Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)

1884-11-21

ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI IN ROMANIA, la administrațiunea dianului. IN PARIS, la Havas, Lafftte et C-nie, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Haass). LA PRANCPOUT, S. M. — la G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 fi­mmmuas. Din causa sărbătorii de adi. Intrarea în biserică, diarul nu va apare de cât roul séra. BUGURESTI 22 todireÎe 1884 " D’abia s’au­ întrunit corpurile le­­giuitóre, alese în temeiul unoei legi electorale despre care Mesagiul regai­dise: „Ne putem felicita ca resulta­­tul lungilor desbateri ce au urmat a dat în sfîrșit uă lege menită a pune capăt multor neajunsuri,“ și ele pare c’ar voi se­­ jică ca neînte­meiate sunt aceste bune afirmări. Secretul votului, pe care nooa lege electorală s’a ’ncercat a-1 ga­ranta, a fost violat în multe locali­tăți, după cum s’a dovedit din pro­testele adresate corpurilor legiuitore, fără ca Senatul sau Camera se vede că este bine — mai cu sumă la prima aplicare a legii—d a infera pe cei cari s’au abătut de la stipulârile precise ale legii, ș’a pune ast­fel în adevăr capăt ilegalităților. Acest trist adevăr constatat, vom vorbi astă­zi d’un alt fapt. Camera, în ședința sea de Sâm­bătă, s’a ocupat cu validarea alege­rilor nuoilor deputați. Comisiunea pentru verificarea ti­tlurilor a propus invalidarea alegerii făcute în persona d-lui C. Dobrescu, ales în colegiul al IlI-lea de Argeș, și validarea alegerii d-lui Hărdău, a­­les în colegiul al Il-lea de Dolj. Cel d’ântâi este profesore într’uă comună rurală din județul Argeș, cel d’al douilea este­ directorele ar­­h­ivelor, pr­in urm­are, ca toți direc­torii funcționar al Statului. Nu aii aleși invalidară alegerea d-lul Dobrescu și validară p’aceea a d-lui Hâsdeu. Pe ce a­nume articol din lege s’au întemeiat spre a face acesta, mărturim ca nu seim. Unde au găsit câ funcțiunea d-lui Dobrescu ca institutore sătesc este necompatibilă cu mandatul de deputat și unde au descoperit că aceea a d-lui Hărdău, ca directore al arh­­ivelor, este compatibilă cu un asemenea man­dat. Art. 27 din noua lege electorală­­ zice : „Militarii în activitate, funcționarii administrativi, judecătoresci, finan­ciari, fiscali, guvernatorele Bâncei naționale, directorii acestei bănci nu­miți de guvern, directorii sucursale­lor Bâncei naționale, directorii cre­ditelor agricole, ajutorele de primări, membrii comitetului permaninte, nu vor putea fi aleși în nici unul din Corpurile legiuitore daca nu-și vor fi dat demisiunea sau nu vor fi fost revocați cel mult trei­­ zile după pu­blicarea decretului de convocare a co­­legiilor electorale. “ Cum au găsit aici pe sătianul în­vățător, d. Dobrescu, și n’au găsit și pe învățatul d. Hăjdău, directorele ar­­h­ivelor, care este în adevăr un func­ționar numit de administrațiune ? Cum de nu și-aț­ adus a­minte și de art. 34 din legea electorală care­­ zice: „Membrii uneia sau celei-l­alte A­­dunari, numiți de guvern într’u­ func­țiune salariată, pe care o primesc, încetază d’a fi deputați și nu-și reiau exercițiul mandatului lor de­cât în virtutea unei n­oi alegeri.