Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-21
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Haass). LA PRANCPOUT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 fimmmuas. Din causa sărbătorii de adi. Intrarea în biserică, diarul nu va apare de cât roul séra. BUGURESTI 22 todireÎe 1884 " D’abia s’au întrunit corpurile legiuitóre, alese în temeiul unoei legi electorale despre care Mesagiul regaidise: „Ne putem felicita ca resultatul lungilor desbateri ce au urmat a dat în sfîrșit uă lege menită a pune capăt multor neajunsuri,“ și ele pare c’ar voi se jică ca neîntemeiate sunt aceste bune afirmări. Secretul votului, pe care nooa lege electorală s’a ’ncercat a-1 garanta, a fost violat în multe localități, după cum s’a dovedit din protestele adresate corpurilor legiuitore, fără ca Senatul sau Camera se vede că este bine — mai cu sumă la prima aplicare a legii—d a infera pe cei cari s’au abătut de la stipulârile precise ale legii, ș’a pune astfel în adevăr capăt ilegalităților. Acest trist adevăr constatat, vom vorbi astăzi d’un alt fapt. Camera, în ședința sea de Sâmbătă, s’a ocupat cu validarea alegerilor nuoilor deputați. Comisiunea pentru verificarea titlurilor a propus invalidarea alegerii făcute în persona d-lui C. Dobrescu, ales în colegiul al IlI-lea de Argeș, și validarea alegerii d-lui Hărdău, ales în colegiul al Il-lea de Dolj. Cel d’ântâi este profesore într’uă comună rurală din județul Argeș, cel d’al douilea este directorele arhivelor, prin urmare, ca toți directorii funcționar al Statului. Nu aii aleși invalidară alegerea d-lul Dobrescu și validară p’aceea a d-lui Hâsdeu. Pe ce anume articol din lege s’au întemeiat spre a face acesta, mărturim ca nu seim. Unde au găsit câ funcțiunea d-lui Dobrescu ca institutore sătesc este necompatibilă cu mandatul de deputat și unde au descoperit că aceea a d-lui Hărdău, ca directore al arhivelor, este compatibilă cu un asemenea mandat. Art. 27 din noua lege electorală zice : „Militarii în activitate, funcționarii administrativi, judecătoresci, financiari, fiscali, guvernatorele Bâncei naționale, directorii acestei bănci numiți de guvern, directorii sucursalelor Bâncei naționale, directorii creditelor agricole, ajutorele de primări, membrii comitetului permaninte, nu vor putea fi aleși în nici unul din Corpurile legiuitore daca nu-și vor fi dat demisiunea sau nu vor fi fost revocați cel mult trei zile după publicarea decretului de convocare a colegiilor electorale. “ Cum au găsit aici pe sătianul învățător, d. Dobrescu, și n’au găsit și pe învățatul d. Hăjdău, directorele arhivelor, care este în adevăr un funcționar numit de administrațiune ? Cum de nu și-aț adus aminte și de art. 34 din legea electorală care zice: „Membrii uneia sau celei-lalte Adunari, numiți de guvern într’u funcțiune salariată, pe care o primesc, încetază d’a fi deputați și nu-și reiau exercițiul mandatului lor decât în virtutea unei noi alegeri.“ . " Astfel der, râu a făcut, după noi, onorabilele d. Hajdeu ca, fiind funcționar al Statului, și-a pus candidatura. Réy a făcut Camera ca, fără a ține sema de stipularile precise ale legii electorale, a permis unui funcționar al Statului să vină ca deputat în Cameră. Procedarea d-lui Haldeu și a Camerei va avea ca consecință tocmai faptul pe care a voit, să-l înlăture legiuitorul introducând în legea electorală art. 27 și 34. A se descinde ușa Parlamentului celor cari sunt salariați de guvern și dependințî de dânsul, este a se zice ca trebue ca printre cei cari au datoria să controleze actele și faptele guvernului să fie și omeni pe cari îi controlezi guvernul. Art. 28 din noua lege electorală cjice : „Profesorii definitivi al învățământului superior și secundar pot fi aleși deputați sau senatori, afară de: „1) Inspectorii generali ai instrucțiunii; „2) Revisorii școlari; „3) Directorii și profesorii diverselor stabilimente de învățământ.“ învățătorul sătian nu intră în nici una din categoriele de escludere, ceea dar ce i s’ar fi putut pretinde ar fi fost sau să numiască un locoțiitor, pentru ca scala să nu sufere, sau să i se cera a opta între mandatul de deputat și acela de învățător. 