Romanulu, decembrie 1884 (Anul 28)
1884-12-01
ANUL AL XXVTII-LE Voiesce și veT putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani reto „ » nn ^...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1. STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător: C. A. ROSETTI PI PÎTREPT 30 RAPdUNE IQQi ■ öUUUIUIUUI 12 UNDREA Iov4 Săptămâna trecută arătarăm, onorabililor nostrii protivnici — far’a atinge credințele politice — în ce ne pare cu greșită a fost procederea lor, din puntul de vedere al intereselor generale. --- -- Fără altă pretențiune decât a supune cugetării publice ce ne pare ca este bine scurta, vom spune din moü ș’amicilor, și tot din puntul de vedere al intereselor generale, greșialele ce stăruim a crede c’au făcut. Am imputat protivnicilor noștri politici lăcomia în acusuri și lipsa bunei cuviințe în cuvinte. Cu mare părere de zoü am făcut și facem aceiași imputare partitei liberale guvernamentale, începem prin a reproduce numai câteva linii din ciarul Voința Națională, ca unul ce este primul organ al partitei. „Cari dorinți trebue să urmeze „Suveranul ? Dorința alegătorilor sau „strigătele unei cete de păpuși, conduse de câțiva manechini ridicoli și „roți nărăviți ?u Stăruim a crede ca, precum lăcomie și lipsă de respect câtre sine și este din partea conservatorilor d’a cjice câ partita liberală se compune tóta de insormți, etc. tot astfel păcătuesce și cei din partita liberală când t]îc câ, tota partita conservatore se impune „d’uă câtă de păpuși“ .$1 ta/țX^CUIlIIrUv^toții Iciotmii lila,nefilmni ridicoli și zoți nărăviți.“ Partita care are guvernul este firește tare, și prin urmare și mai dé tóre s’a fi nobilă în procedări și cuviinciosă în cuvintele și scrierile membrilor sél. Susținem mai cu semn câ dénsa ă’a abătut férte de l’acésta détorie când a lăsat pe unii din susțiitorii sél sé publice un număr de foițe supt titlu ca „Fie Geambașul, „Reteveiul, „Căpitan Kostake chioru, „ Vernescu a nebunit, „La balamuc Vernescu, „Ciocoiul, „Ciomagul, etc. etc.“ Susținem ca este trist, din tote puntele de vedere, ca partita să lase ca un organ al iei, fie și glumeț, să publice oă caricatură care să represinte pe primul ministru într’un leu care,...—estenise necuviința—care... să stropască cu apă strecurată prin corpul seu, pe protivnicii partitei, ori cari ș’ori-cum ar fi ei. Stăruim în fine a susține câ este uă mare greșială ca un bărbat emininte, ca d. E. Stătescu, să Țbă într’uă întrunire publică, și publicând în urmă, peste mai multe fcte, acel discurs al său, bine revărsut și cores, să lase nenorocita espresiune de „Un domn Vernescu.“ Fiindca suntem siliți a vorbi despre discursul d-lui Stătescu, rostit la te la 5 Noembre, ne vom unele pârți din acest însemurs pentru ca să spunem ce-a făcut, după noi, parcare are guvernul. Să ne fie înscertat să ’ncepem uă cestiune precum personală, probată prin acel discurs de câtre ojrabilele d. Stătescu, și care este ne, din tóte puntele de vedere, să 3 lămurită. D. E. Stătescu, în întrunirea de la Târgoviște, găsind că este în interesul națiunii, al guvernului, al libertății și al moralității publice de a vorbi și despre ^iariul Românulu a zis : „El a trecut în rândurile adversarilor politici ai guvernului , a combătut și combate pe d. Ion Brătianu; a adus contingentul său la opera de răsturnare. A DAT MÂNA CU INAMICUL și a ajutat INDIRECT oposițiunea reacționară și anarhhică în REALIZAREA SCOPURILOR IEI DE URA ȘI DE RESBUNARE.“ Cum oposițiunea reacționară și anarhistă a realisat scopurile iei de I ură și de răsbunare !!! Cum! Românulii — ș’aci putem zice și ziarul Națiunea — „aui dat mâna cu inamicul!!!“ Ș’aceste le spune, le afirmă, în întrunire publică un bărbat ca d. E. Stătescu !!! Și mai la vale pare c’acest emininte bărbat, temându-se ca publicul n’ar fi înțieles pe deplin conspirațiunile — și încă conspirațiunile lașie ale Romanului, (lașie câci oratorele au zis ca ele au fost și sunt „indirecte“)— adaogă : „Grupul d-lui C. A. Rosetti, format din domnia sea și din deputații cari l’au urmat în retragerea sea din Parlament, sau mai bine cari L'AU ÎMPINS la acesta PENTRU CA SE PRECIPITE (se îmbrâncesca, să prăvălăscă) CADEREA D-LUI ION BRATIANU. Acești deputați îi scrii. Ei sunt doi. Petre Grădișteanu, Dim. Gianni, V. Ureche, Panu și alți câțîva, ale câror nume îmi scapă acum.