“ . " Ast­fel der, râu a făcut, după noi, onorabilele d. Hajdeu ca, fiind func­ționar al Statului, și-a pus candida­tura. Réy a făcut Camera ca, fără a ține sema de stipularile precise ale legii electorale, a permis unui func­ționar al Statului să vină ca deputat în Cameră. Procedarea d-lui Haldeu și a Ca­merei va avea ca consecință tocmai faptul pe care a voit, să-l înlăture legiuitorul introducând în legea elec­torală art. 27 și 34. A se descinde ușa Parlamentului celor cari sunt salariați de guvern și dependințî de dânsul, este a se zice ca trebue ca printre cei cari au datoria să controleze actele și faptele guvernului să fie și omeni pe cari îi controlezi guvernul. Art. 28 din noua lege electorală cjice : „Profesorii definitivi al învăță­mântului superior și secundar pot fi aleși deputați sau senatori, afară de: „1) Inspectorii generali ai instruc­țiunii; „2) Revisorii școlari; „3) Directorii și profesorii diver­selor stabilimente de învățământ.“ învățătorul sătian nu intră în nici una din categoriele de escludere, ceea dar ce i s’ar fi putut pretinde ar fi fost sau să numiască un locoțiitor, pentru ca scala să nu sufere, sau să i se cera a opta între manda­tul de deputat și acela de învă­țător. 9 Camera însă a găsit de cuviință să valideze alegerea directorului ar­­h­ivelor și să invalideze pe aceea a învățătorului săuian. Cu părere de rán­der constatăm ca resultatul desbaterilor ce s’au ur­mat asupra legii electorale nu pune capăt multora din abuzurile legii tre­cute, sau ca, déci legea e bună, cel în drept d’a face ca ea se fie apli­­cată încă de la început lasă ca ea să fie încurcată și scrîntită. Esprimând din n­ou cea mai sin­ceră părere de râu, vom pune supt ochii membrilor Parlamentului ur­­matorele cuvinte ce principele de Bismarck le dife­­rilesc acestea de­putaților din Reichstagul german: „Vă recomand să respectați legile și vă rog să nu dați un râu exem­­plu guvernelor.“ Mai este uă cestiune, care se­­ zice ca va fi adusă bilele acestea în des­­baterea Corpurilor legiuitore și de a­­ceea o supunem și noi desbaterii pu­blicului. Se scie ca colegiul al ll-lea de Prahova n’a putut să’și alegă pe re­­presintanții sai în Cameră, fiind­ ca președintele uneia din secțiuni, d. I. Dendrino, se bolnăvise, cr președin­tele celei d’a doua secțiuni, d. Cio­­cărdia, n’a mai permis atunci să se facă alegerea numai la secțiunea sea. După noi, dreptate a avut d. Cio­­cărdia d’a procedat ast­fel. Totuși se­­ zice — și ne place a spera ca neesact se «zice — ca A­­dunarea deputaților ar voi să dea în judecată pe d. Ciocărdia. Ea s’ar în­temeia pe art. 122 din nooa lege e­­lectorală, care dice : „Membrii biuroului cari, fară mo­tiv justificat, nu se vor presinta pen­tru a ’ncepe operațiunile electorale la ora ficsată de lege, se vor pe­depsi c’uă amendă de la 500 până la 1000 lei. „Décá, din causa absințil lor ne­­ iustificată, s’a amânat alegerea, pe­­­ dépsa va fi ínchisórea de la 1 lună până la 6 luni și amendă de la 1000 până la 2000 lei.“ Absința unuia din președinți este forte justificată prin bolă. Cel­l­alt președinte, d. Ciocărdia, n’a lipsit de la postul său și, déca alegerea cole­giului al II-lea de Prahova s’a amâ­nat, ea este un consecință a bulei d-lui Dendrino și a neprevederii le­gii pentru asemene cazuri, ci nu a procederii d-lui Ciocărdia. Cestiunea este atât de simplă în­cât nu suferă desbatere. Déci alegerea pentru Il-lea se făcea în secț reia președinte eră d. O alegere, ne­făcându-se 1­țiune, putea ea avea ce valore ? învederat cu­i nulă. Un colegiű, de și di multe secțiuni, este vă­tarea numai la un sect trunchiare a unității prin urmare, mai reper­tând da un resultat în neadvențtă. Putea președintele sef să chiame pe alegătorii tăia să voteze toți la a ști cu nu. Putea el să proclam cei cari aveau majorita secțiunea a