9 Camera însă a găsit de cuviință să valideze alegerea directorului arhivelor și să invalideze pe aceea a învățătorului săuian. Cu părere de ránder constatăm ca resultatul desbaterilor ce s’au urmat asupra legii electorale nu pune capăt multora din abuzurile legii trecute, sau ca, déci legea e bună, cel în drept d’a face ca ea se fie aplicată încă de la început lasă ca ea să fie încurcată și scrîntită. Esprimând din nou cea mai sinceră părere de râu, vom pune supt ochii membrilor Parlamentului urmatorele cuvinte ce principele de Bismarck le diferilesc acestea deputaților din Reichstagul german: „Vă recomand să respectați legile și vă rog să nu dați un râu exemplu guvernelor.“ Mai este uă cestiune, care se zice ca va fi adusă bilele acestea în desbaterea Corpurilor legiuitore și de aceea o supunem și noi desbaterii publicului. Se scie ca colegiul al ll-lea de Prahova n’a putut să’și alegă pe represintanții sai în Cameră, fiind ca președintele uneia din secțiuni, d. I. Dendrino, se bolnăvise, cr președintele celei d’a doua secțiuni, d. Ciocărdia, n’a mai permis atunci să se facă alegerea numai la secțiunea sea. După noi, dreptate a avut d. Ciocărdia d’a procedat astfel. Totuși se zice — și ne place a spera ca neesact se «zice — ca Adunarea deputaților ar voi să dea în judecată pe d. Ciocărdia. Ea s’ar întemeia pe art. 122 din nooa lege electorală, care dice : „Membrii biuroului cari, fară motiv justificat, nu se vor presinta pentru a ’ncepe operațiunile electorale la ora ficsată de lege, se vor pedepsi c’uă amendă de la 500 până la 1000 lei. „Décá, din causa absințil lor ne iustificată, s’a amânat alegerea, pe dépsa va fi ínchisórea de la 1 lună până la 6 luni și amendă de la 1000 până la 2000 lei.“ Absința unuia din președinți este forte justificată prin bolă. Cellalt președinte, d. Ciocărdia, n’a lipsit de la postul său și, déca alegerea colegiului al II-lea de Prahova s’a amânat, ea este un consecință a bulei d-lui Dendrino și a neprevederii legii pentru asemene cazuri, ci nu a procederii d-lui Ciocărdia. Cestiunea este atât de simplă încât nu suferă desbatere. Déci alegerea pentru Il-lea se făcea în secț reia președinte eră d. O alegere, nefăcându-se 1țiune, putea ea avea ce valore ? învederat cui nulă. Un colegiű, de și di multe secțiuni, este vătarea numai la un sect trunchiare a unității prin urmare, mai repertând da un resultat în neadvențtă. Putea președintele sef să chiame pe alegătorii tăia să voteze toți la a ști cu nu. Putea el să proclam cei cari aveau majorita secțiunea a doua, ce când nu votaseră nici gălorii secțiunii ântâia lu. Putea el să decrete, ca alegătorii secțiunii ântâia vor vota în altă <f hotărîtă sau neotărîtă de dânsul , și închiriând și pecetluind urna s’o lase ca ea să fie dusă la secțiunea ântâia de câtre administrațiune , în ziua când se va deschide acea secțiune ? Nu. Putea guvernul, la rîndul său, să convoce pentru astă di numai jumătate din alegătorii unuiai aceluiași colegiu ? învederat oră și este ca nu se póte face să asemene trunchiare. Silit fiind dor de baza președintelui secțiunii ântâia, președintele secțiunii a doua a lucrat în mod legal, inteliginte și practic, din tote punteli de vedere, și prin urmare rămâne ca legiuitorii să prevadă tote lipsurile ce conține actuala lege electorală, și să le deplinescă într’un mod limpede și positiv. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 1 Decembre. — Reichstagul a trimis din nou unei comisiuni proiectul privitor la subvențiunile de acordat companieior maritime. D. de Bismarck, apărând acest proiect, a zis: „Cu tote câ imperiul nu urmeză uă politică obstrucționistă, în tot „ cazul alegătorii vorbei de acum nainte cine trebue să fie făcut responsabil de greutățile ce se caută a se crea Imperiului “ Berlin. 1 Decembre. — Conferința africană a adoptat într-un mod definitiv proiectul de dechlarațiune privitor la delimitarea basinului Congolui și la libertatea comercială pe teritoriile cuprinse în acesta zonă. Al doilea punt al programei, privitor la libera navigațiune pe Congo și pe Nigeri a fost trimis în cercetarea unei comisiuni formate din aceleași State ca cea d’ântâia. Viena. 