“ Cari articol! ai Românului n„tot face pe amicul și eminintele bărbat de Stat, d. E. Stătescu, se crede — și se crede pân’a afirma în întrunire publică — cu acest dialiu, și directorele său C. A. Rosetti, a luptat pentru „a răsturna de la guvern pe d. Ion Brătianu ? Care fapte ale „unui“ C. A. Rosetti, a putut convinge pe d. E. Stătescu câ „el a ajutat, pe supt mână, „oposițiunea reacționară și anarhistă „în realisarea scopurilor iei de ură „și de răsbunare“!!! Care fapte în sfîrșit a putut face pe onorabilele d. Stătescu să se convingă ca C. A. Rosetti, care a avut prostescul curagiu a combate pe față și cu lealitate, încă de la 43, pe toți cei atot-puterici, din întru și din afară, tocmai acum, în vârsta de peste 68 de ani, s’a miștălit pen’a se josori „d’a ajuta indirect^ oposițiunea, și pe cea reacționară și pe cea anarhistă, în realizarea scopurilor iei de ură și de răsbunare ! ! ! Care fapte ale acestui C. A. Rosetti a putut face pe inteligintele bărbat de Stat d. E. Stătescu să se convingă ca „el abia isbutind d’a forma un grup de patru, cinci, șase deputați, s’a pus îndată pe lucru pentru ca ca și prin acest grup să răsturne pe d. Ion Brătianu“ ! ! ! Ca, el în fine, a cădut în copilărie pân’a se lăsa să fie împins de patru, cinci deputați fâr’a sei unde este împins, și nici el, nici do. Grădiștenu, Gianni, Urechie, Panu, n’afi avut nici măcar curagiul d’a spune pe faclă ca vor se răsterne pe d. Ion Brătianu, pentru a-i lua locul său, pentru a-l vinde și „oposițiunii reacționarilor“ și oposițiunii „anarhiștilor pentru realisarea scopurilor fiecâreia de ură și de răsbunare“ ! !! Negreșit c’asta trebuie să fie de vreme ce astfel a afirmat că este, în întrunire publică, ș’a scris apoi, a cores ș’a publicat, un bărbat ca d. E. Stătescu, pentru care avurăm și avem ur mare considerare și amicie. Să ne fie înscertat se declarâm ca nu cunoscem nici un fapt în viața lui C. A Rosetti— și nici în viața numerosulu și uriașului său grup de cinci omeni— prin care să fi dat drept, chiar celor mai orbiți inamici ai lor, d’a le face nișce acusuri atât de grave, nici un fapt care să fi dat cuiva dreptul d’a bănui măcar cu ei au fost format un grup politic de cinci bărbați și au luptat pentru a răsturna pe d. Ion Brătianu și a-i lua loc l ei al câror număr era atât de mare încât nici un minister de opt nu puteaű forma! !! C. A. Rosetti a spus în mai multe epistole câtre alegători, a spus în Cameră, a spus necurmat aci cari sunt simțimintele săle pentru d. Ion Brătianu; el a spus ca nu combate nici chiar pe vr’unul din miniștrii, ci numai abuzurile ce se lasă nepedepsite. Pentru ca să nu rămâe cea mai mică înduoială în mintea oratorelui de la Tîrgoviște, despre ce-a combătut și combate C. A. Rosetti, rugăm pe elocințele oratore să ne dea ,voie să punem aci, supt ochii domnului Stătescu, următorele linii din acel discurs publicat în V. Națională de la 22 Novembre, adică șăptesprezece zile după ce el fu rostit la Tîrgoviște. Oratorele (zise : „Nici eu nu sunt pentru cumulul de funcțiuni; „nici pentru tolerarea abuzurilor ; „nici pentru ca deputații și senatorii să aibă omnipotința în județe; „nici ca ei să s’amestece în țâțe*. in nUiiiii.rstîiî Cți'a'IÎc Și 'ii «iiitiile : „nici pentru ca averea comunelor și județelor să s’administreze fară nici un control.