatóre dechlarând câ, cu orecare condițiuni, merge la vot, ne pare ca contrazice prima dechlarare câ „pactul fundamental, fiind violat, va lucra pe alt tărâm pentru intrarea în legalitate.“ Déca apoi decilară ca are deplină încredere în verdictul suprem al țarei, și ca nu-I importă compunerea colegiilor electorale; decă cere și voiesce respectul legilor, pentru ce atunci nu intră în națiune pentru ca se lupte cu densa, și s-o ajute ca verdictul iei să fie dat în libertate și legile să fie respectate ? Emile de Girardin care la 18 Marte, supt guvernul Mac-Mahon, scia să pue în mișcare simțămintele patriotice ale națiunii franceze în momentele cele mai grele, când Republica era forte amenințată să cadă prada loviturilor îndreptate contra iei, Z'se într’uă ocasiune solemnă : „Daca partitele voiesc să învingă și să facă a triumfa causa dreptății, atunci ele nu trebue să facă ca interesul lor să treca naintea interesului țarei.“ Nu credem ca oposițiunea unită pute servi interesul țerei părăsind tărâmul unei lupte naturale pentru alegerea unui alt tărâm, care nu pate fi altul — după propria lui mărturire—decât acela al unei lupte afară din lege. Singura isbândă pentru uă partită este de a câștiga sprijinul țerei, și pentru a câștiga acest sprijin trebuie mai ăntei să dovedescă națiunii ca numai la dânsa recurge și cu totă încrederea în puterea și voința iei o pune. Fară acesta, credem ca oricare partită, fie ea chiar la guvern, șovăiesce în cale și nainte nu mai póte merge. Ingagiamântul luat de oposițiunea întrunită de a lucra pentru reintrarea în legalitate , părăsirea tărâmului natural, și alegerea unui alt tărâm de luptă, însemneza sfîșiarea Constituțiunii actuale și reintrarea supt regimul vechei Constituțiuni, nu prin votul națiunii ci prin puterea materială. Națiunea română nu pate dori să asemene acțiune pentru ca ea nu pote dori invaziunile străinilor în țară cu tóte tristele lor reamintiri. Scribe a zis : „Când un partită n’are națiunea pentru densa, pate să aute la tulburări, să facă comploturi, să se rescule, etc. , dar nu va putea nici uădată să facă revoluțiuni. “ Oposițiunea unită dar, ne putând dori asemene tulburari, credem câ este datore să intre în națiune, să lucreze și să lupte cu densa și pentru densa. Acesta este adevăratul tărâm de luptă care se impune acum tutor partidelor. Uă nouă lege electorală se pune în vigore; datoria presei, datoria, tutor cetățianilor, fără osebire de culore politică, este să nu stea în nepăsare ci să lucreze cât se póte mai cu tărie la facerea listelor electorale, stăruind cu toții pentru cea mai drepta a lor întocmire. Nepăsarea, nesciința, lipsa de speranță a multor cetățiani, și pote chiar în unele locuri și roua credință a celor chiămați să’și împlinescă sarcina impusă de lege, pot face ca listele electorale să fie râu întocmite. Vedem ce se întâmplă cu formarea acestor liste chiar în capitală, unde acțiunea politică este mai mare și mișcarea luptelor de partidă mai semnificative. Ce pate să fie în celealte orașe ale țarei ? Ce pate să fie comunele rurale ? Cei cari nu se intereseză de facerea listelor electorale, nu pot să se intereseze nici de dreptul lor de alegători, și, prin urmare, râu fac, câci acesta este dreptul cel mai scump al cetățianului. E că pentru ce am îndemnat și îndemnăm pe toți cetățianii să merga a se înscrie în listele electorale; eca pentru ce am Z^ și zicem ca trebue să veghiam d’aprope cu toții pentru ca primăriile să-și împlinască cu sfințenie datoria nelăsând să se facă nedreptate alegătorilor, prin omiterea lor din liste sau prin trecerea lor într’un alt colegiu decât acela în care legea le da drept să voteze. Acesta este singura cale bine-făcătore pentru țară și prin urmare pentru toți cetățianii și pentru tote partidele. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 August. — In cele din urmă 24 de ore s’au constatat 12 cașuri de morte choletică la Marsilia și trei la Tul^w Vj^«fies, 11 August. — Congresul a avu^Bouă mare majoritate primele dota^Bracole ale revizuirii constituțiunii, oechiarând ca neschimbătore forma republicană și ineligibilă la funcțiunile de președinte al republicii pe prinții familiilor ce au guvernat Francia. Roma. 11 August. — împuternicitul de afaceri al Prusiei atașat pe lângă Vatican a dechlarat cardinalului Iacobini, într’un mod oficial, câ este cu totul falsă relațiunea dată despre oă întrevedere a d-lui de Schleezer cu un corespondinte al unei „lamburger-Correspondenz.