1 Decembre — Noua Pressă liberă duce ca, după cererea comună a guvernelor din Viena și din Pesta, d. Kalnoky a trimis instrucțiuni comitelui Hoyos, ambasadorul Austro-Ungariei la Paris, în vedere de a face guvernului francez represintâri privitore la schimbarea pe care Francia a proiectat s’o introducă în tarifarea vamală. Londra. 1 Decembre. — N noile propuneri engleze privitore la afacerile Egipetului nu se deosibesc într’un mod simțitor de acele publicate de vr’uă opt zile. Times și Standard cred câ ele vor avea trebuință de nici deslușiri și consideră primirea puterilor ca neprobabilă. Londra, 1 Decembre. — Camera comunelor a adoptat în ântâia citire ,bitul de repartițiune la colegiilor electorale. A doua citire s’a fresat pentru Joi. DIN AFARA GERMANIA Cu ocasiunea desbaterilor din Reichstagul german asupra bugetului, d. Reichter imputa ministerului de resbel ca, din cele 34 de milione mârci cari erau destinate a fi întrebuințate anul viitor pentru armată, 10 milione au fost cheltuite deja de acum, fară consimțimântul Reichstagului, pentru nioi construcțiuni la fruntaria apusană. Răspunsul pe care ministrul de resbel, generarele Bronsart, îl dete la acesta imputare, UN MERCUR!, 21 NOEMBRE 1884 Luminéza-te șî vei fi. ABONAMENTE !’■' Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 III; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. i'entru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Beurse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco ie Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepalicate se ard — de vedere politicaîncât îl reproduci. Ecă 1irii s’au ivit plângeri, liget chieltueli mari, nare parte pentru consoți săvârșite, țară ca se fi dobendit consimțluî. Acesta este un uvernele federate nu se pușin prin acesta stag sau se se arate i el. Deca ar fi fost care trebue să susțin ași avea uă sarcină rebue să fi fost deci seriose, care ne-au îm acerea naintea Reichs, intra acum pe tărâme ce mie îmi este reservă; dar pot asrebuință pentru sicua nu e spune aceste me Reichstagului. De aî vr’un cuvânt d’a a , pe guvern, de și de altminteri sunt gata a da în ședința comisiunii tóte amănuntele ce mi se vor cere în acesta privință. Aceste cuvinte ale ministrului de resbel al Germaniei, die Neue freie Pressen numai după câteva săptămâni de la intrevederea monarhilor" în Skierniewice, nu mai au trebuință de nici un comentariu. Ele dovedesc numai, câ măsurile cari auotărât pe guvernul imperial german să facă constricțiuni la fruntaria apusenii, sunt astăzi tot atât de temeinice ca și mai nainte de intrevederea împăraților. In orice cas însă, îi va fi cu greu ministrului de resbel să pună aceste motive în acordu i^asigurarile forte pacinice din dispJB^cu care împăratul Wilhelm a deschis sesiunea Reichstagului. ENGLITERA La 25 ale cuvintei s’a ținut în Londra uă întrunire a radicalilor supt președinția deputatului sir W. Lawson, în care se luaotărârea pentru formarea unei societăți care va avea acest titlu : „Liga poporului pentru desființarea Corpurilor legiuitare ereditare“. S’a respins un amendament care voia să atribue ligei scopul de a desființa principiul ereditar în guvernul țârii. La aceste desbateri luară parte membrii Parlamentului din Labouchere, Storey, Bradlaugh și Pankhurst. Se telegrafiază din Londra ziarului Le lemps, cu data de la 28 Noembre. Leaderii opozițiunei au avut oro uă nouă conferință cu d. Gladstone, lordul Hartington și sir Charles Dilke, în privința diverginților de opiniuni asupra bilului reformei electorale. In acesta conferință s-a stabilit o înțelegere completă între cele două partite, și bilul asupra repartițiunei colegiilor electorale va fi depus la Camera comunelor lunea viitare. TURCIA După vă scrie ce Politische Correspondent primesce acum din Constantinopole, s’ar fi ajuns deja la oă înțelegere între Portă și Rusia în privința așa numitei cestiuni