“ Și d. Stătesccu va urma de sicur d’a <sice cu noi, nici pentru ca funcționarii să bată, să jăfuăscă și să pue pe ómeni la tortură, cum au făcut cei de la Bordeni și cari nici destituiți n’au fost, nici fură până astă ji nici măcar judecați, fie chiar de tribunalul din Ploesci, orașul în care reșed s’au funcționat cei culpabili, nici să se lase nepedepsite fapte d’acele cari, aduse într’uă albie în Senat, primul ministru dechiarâ câ ș’ar spurca mânile décá le-ar atinge, or Senatul trecu la ordinea (jile), lăsând astfel ca spurcăciunea să domnescă asigurată fiind de nepedepsire, nici în fine să se lase nepedepsite și prin urmare necurmate, tóte acele fapte, adese amintite în ședinți , secrete și uneori chiar în ședinți publice, de câtre d. Ion Brătianu, și de scârba cărora el demisiona și fugea. Spațiul silindu-ne a ne opri aci pentru astăzi, avem plăcerea d’a constata câ décâ C. A. Rosetti a avut și are un grup care a luptat și luptă, nu d’a curma relele ci d’a răsturna pe primul ministru, apoi oricine vede ca oratorele de la Târgoviște a uitat de a număra în acel grup pe d. Ion Brătianu și pe d. Eugeniu Stătescu. Roma, 11 Decembre.—Diritto anunță ca Papa a telegrafiat misionarilor italiani din Asia ca autoris era să cerá ajutor consulilor italiani, și ca aprobă ca au cerut protecțiunea ministrului italian din Shangai. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 11 Decembre. — Senatul a vostat creditele cerute de guvern pentru resbelul din Tonkin. D. Jules Ferry a exprimat mulțămirea guvernului francez câtre Englitera care a făcut din propria lui pornire încercarea de împăciuire între beligeranți. Primul ministru anunță ca în Tonkin va urma să puterică acțiune militară. Paris. 11 Decembre. — Vă depeșe din Tamatawa cu data de 6 Decembre anunță câ Francesii au ocupat Vodemar pe costa NE a insulei Paris, 11 Decembre.—Generalele FJeury a murit. ---------: - n.«,,,-------nyntr-^r.^,v.^.^-r- - ______ .DIN AFARA GERMANIA ^Netfe freier Presse din 9 Decembre publici .urmâtorele : I s’am întâmplat uă nenorocire Gazetei Germaniei de Nord. Densa a publicat oă lungă scrisore câtre principele de Bismarck, semnată de un țăran, Valentin Rollar, din Koxheim lângă Preuznach. In acesta scrisore se găsesce plângeri în privința situațiunei proprietarilor țărani, precum și acusațiuni în contra neguțătorilor de vinuri, a intermediarilor de producte agricole etc. Scrisorea a figurat neapărat în Nordeutsche allgemeine Zeitung ca să dovedit în favorea politicei economice a cancelarului. Acum s’a constatat ca acesta scrisore a fost uă falsă. Există în adever în Roleheim un băiat de țăran în versta de 17 ani cu numele de Valentin Rollar, acesta însă dechiară în Krmnzbarder Tageblatt ca n’a scris nici uă dătă că asemene scrisore nici n’a autorizat pe nimeni d’a se servi de numele șeii. Densul face acesta dechlarațiune în urma unei sersori a principelui de Bismarck cu data de 22 Noembre, în care principele constată primirea scrisore!. Scrisorea țăranului de la Roxheim a fost deci să mistificare la adresa principelui de Bismarck. AUSTRO-UNGARIA Nemzet, în numărul de la 9 Decembre, se ocupă din nooă cu relațiunile dintre Cehi și Unguri și-și pune întrebarea decá posițiunea luată de Rieger este un tac Reichisrath sef deca acesta posițiune vastm definitivă și decât sacrifică vechiele cereri ale Cehilor, autonomia și regatul ceh. Din discursul lui Rieger însă nu s’a putut afla pe deplin care sunt părerile sale în acesta privință. Decá Rieger primeste dualismul, el trebuie s-o spună în mod lămurit și pe faclă. Din cuvintele lui Rieger se póte scote pro și contra cu aceiași lenie. Discursul seă se póte aplica tot atât de bine la Cehi ca și la Unguri; se pote de asemene aplica la amăndouă aceste națiuni două dată. Daci Rieger voieșce un dualism constituțional, atunci el trebuie să-și restrângă încă și mai mult cererile de cum sunt formulate în momentul de facă de câtre agitatorii cehi. După cât reiese din spusele diariilor din Praga, acesta direcțiune a câștigat puțin teren până acuma. In tot cazul, e mai lesne să se potă lămuri întrucât deputații cehi împărtășesc părerile lui Rieger decât de a se lămuri întrucât rezervele lui Rieger cu privire la drepturile Boemiei și la relațiunile iei cu Slovacii pot fi luate în serios și întrucât densele pot fi realizate. Cât timp Cehii urmezá, dice Nemzet, cu agitațiunile lor pasionate, nu pote fi câtuși de puțin vorba de