doua, ce când nu votaseră nici gălorii secțiunii ântâia­­ l­u. Putea el să decrete, ca alegătorii secțiunii ântâia vor vota în altă <f­ h­otărîtă sau neotărîtă de dânsul , și închiriând și pecetluind urna s’o lase ca ea să fie dusă la secțiunea ântâia de câtre administrațiune , în ziua când se va deschide acea sec­țiune ? Nu. Putea guvernul, la rîndul său, să convoce pentru astă di numai jumă­tate din alegătorii unuia­­i aceluiași colegiu ? învederat oră­ și este ca nu se póte face să asemene trunchiare. Silit fiind dor de baza președinte­lui secțiunii ântâia, președintele sec­țiunii a doua a lucrat în mod legal­, inteliginte și practic, din tote pun­­teli­ de vedere, și prin urmare ră­mâne ca legiuitorii să prevadă tote lipsurile ce conține actuala lege e­­lectorală, și să le deplinescă într’un mod limpede și positiv. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin, 1 Decembre. — Reichstagul a trimis din n­ou unei comisiuni proiectul privitor la subvențiunile de acordat com­­panieior maritime. D. de Bismarck, apă­rând acest proiect, a zis: „Cu tote câ imperiul nu urmeză uă politică obstruc­ționistă, în tot „ cazul alegătorii vor­bei de acum nainte cine trebue să fie făcut responsabil de greutățile ce­­ se caută a se crea Imperiului “ Berlin. 1 Decembre. — Conferința a­­fricană a adoptat într-un mod definitiv proiectul de dechlarațiune privitor la de­limitarea basinului Congolui și la liber­tatea comercială pe teritoriile cuprinse în acesta zonă. Al doilea punt al pro­gramei, privitor la libera navigațiune pe Congo și pe Nigeri a fost trimis în cer­cetarea unei comisiuni formate din ace­leași State ca cea d’ântâia. Viena. 1 Decembre — Noua Pressă li­beră duce ca, după cererea comună a gu­vernelor din Viena și din Pesta, d. Kal­­noky a trimis instrucțiuni comitelui Hoyos, ambasadorul Austro-Ungariei la Paris, în vedere de a face guvernului francez re­­presintâri privitore la schimbarea pe care Francia a proiectat s’o introducă în ta­rifa­rea vamală. Londra. 1 Decembre. — N noile propu­neri engleze privitore la afacerile Egipe­­tului nu se deosibesc într’un mod simți­tor de acele publicate de vr’uă opt zile. Times și Standard cred câ ele vor avea trebuință de nici deslușiri și consideră primirea puterilor ca neprobabilă. Londra, 1 Decembre. — Camera comu­nelor a adoptat în ântâia citire ,bitul de repartițiune la colegiilor electorale. A doua citire s’a fresat pentru Joi. DIN AFARA GERMANIA Cu ocasiunea desbaterilor din Reichstagul german asupra bugetului, d. Reichter imputa ministerului de resbel ca, din cele 34 de milione mârci cari erau destinate a fi între­buințate anul viitor pentru armată, 10 milione au fost cheltuite deja d­e acum, fară consimțimântul Reichs­tagului, pentru nioi construcțiuni la fruntaria apusană. Răspunsul pe care ministrul de resbel, generarele Bronsart, îl dete la acesta imputare, U­N MERCUR!, 21 NOEMBRE 1884 Luminéza-te șî vei fi. ABO­NAMENTE !’■' Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 III; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. i'entru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8, Place de la Beurse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco ie Paola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepalicate se ard — de vedere politic­a­­în­cât îl reprodu­­ci. Ecă­ 1­­­irii s’au ivit plângeri, liget chieltueli mari, nare parte pentru con­­soți săvârșite, țară ca se fi dobendit consim­­țluî. Acesta este un uvernele federate nu se