“ Constantinopole, 11 August.—Fiul d-lui Dussi, consulul Italiei la Rodosto, ce fusese răpit de nisce hoți în Ziua de 30 Iulie, s’a liberat drept uă plată de patru mii lire turcesc! în loc de 7 mii, cifră ce se pretinse la început. Acesta reducțiune s’a dobândit în urma demersurilor autorităților religiose catolice făcute pe lângă hoți. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în Pester Lloyd de la 10 August . Corespondintele nostru din Sarajevo, care ne a comunicat de mai multe ori relațiuni interesante în privința celor ce se petrec în ținuturile ocupate, ne trăite și acum să scrie forte ciudată. El ne spune ca comandantele corpului al 15-lea de armată a fost încunosciințat printr’o scrisare a comandantelui suprem de acolo, cu șase emisari ruși au pornit prin Serbia spre ținuturile ocupate. Ei au pas parte în totă regula și călătoresc cu corespondințî de Zi&rî. Se zice ca doui din ei sunt oficialî liberați și duci se află și acum în serviciul activ ! Ne-am fi ferit pote de a publica acesta scrie, dacă nu ne-ar fi venit de la un corespondinte ale cârui relațiuni au fost întotdeuna exacte. Trebue să mărturim însă ca nu prea înțelegem acesta afacere, afară numai dacă nu admitem ca acești oficialî voiesc a cutreera Bosnia și Brzegovina spre a da informațiuni politicemilitare biuroului din Petersburg și a lua cunostință despre starea lucrurilor din aceste provincii. RUSIA Politische Correspondenz publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Petersburg cu data de 9 August . Prin cercurile bine informate se asigură că esteotărâtă într’un chip neîndoios călătoria ce perechia imperială rusăscă voieste să facă în interiorul imperiului. Se zice ca perechia imperială, însoțită de marele duce moștenitor, de ministrul de interne, de ministrul Curții și d’uă numerosă suită, va pleca la 24 August și se va duce mai întei la Varșovia. De aci perechia imperială se va duce la Moscova și Kostroma, va face uă visită la monastirea Ipatiev, unde părinte dinastiei Romanov Mihail Teodorovici, urmărit de Poloni, își găsi un așii. De la Kostroma perechia imperială se va duce în țara Casacilor de Don. Acestă călătorie va dăinui trei sau patru săptămâni. BELGIA A fost forte numerosă întrunirea ținută în consiliul comunal din Bruxelles de primarii și de consilierii liberali și în care au fost discutate mijlocele prin care să se combată noul proiect de lege școlară presintat de guvern. E către cari amănunte : Primarele din Bruxelles arătă ca ferberea ce domnesce în popor a fost provocată prin desființarea ministeriului instrucțiunii publice. Primarii au consetință de drepturile și datoriile lor și vor sei a mănține ordinea.—Daca regele va sancționa legea, noi o vom respecta, dar în același timp vom combate prin tote mijlocele legale noul regim pe care voiesc a-1 pune în aplicare în privința instrucțiunii. Primarele din Anvers citită resoluțiune, în care se zice ca proiectul guvernului are de scop d’a desființa învățământul laic și d’a restabili posesiunea de mână mortă. Proiectul aruncă pe învățători în miserie și vatămă finanțele comunelor, de vreme ce înlătură orice intervenire a Statului în chieltuelile pentru scule. Acesta resoluțiune va fi trimisă tutor consilielor comunale din Belgia ca s stAuneze. întrunirea de chiarâ, după propunerea primarului din Bruxelles, ca primesce în unanimitate resoluțiunea. l|)r voi :a”c NORVEGIA In Norvegia s’a ivit din nou uă încordare între guvern și Storthing, fiind ca principele reginte a refuzat să sancționeze proiectul de lege votat de ultimul Storthing și privitor la reducerea pedepsei pentru crimele de les maiestate. Un ziar din Hamburg spune că ministrul justiției dechlară în raportul său la rege câ pedepsele stabilite de Storthing sunt cu mult mai reduse decât acelea de prin cele-lalte State ale Europei și de aceea crede ca este bine ca regintele să nu sancționeze proiectul. EGIPETUL ziiarul Ilie Times publică o scrisore a lui sir Samuel Baker despre starea adusă a lucrurilor în Egipet: Va trebui să luăm fără întârziere uă nouăotărîre - Zice sir Samuel Baker-decá Francia sau altă putere n’ar putea sé convoce uă conferință pentru a examina situațiunea Egipetului față cu Marea Britanie. Pene acum politica nostră n’a avut nici un succes. Nu trebue nici protectorat nici aneesiune; va fi d’ajuns