stabilirea unor relațiuni bune între Cehi și Unguri, cu atât mai puțin se va putea întări posițiunea Cehilor pe temeiul și’n cadrele dualismului. BELGIA In urma unei conferinți ce s’a ținut la 8 Decembre în Bruxelles și la care a luat parte Regele, miniștrii Bernaert și generalele Pontus precum și conducătorul dreptei, Maiou, ministrul de resbel a declarat a doua z zi în ședința Camerei câ guvernul n’a părăsit ideia organisarei reservei armatei dar ce aștepta momentul oportun pentru a face acesta reformă. Bockftall, din stânga, a atacat cu acesta ocasiune pe ministrul de resbel, pe colegii săi precum și pe tata drepta, fiind cu subordoneza u c cestiune atât de însemnată pentru Belgia unor considerațiuni de partită. Bernaert a apărat pe ministrul de resbel. Drepta a votat o moțiune prin care a înlesnit menținerea ministrului de resbel la postul său. EGIPETUL ziațele germane primesc din Constantinopole un telegramă care spune câ nota engleză privitóre la regula SAMBATA, 1 DECEMBRE 1884 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șes# luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se arde rea finanțelor egiptene n’a fost primită tocmai bucuros de Porta. Acesta din urmă consideră dreptul reclamat de Englesi, cu privire la supravegherea unor ramuri administrative, ca u micșorare a drepturilor de suveranitate a Sultanului. In Londra se urmeza în acest moment negocieri între lord Granville și Musurul pașa în privința unui demers comun în Egipet. Conditia sine qua non a Porței ar fi stabilirea termenului de evacuare. Englitera cere ca termen zece ani. Neue freie Presse din 9 Decembre primeșc o uă telegramă din Londra în care i se spune câ lordul Northbrook și Nubar-pașa se vor retrage și câ alte combinațiuni înalte se vor face. Nu mai încape îndoială cu principele de Bismarck a luat afacerile egiptene în mână și ca va lucra întocmai ca cu ocasiunea evenimentelor din 1879. Lucrurile stau acuma întocmai ca și atunci. Deja cu ocasiunea ultimei conferinți din Londra, și anume în ultima ședință, Englitera a cam bruscat pe celelalte puteri, a luat apoi afacerea egipteană în mânele sale și a trimis pe lordul Northbrook la Cairo ; primul act al său a fost călcarea legei internaționale de lichidare. Nubar-pașa, ca șef al ministerului, a ordonat măsura și șeful Statului a aderat într-un mod tacit, întocmai ca și în 1879, Germania va face primul pas pentru regularea cestiunii egiptene și va cere înlăturarea tuturor acelor persone care au luat parte la călcarea legii internaționale. FRANCIA ȘI CHINA Telegramă din Paris în care se spune că lord Granville negociază cu China pe temeiul urmatorelor considerațiuni: Francesii nu vor mai ocupa nici Tam- Lui, nici Kelung, nici nu vor cere vreuă indemnitate. Chinesii cnse vor trebui să cedeze Tonkinul întreg Franciei. plaiul Le National află ca guvernul a dat ordin comandanților din Tonkin și din Formosa, din motive politice, să nu mai întreprindă nici oă operațiune militară. SCIRI D’ALE DILEI In ședința Camerei de ieri discnsiunea a urmat asupra interpelarei d-lui Paladi D. Costinescu a susținut câ relele situațiunei actuale nu decurg din politica financiară a Râncei ci din noua stare economică a țarei. D-nii Cogâlnicenu, Paladi, Butculescu și alții au depus u moțiune prin care cer : 1. Oprirea baterei monetei de argint. 2. Numirea unei comisiuni care să studieze Gestiunea întroducerea etalonului unic de aur. D. P. P. Carp, după ce definesce rolul său în Cameră, combate etalonul dublu și dice cu administrațiunea Bancei Naționale a făcut situațiunea mai rea. D. Câmpinenu și I. C. Brătianu au răspuns d-lui Carp. Desbaterile fiind de mare interes vom publica principalele discursuri în estenso. * Urmatorea demisiune a fost adresată d-lui guvernatore al Băncei Naționale. Revocarea înlesnirea scomptului este o lovitură de marte și nemeritată ce se da comerciului gălățian, care, neavând jocuri de bursă și afaceri hasardese, este tot ce pote fi mai serios și positiv. Supt semnații, consilieri de scompt la