pușin prin acesta stag sau se se arate i el. Deca ar fi fost care trebue să susțin ași avea uă sarcină rebue să fi fost deci seriose, care ne-au îm­­­ acerea naintea Reichs­­, intra acum pe tărâ­­me ce mie îmi este reservă; dar pot asr­­ebuință pentru sicu­­a nu e spune aceste me­ Reichstagului. De a­­î vr’un cuvânt d’a a­ , pe guvern, de și de altminteri sunt gata a da în ședința co­­misiunii tóte amănuntele ce mi se vor cere în acesta privință. Aceste cuvinte ale ministrului de resbel al Germaniei, di­e Neue freie Pressen numai după câte­va săptă­mâni de la intrevederea monarh­i­­lor" în Skierniewice, nu mai au tre­buință de nici un comentariu. Ele dovedesc numai, câ măsurile cari au­otărât pe guvernul imperial ger­man să facă constricțiuni la frun­taria apusenii, sunt astă­zi tot atât de temeinice ca și mai nainte de in­trevederea împăraților. In ori­ce cas însă, îi va fi cu greu ministrului de resbel să pună aceste motive în a­­cordu i^asigurarile forte pacinice din dispJB^cu care împăratul Wilhelm a deschis sesiunea Reichstagului. ENGLITERA La 25 ale cuvintei s’a ținut în Londra uă întrunire a radicalilor supt președinția deputatului sir W. Law­­son, în care se lua­otărârea pentru formarea unei societăți care va avea acest titlu : „Liga poporului pentru desființarea Corpurilor legiuitare e­­reditare“. S’a respins un amendament care voia să atribue ligei scopul de a desființa principiul ereditar în gu­vernul țârii. La aceste desbateri luară parte membrii Parlamentului d­in­ Labouchere, Storey, Bradlaugh­ și Pankhurst. Se telegrafiază din Londra­­ ziaru­­lui Le lemps, cu data de la 28 No­­embre. Leaderii opozițiunei au avut oro uă nouă conferință cu d. Gladstone, lordul Hartington și sir Charles Dilke, în pri­vința diverginților de opiniuni asupra bi­­lului reformei electorale. In acesta conferință s-a stabilit o­ în­țelegere completă între cele două partite, și bilul asupra repartițiunei colegiilor e­­lectorale va fi depus la Camera comune­lor lunea viitare. TURCIA După vă scrie ce Politische Corres­pondent primesce acum din Constan­­tinopole, s’ar fi ajuns deja la oă în­țelegere între Portă și Rusia în pri­vința așa numitei cestiuni a Darda­­nelelor. D’aci încolo vor putea să treca prin Dardanele 1.500 soldați sau recruți ruși, dar pentru acesta va fi în­tot­deuna trebuință de un fir­man, pentru ca să rămână în putere și obiceiu faptul ca nici un Stat, prin urmare nici Rusia nu v­a trece soldați și vase de resbel prin Dar­danele. După al doilea punt de garanție din tratatul de Paris, dice Neue freie Presse care comenteza acesta scrie, n’are dreptul nici un vas străin de resbel să între în Bosfor sau în Dardanele. Escepțiuni se pot face numai în privin­ța acelor vase ușore cu stog de resbel care se află în­­ serviciul ambasadelor puterilor străine amice și care au firmane de trecere, și acelor vase ușore arășî ce care fie­care putere are dreptul de a le ține la gurile Dunării spre a garanta esccutarea stipu­­lațiunilor privitore la libertatea naviga­­țiunii pe acest riü. Se înțelege de sine și, ca ori­și­ce vas comercial, îngagiat pentru transportarea de trupe, trebue considerat ca vas de resbel și tratat ca ast­fel după dreptul internațional. Lordul Granville a recu­noscut de curând acesta basă, când, pe unul din vasele societății turcesc! de na­vigațiune „Massussieh“, care transporta trupe turcesci, isbucniră turburari în por­tul Malta. Guvernatorele de aci se a­­dresa câtre guvernul engles cerându-I in­strucțiuni