uă alianță ofensivă și defensivă cu chedivul. Engliteza trebuie cu orice preț a scăpa Egipetul de greutățile financiare în care se află acesta țară ; cabinetul englez trebue să stărue în privința reducerii dobânzilor. Orice îndoială a guvernului în privința afacerilor Sudanului ar putea să aibă urmări nenorocite : căderea Kartumului și mortea lui Gordon. Acesta ar fi un desenare pentru Englitera. The Thimes, într’un articol de fond, aprobă ideile lui sir Samuel Baker. ÎNTREVEDEREA DE LA ISLA ȘI PRESA STREINA. Times vorbind despre întrevederea de la Isl dintre monarhii Austriei și Germaniei, scrie urmatorele: întrevederile dintre împărații Austriei și Germaniei sunt considerate ca făcând parte regulată din programa anuală. împăratului Wilhelm îi place Gasteinul, care, după cum a zis-o împărătesei Elisabeta, îl face sănătos și’l reînsănătoșesce, oi pentru împăratul Austriei vila sea de la Isl este pe véro un loc tot atât de priincios ca și Osborne pentru regina Victoria, ce co .ar întâlnire obicinuită a ampilor amici ...periali, vecini și aliați, s’a mai observat anul acesta în Ișl și presența comitelui Kalnoky, care fu chhemat de la Viena și avu ocasiunea se aibă un întrevorbire cu împăratul Germaniei. Ar fi ânsă nelogic de a ne îngrija de acest fapt, de vreme ce nu există nimic pentru moment care să neliniștescă spiritele celor duci împărați. De fapt Europa centrală este acum atât de liniștită, cum nu s’a mai veZit de multă vreme. Acum, după ce s’a potolit încordarea dintre Rusia și celelalte două puteri imperiale, care până în tomna anului 1883 creaseră situațiune atât de nesigură și critică în Statele din peninsula balcanică, putem constata că, afară de încurcăturile interiore din Francia și de greutățile chronice din Egipt, nu se mai vâd decât atacurile organelor oficiase ale principelui de Bismarck contra Engliterei. Mai ales Rusia nici nu se mișcă acum în Europa. Astfel întrevederea imperială s’a petrecut, ca escepțiune, în nișce condițiuni neîngrijitore. Alianța austro-germană este nu numai tare, dar și neamenințată. De altă parte, unele ziare germane, vorbind și ele despre acesta întrevedere, se ocupă și de atitudinea naționalităților ce predomnesce astăzi în Austria faciă cu alianța austro-germană. Astfel fata Hamburger Correspondent scrie în acesta privință urmatorele : Slavii ca păzitori și susținători ai alianței cu Germania ei, cari... sunt apucați de cârceie când aud un cuvânt german, să aibă în pepi uă adevărată , vă călduros o înclinare pentru alianța cu Germanii? Acesta pate s’o crezá acela care s^peste a se înșela pe sine-și. Este prea evărat cu Cehii, Polonii asigură d’a specta alianța cu imperiul german, d’a o atinge, și se pate ca acesta să fie adevărat pe câtă vreme se vor teme de Germania. Credem bucuros ca ei nu voesc să li se aducă aZi aminte despre renumitul memoriu al căpeteniei lor politice d. Rieger câtre Napoleon al III, și nici nu ne îndoim cu ach astfel cum stau împregiurările, nu vor întreprinde nimic serios contra alianței, câci li s’ar sdrobi puterea și încercarea lor n’ar avea altă urmare decât d’a ajuta pe Germani, atât de urîți lor, să revină la putere în întru. Dar câ Slavii din Germania nu doresc altceva mai cu foc decât, în cazul când s’ar întâmpla urăși un resbel franco-german, ca armele germane să fie învinse, acesta pate s’o tăgăduiască numai acela care n’a fost nici vă dată prin aceste cercuri slave, care n’a auzit nici vă-dată între vorbirile lor, care n’a studiat nici vă dată Zorele lor. Mițiune strategică mai pretutindinea superioră pe Dunăre posițiunii strategice a României, cu aceste popore, desvoltânduse și fiind sprijinite de marea putere slavă, vor putea într’un zi să amenințe siguranța României și interesele păcii generale, și câ neutralisarea acestui fluviu ar fi cel mai bun mijloc pentru a împedica aceste conflicte de a se produce. Considerând, în fine, ca neutralisârile în general sunt caile cari duc la scopul urmărit de acest Congres — pacea universală, arbitragiul internațional, — având în vedere ca aceste țâri vor trebui se fie aubiliarele cele mai precise ale acestei opere . Congresul exprimă dorința : Ca marile puteri să recunosca și să garanteze : 1. Neutralitatea perpetuă a României. 