sucursala Băncii Naționale din acest oraș, găsim de a nostră datorie a depune demisiunile nóstre, pentru ca nu voim a ne face solidari de desastrul ce se pute aduce Galațului și terei întregi prin acesta măsură sugrumătore. C. G. Vallamachi, 1. Neculescu, Nică N. Madgiaru, Leon Loebel, 8. Stoikovitc. * * * Consiliul comunal a ținut aspra ședință. Pentru apărarea reservoriului de la Cotroceni s’a decis ca el să s’acopere cu un strat de gudron mineral, în grosime de 2-3 m. m. amestecat cu nisip. Pe calea Plevnei, se va așeza supt -X-ț, stradă nișce tuburi, pe întindere de 120 metri, pentru a scăpa acea parte de oraș de inundațiunea ce-l amenință. In vederea modului rea cum s» £ aeraluminarea cu gaz aerian, Primăria capitalei a decis a se instala chiar la palatul Primăriei un aparat pentru constatarea puterii luminose a gazului. Suntem șirur cu acesta măsură va produce cea mai bună impresiune în public, care plăteșce scump un gaz necorespunzător contractului.* Demisiunea d-lui Al. Constantinescu din însărcinarea de ajutor al primarului capitalei a fost primită de câtre d- ministru de interne. Alegerea unui alt ajutor se va face în ședința viitare a consiliului comunal, care se va ține mâne. Sâmbătă. * *• * Citim în V. Națională : D. Populeanu, procuror pe lângă curtea de apel din Bucuresci, a fost numit procuror general pe lângă aceeași curte. — D. Politimos, procuror pe lângă curtea de apel din Bucuresci, a fost numit prefect al județului Dâmbovița. D-sea va intra în funcțiune de Sâmbătă, 1 Decembre. — D. Iorgu Ghica, ministrul țerei la Atena, a sosit aspia în capitală. Se vorbesce câ d-sea va fi numit ministru plenipotențiar la Roma și în locul d-sele se va numi ministru la Atena d. dr. Obedenaru, prim secretar al legațiunei nóstre de la Roma. * * * Rom. Liberă tjrie cu d. Elise Reclua , cunoscutul geograf frances, va trece săptămâna viitare prin Bucuresci. Familia Brătianu a încercat să mare perdere. D-na Ana Furduescu , sora d-lor Dumitru și X. Brătilef’ i. Uupu'i . y V reva» * - V- 1'viață la schitul Văleni, unde va fi și imormêntata, împărtășim durerea familiei. SCIRI DIN AFARA Casa Jantzen și Thormalin, din Hamburg, a constituit o societate cu capitalul de 500.000 morci pentru a explora Nigerul și Benne. Espedițiunea, în capul câreia se află d. Robert Elegel, va pleca în primavara viitare. In timpul celor ultime cincisprezece zile, epidemia de vărsat care bănuue Londra a mai crescut. După datele oficiale, au fost, în timpul acestor două săptămâni, 485 coșuri nouă și 75 morți. Numărul bolnavilor tratați în spital este de 1003.* Se telegrafiază din Madrid ziarului Le Temps, cu data de la 8 Decembre: „Au început nu oi negocieri între cabinetele spaniol și francez pentru plata despăgubirilor victimelor resbelului carlist d’uă parte și victimelor de la Laida de alta. Guvernul frances, invocând angajamentele luate în 1882, să dechiară dispus a plăti despăgubirile supușilor spanioli cari locuiesc în provincia Oran, îndată ce guvernul spaniol va începe distribuirea celor 300.000 franci înscriși în buget pentru Frances! cari au suferit după urma resbelului carlist. Pené acum cabinetul spaniol n’a luat măsuri pentru acesta plată, și cere chiar guvernului frances d’a începe cel d’ântei despăgubire al Spaniolilor de la Saida.“ * Uă furtună violente a isbucnit pe contele Marei Britanii; mai multe sinistre s’au întâmplat în mai multe punte. Navigațiunea a suferit forte mult. Vaporul Pockard, mergând de la Cork la Liverpool și Rotterdam cu mărfuri și călători, s’a cufundat lângă Holy Head, în fața castei. Un vas de scăpare s’a dus îndată să dea ajutor naufragiaților, dar starea mării n’a lăsat să se scape nici unul. Nu să scie încă numărul victimelor. * Să telegrafiază din Madrid, cu data de la 8 Decembre, cu alegerea biuroulu Academiei de Jurisprudință din Madrid a dat loc la un luptă care s’a întors cu totul în contra ministerului. Toți candidații favorabili ministerului au fost bătuți, pe când lista întrega a candidaților cari țineau cu profesorii u-