a Dardanelelor. D’aci încolo vor putea să treca prin Dardanele 1.500 soldați sau recruți ruși, dar pentru acesta va fi întotdeuna trebuință de un firman, pentru ca să rămână în putere și obiceiu faptul ca nici un Stat, prin urmare nici Rusia nu va trece soldați și vase de resbel prin Dardanele. După al doilea punt de garanție din tratatul de Paris, dice Neue freie Presse care comenteza acesta scrie, n’are dreptul nici un vas străin de resbel să între în Bosfor sau în Dardanele. Escepțiuni se pot face numai în privința acelor vase ușore cu stog de resbel care se află în serviciul ambasadelor puterilor străine amice și care au firmane de trecere, și acelor vase ușore arășî ce care fiecare putere are dreptul de a le ține la gurile Dunării spre a garanta esccutarea stipulațiunilor privitore la libertatea navigațiunii pe acest riü. Se înțelege de sine și, ca orișice vas comercial, îngagiat pentru transportarea de trupe, trebue considerat ca vas de resbel și tratat ca astfel după dreptul internațional. Lordul Granville a recunoscut de curând acesta basă, când, pe unul din vasele societății turcesc! de navigațiune „Massussieh“, care transporta trupe turcesci, isbucniră turburari în portul Malta. Guvernatorele de aci se adresa câtre guvernul engles cerându-I instrucțiuni decá trebue să reclame jurisdicțiunea asupra acestui vas, de vreme ce turburârile se întămplaseră în apele englese. Răspunsul ce i se dete fa cu vasul, deși aparține flotei comerciale turcesce, totuși în cașul de faciă trebue considerat ca vas temporal de transport al marinei otomane de resbel și prin urmare nu cade supt jurisdicțiunea guvernatorului. Decador se va confirma schea dată de Politische Correspondenz, atunci Porta, ■ după stăruințele Rusiei, va fi desființat j chiar cel din urmă rest al tratatului de ■ Paris Antâiul punt de garanție, privitor la esecutarea hatti-humatumului de la 18 f Februarie 1856 pentru egalitatea rajale- i lor, a rămas întotdeana uă literă mortă. I Neutralitatea marii Negre a fost desființată prin conferința Pontului și stipulațiunea privitore la navigațiunea pe Dunăre și la principatele dunărene au fost înlăturate de Rusia în 1877 și prin tratatul de Berlin. Acum cade și clausa în privința strâmtorilor și astfel tratatul de Paris, după o resistență de 29 ani, inceteza cu totul d’a mai esista. GRECIA D. Tricupis, președintele consiliului, a supus Camerei deputaților bugetul pe anul 1885 a espus, cu acesta ocasiune, situațiu ne fcorrunciară a statului, pe care o consideră ca satisfăcătore. Esercițiul 1884 presinta, a <fi fost un deficit de 2 milione, dar bugetul pe anul 1885 se soldază printr’un mare escedinte. El a anunțat ca va supune adunării diferite proiecte privitore la reorganisarea cursei de compturi, ceea ce va permite parlamentului să controleze într’un mod serios gestiunea financiară. Dânsul a vorbit în fine de eventualitatea unei conversiuni a celor trei mici împrumuturi, când situațiunea pieței se va fi îmbunătățit. BISMARCK ȘI TAAFFE ? Supt acest titlu, ziarul ceh Politik, care apare în Praga, publică un lung articol în care se ocupă de succesele politice ale ambilor miniștri și care sunt în mare parte atribuite comitelui Taaffe. Principele de Bismarck, dice Politik, n’a fost în stare până acum să formeze o majoritate parlamentară, de vreme ce el nu voeace cu nici un preț să cedeze vreunei partite sau să lase a i se impune ceva de vr’una Cabinetul Taaffe, din contra, s’a întărit prin represintanții majoritâții parlamentare și, deși voea ce să stea mai presus de partite, el n’a ținut sema decât de dorințele majoritâții. El n’a aruncat nici vădată la coșotărârile majoritâții, ci a făcut întotdeuna ca ele să fie sancționate de monarh. Este probabil ca cornițele Taaffe nu-și va schimba atitudinea și ea, luându-se drupe nebunii din Berlin. Politik adaugă apoi el însuși principele de Bismarck privesce c’un orecare gelosie cabinetul Taaffe din causa actualei lui majoritâți autonomistă. De aceea cornițele Taaffe trebue să intaresca și mai mult majoritatea. Acesta lucrare o va face cornițele