2. Neutralitatea Dunării, de la Porțilede Fermene la gurile sale, supt supraveghierea unei comisiuni europene. CONFEDERATIUNEA ORIENTAU Acum câteva zile a apărut la Atena La Confédération Orientale, „ finar al intereselor popoarelor Orientale. „ (1) La Confédération Orientale, chiar politic —Zice comitetul acestui Ziar — va apare că dată pe săptămână, în fiecare Sâmbătă supt direcțiunea d-lui maior Suter. „Ideile nóstre fiind pentru propagarea unei Confederațiuni a popoarelor balcanice, am crezut ca va place cititorilor nostril, pe cari lucrul îi intereseza, d’a le da un ziar în special consacrat la acesta mare operă pentru care vom lupta întotdeuna cu zel și devotament. Acesta este justificarea titlului fetei nostre : La Confédération Orientale. In primul Atena al acestui număr, care a apărut la 2 August, citim urmatorele : Suntem fericiți d’a face cunoscut cititorilor nostrii câ comitetul Confederațiunei orientale este definitiv constituit. Acest comitet este compus de omeni distinși aparținând celor d’ăntâî trepte ale societății. Foști miniștrii, diplomați, generăli, deputați și omeni de litere, cei cari sunt colaboratorii acestei mari idei de progres și de civilisaține în favorea căreia toți omenii de inimă, amici ai pacei și ai libertății, trebuesc să concure pentru binele omenirei. Intr’un număr viitor sperăm câ vom fi în putință d’a pune supt ochii cititorilor nostrii programa comitatului confederațiunea poporelor din Oriunte. In buletinul politic mai citim urmatorele : A apăra interesele poporelor balcanice fară deosebire de rasă și de naționalitate, a le întruni într’un singur mănuchiu și a le susține în dreptele lor aspirațiuni, eca scopul ce ne propunem și pentru care vom întrebuința tóte sforțările nóstre. Istoria ne arată până azi că interesele poporelor din Oriunte au fost prea adesea despărțite și sacrificate vederilor ambițiose cutârel sau cutâreî puteri mari. Astăzi voim să facem din tóte aceste popore curagiose și inteliginte un popor taffe, demn de respectul tuturor și capabil d’a dejuca tóte intrigele cari ar veni din afară. Numai prin unirea într’un interes comun, Statele balcanice vor păstra independința teritoriului lor, și va dispare orice poftă a politicei puterilor cari sunt interesate și întotdeauna forte dispuse de a susține neînțelegerile lor pentru a le împărți mai culesnire. Statele balcanice trebuiesc în mod asolut a se apropia între ele și a întinde să mână cordială tuturor fraților lor orientali. Numai prin uitarea micilor lor certe politice și impunerea două parte și de alta a câtorva sacrificii, confederațiunea poparelor orientale se va putea împlini supt chiar egida marilor puteri, cari au cel mai mare interes a vedea ca pacea domnescă în Oriente. Acesta confederațiune, pe care poporele orientale trebue a o încuragia din tóte puterile lor, va permite Statelor balcanice deja constituite de a se desvolta în independința lor, și’n cas de pericol, cu Asociațiunea pentru pace și arbitragiul internațional Congresul de la Berna, 1884. Resoluțiunea luată în ședința publică de la 6 August Esprimând simțimintele nóstre de recunoscință membrilor asociațiunei, cari s’au întrunit acum la Berna, punem supt ochii publicului următorea resoluțiune ce s’a luat în ședința de la 6 August. Cestiunea neutralitârii României și a Dunării Considerând ca puterile semnatare tratatului din Berlin au recunoscut independința României, fără ca cu tote acestea să-i fi dat sancțiunea trebuitare, adică neutralitatea teritorului sau și a Dunării. Ca, în starea actuală a justiției internaționale, drepturile unei țâri slabe, ca România, și integritatea sa n’ar putea fi asigurate decât prin neutralizare. Ca România, aflându-se între nișce mari puteri rivale, este un obiect de pofte cari pot amenința chiar și asistența iei. Câtă Românie tare și inviolabilă este uă trebuință politică de ăntâiul ordin, și cu adevăratele interese ale Europei cer acesta, destinată fiind a servi de bulevard civilisațiunii în Oriinte, și de stavilă ciocnirilor dintre puterile rivale . Cu neutralitatea României i ar permite a ușura marile sarcini ce trebue a-și impune astăzi pentru apărarea drepturilor sale, și d’a întrebuința tóte mijlocele iei, devenite astfel disponibile, pentru opera desvoltării sale interiore. Considerând încă câ Dunărea este artera principală a comercialul României (1) Preotul abonametulu : în Atena și provincie:, și’n formă fruntaria iei p’uă mare întru- un an, 20 fr., șase luni 15 fr., pentru străinătate dere ; cu țârele riverane slave aüuă pe un an, 25 fr.