decá trebue să reclame juris­­dicțiunea asupra acestui vas, de vreme ce turburârile se întămplaseră în apele englese. Răspunsul ce i se dete fa cu vasul, deși aparține flotei comerciale tur­cesce, totuși în cașul de faciă trebue con­siderat ca vas temporal de transport al marinei otomane de resbel și prin urmare nu cade supt jurisdicțiunea guvernato­­rului. Deca­dor se va confirma sch­ea dată­­ de Politische Correspondenz, atunci Porta, ■ după stăruințele Rusiei, va fi desființat j chiar cel din urmă rest al tratatului de ■ Paris Antâiul punt de garanție, privitor la esecutarea hatti-humatumului de la 18 f Februarie 1856 pentru egalitatea rajale- i lor, a rămas în­tot­deana uă literă mortă. I Neutralitatea marii Negre a fost desfiin­țată prin conferința Pontului și stipula­­țiunea privitore la navigațiunea pe Du­năre și la principatele dunărene au fost înlăturate de Rusia în 1877 și prin tra­tatul de Berlin. Acum cade și clausa în privința strâm­­torilor și ast­fel tratatul de Paris, după o r­esistență de 29 ani, inceteza cu totul d’a mai esista. GRECIA D. Tricupis, președintele consiliului, a supus Camerei deputaților bugetul pe a­­nul 1885 a espus, cu acesta ocasiune, situațiu ne fcorrunciară a statului, pe care o consideră ca satisfăcătore. Esercițiul 1884 presinta, a <fi f­ost un deficit de 2 milione, dar bugetul pe anul 1885 se soldază printr’un mare esce­­dinte. El a anunțat ca va supune adunării diferite proiecte privitore la reorganisa­­rea cursei de compturi, ceea ce va per­mite parlamentului să controleze într’un mod serios gestiunea financiară. Dânsul a vorbit în fine de eventualitatea unei conversiuni a celor trei mici împrumu­turi, când situațiunea pieței se va fi îm­bunătățit. BISMARCK ȘI TAAFFE ? Supt acest titlu, ziarul ceh Poli­tik, care apare în Praga, publică un lung articol în care se ocupă de suc­cesele politice ale ambilor miniștri și care sunt în mare parte atribuite comitelui Taaffe. Principele de Bismarck, dice Politik, n’a fost în stare până acum să formeze o­ majoritate parlamentară, de vreme ce el nu voeace cu nici un preț să cedeze vre­unei partite sau să lase a i se impune ceva de vr’una Cabinetul Taaffe, din contra, s’a întă­rit prin represintanții majoritâții parla­mentare și, de­și voea ce să stea mai pre­sus de partite, el n’a ținut sema de­cât de dorințele majoritâții. El n’a aruncat nici vă­dată la coș­otărârile majoritâții, ci a făcut în­tot­deuna ca ele să fie sanc­ționate de monarh­. Este probabil ca co­rnițele Taaffe nu-și va schimba atitudinea și ea, luându-se drupe nebunii din Berlin. Politik adaugă apoi el însuși prin­cipele de Bismarck privesce c’un ore­­care gelosie cabinetul Taaffe din cau­sa actualei lui majoritâți autonomistă. De aceea cornițele Taaffe trebue să intaresca și mai mult majoritatea. Acesta lucrare o va face cornițele nu tocmai la nuoile alegeri, ci chiar în ântâia sesiune a Camerei deputaților, spre a nu cădea în greșialele politicei din Berlin. SOIRI D’ALE DILEI D. C. C. Datculescu ne trimite uă scri­­sore în care ne spune ca răspunsul a­­dresat de d-sea celor scrise de d. A. P. Tătăranu în V. Nat. I-a fost refusat de comitetul de redacțiune al numitului diar. D. C. C. Datculescu ne rugă a însera acest răspuns. Spațiul lipsindu-ne, ne mulțămim a re­­suma întâmpinarea ce face d-sea la cele afirmate de d. A. P. Tătăranu. Tot A­ Sărat scie ca d. Tătăranu s’a ales, grație favorurilor , persecuțiunilor și corupțiunii electorale. Déca s’ar numi anchetă, tóte