nu tocmai la nuoile alegeri, ci chiar în ântâia sesiune a Camerei deputaților, spre a nu cădea în greșialele politicei din Berlin. SOIRI D’ALE DILEI D. C. C. Datculescu ne trimite uă scrisore în care ne spune ca răspunsul adresat de d-sea celor scrise de d. A. P. Tătăranu în V. Nat. I-a fost refusat de comitetul de redacțiune al numitului diar. D. C. C. Datculescu ne rugă a însera acest răspuns. Spațiul lipsindu-ne, ne mulțămim a resuma întâmpinarea ce face d-sea la cele afirmate de d. A. P. Tătăranu. Tot A Sărat scie ca d. Tătăranu s’a ales, grație favorurilor , persecuțiunilor și corupțiunii electorale. Déca s’ar numi anchetă, tóte aceste ingerințe s’ar adeveri întocmai. D. Datculescu declară încă vădată ce a fost și este liberal, dar nu voesce să fie înregimentat f și întru cât priveșce atitudinea biuroului în ziua alegerii dlui Tătăranu, toți alegătorii schi câ d. președinte a început prin a deblara de 7 ori votarea nulă, s’a dus apoi de s’a culcat și s’a sculat la 4 ore dupe prând pentru a proclama ales pe d. Tătăranu. Lumea cinstită, sfîrșesce d. Datculescu, va se va distinge în ce parte e adevărul. * ^ V. Naț. spune ca :-XIn curând d. ministru de finance va depune pe biuroul Camerei proiectul de lege pentru organisarea impositului asupra băuturilor spirtase, elaborat, după cum se scie, două comisiune compusă din dd. Sihleanu, T. Constantinescu Livianu, Miciora, Stoenescu și Stătescu. Prin acest proiect de lege tacșa licențelor este desființată și înlocuită cu un tacșă pe hectolitru, care variază după natura lichidului. Dilele trecute consiliul de miniștri a luat în desbatere bugetul ministerului de resbel pe anul 1885 până la 1886 în care se prevăzuse un spor de vreun milion de lei. Acest spor însă nu a fost aprobat și bugetul a fost primit menținându-se suma totală din anul curent și prevăzându-se precari modificări. Astfel, între altele, putem cita : înființarea unui regiment permanent de cavalerie, sporirea cadrelor permanente la regimentele de dorobanți și călărași, etc. * * Duminică 25 Noembre se va serba k Iași a 50-a aniversare’ a sculei centrale de fete.* precum am anunțat, nuoii membri aleși în consiliul comunal al capitalei au depus Sâmbătă jurământul. Acesta însă nu se comunicase oficial primarului până ieri și din causa acesta consiliul nu s’a constituit încă. * Comisiunea pentru cercetarea lucrărilor privitore la recepțiunea canalelor s’a întrunit ieri, pentru ultima oră, și și-a sfârșit lucrările. In cea d’ântâi ședință a consiliului, ea va supune resultatul deliberărilor sale. * dt- -XL’a confirmat d. Ion Rădulescu în postul de membru comercial la secția comercială a trib. Ilfov, în care a fost ales, în locul d-lui C. Zamfirescu, demisionat. * Cunoscutul doctor al băilor de la Mehadia, d. Andrei Ciobotariu (Czabotary) a încetat din viață.* * * In Buda Pesta se suprscrie oă petițiune prin care să cere guvernului a supune la contribuțiune titlurile de Stat. * Nemzet desminte scirea dată de B. Hírlap cu Homona a fost atacată de 120 lupi.* ’X’’■ Familia spune ca cea mai vechiă carte română de rugăciuni, tipărită cu litere latine, se află în posesiunea d-lui A. Cosma, avocat în Supurai de jos, lângă Tășnad. Acesta carte portă titlul : Carte de rugaciuni pentru evlavia omului chreștin. In Viena, tipărită la Joseph Nob. de Kurzbek, anu’l incarnații Domnului, MDCCLXXIX.“ Autorul nu e însemnat , dar se crede ca este Samuil Clain de Sad. Cărticica constă de 87 pagine, și ca apendice supt titlul „Literele Romanilor cele vechi“ conține regulele ortografice urmate de autor. *X- ■ £ De la 11 la 17 Noembre s’a născut, în Bucuresci, 56 băeți și 49 fete. Numărul deceselor a fost 102. SCIRI DIN AFARA NĂ scrie din Varșovia, publicată de Gazetta Narodowa, dice ca ’n Bordzylowka localitate din guvernământul Sied fee, veni pe neașteptate un delegat al ministerului de interne din Petersburg, arestâ pe preotul catolic de acolo și apoi îl depărta la Arhanghel. Biserica catolică fu închisă și sigilată oficial. * Se telegrafiază din Berlin cu democrații socialisti cugetă a presenta Reich-