aceste ingerințe s’ar ade­veri întocmai. D. Datculescu dec­lară încă vă­dată ce a fost și este liberal, dar nu voesce să fie înregimentat f și întru cât priveșce atitudinea biuroului în­­ ziua alegerii d­lui Tătăranu, toți alegătorii schi câ d. președinte a început prin a de­­b­lara de 7 ori votarea nulă, s’a dus a­­poi de s’a culcat și s’a sculat la 4 ore dupe prând pentru a proclama ales pe d. Tătăranu. Lumea cinstită, sfîrșesce d. Datculescu, va se v­a distinge în ce parte e adevărul. * ^ V. Naț. spune ca :-X­In curând d. ministru de finance va depune pe biuroul Camerei proiectul de lege pentru organisarea impositului asu­pra băuturilor spirtase, elaborat, după cum se scie, do­uă comisiune compusă din dd. Sihleanu, T. Constantinescu Li­­vianu, Miciora, Stoenescu și Stătescu. Prin acest proiect de lege tacșa licen­țelor este desființată și înlocuită cu un tacșă pe hectolitru, care variază după natura lichidului.­­ Dilele trecute consiliul de miniștri a luat în desbatere bugetul ministerului de resbel pe anul 1885 până la 1886 în care se prevăzuse un spor de vre­un mi­lion de lei. Acest spor însă nu a fost aprobat și bugetul a fost primit menținându-se suma totală din anul curent și prevă­zându-se pre­cari modificări. Ast­fel, între altele, putem cita : în­ființarea unui regiment permanent de­ ca­­valerie, sporirea cadrelor permanente la­­ regimentele de dorobanți și călărași, etc. * * Duminică 25 Noembre se va serba k Iași a 50-a aniversare’ a sculei centrale de fete.* precum am anunțat, nuoii membri a­­leși în consiliul comunal al capitalei au depus Sâmbătă jurământul. Acesta însă nu se comunicase oficial primarului până ieri și din causa acesta consiliul nu s’a constituit încă. * Comisiunea pentru cercetarea lucrărilor privitore la recepțiunea canalelor s’a în­trunit ieri, pentru ultima oră, și și-a sfârșit lucrările. In cea d’ântâi ședință a consiliului, ea va supune resultatul deliberărilor sale. * dt- -X­L’a confirmat d. Ion Rădulescu în pos­tul de membru comercial la secția comer­cială a trib. Ilfov, în care a fost ales, în locul d-lui C. Zamfirescu, demisionat. * Cunoscutul doctor al băilor de la Me­­hadia, d. Andrei Ciobotariu (Czabotary) a încetat din viață.* * * In Buda­ Pesta se suprscrie oă petițiune prin care să cere guvernului a supune la contribuțiune titlurile de Stat. * Nemzet desminte scirea dată de B. Hír­lap cu Homona a fost atacată de 120 lupi.* ’X’­­’■ Familia spune ca cea mai vechiă carte română de rugăciuni, tipărită cu litere la­tine, se află în posesiunea d-lui A. Cos­­ma, avocat în Supurai de jos, lângă Tășnad. Acesta carte portă titlul : Carte de rugaciuni pentru evlavia omului chreștin. In Viena, tipărită la Joseph Nob. de Kurzbek, anu’l incarnații Domnului, MDCCLXXIX.“ Autorul nu e însemnat , dar se crede ca este Samuil Clain de Sad. Cărticica constă de 87 pagine, și ca a­­pendice supt titlul „Literele Romanilor cele vechi“ conține regulele ortografice urmate de autor. *­­X- ■ £ De la 11 la 17 Noembre s’a născut, în Bucuresci,­ 56 băeți și 49 fete. Numărul deceselor a fost 102. SCIRI DIN AFARA NĂ scrie din Varșovia, publicată de Gazetta Narodowa, dice ca ’n Bordzylowka localitate din guvernământul Sied fee, veni pe neașteptate un delegat al ministerului de interne din Petersburg, arestâ pe preo­­tul catolic de acolo și apoi îl depărta la­­ Arh­anghel. Biserica catolică fu închisă­­­­ și sigilată oficial. * Se telegrafiază din Berlin cu demo­crații socialisti cugetă a presenta Reich-

Next