Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)
1885-01-02
J— i veT butea. !í c I u a i ina. IV . í ...................... Ili ...... 2 lei III și !Y, linia . . 2 , 8.Im: • limea diavolal. î.*»1 8. Place de K itíin el Vogler, (Otto Jlf a GK L. Daabe et C-nie .gia, Olanda, Elveția și a> te se re fu să — • «eÜuüaaHB I ÍDAR1885 *' ■' I ! Kifi, și nimeni ixifuranță bune va aduce cu ) V b’4d.. su. În u omeni, ca âm greșialelor. Omul numai cel care s’arată greșialele ai;re el [ensuș] d'a dori ceva mai ;ca d’a-și recuzi nu le mar î inte i faptele i și cele bune, se î înlătura, cr pe feta și desvolta. cesta vom putea _____ 5 vom mai dori x societății nóstre nai puțin zel pentru interesele personale și mai multă dragoste pentru interese generale, cari prea adese sunt lăsate uitării din causa intereselor personale. Bunăstarea, mulțămirea, fericirea, nu p ot să fie adevărate, reale, când numai i ț câțiva se biură de ci numai atunci când ele se resfrâng asupra marii majoritați a societății. Că țară nu se judecă după starea câtorva indivizi ci după aceea a jiajoritâții poporațiunii. La noi, marea majoritate a poporaținii este rurală și puțin forte ! ne-am ocupat de densa, deși solis l de atâtea ori, după d. Cogălniceanu, că ea este „temelia casei.“ s Ar fi deci de dorit ca’n anul4885 să ne gândim la densa mai must de cât pen’acum, câcî, de fapt, noiuă comparațiune între dările în bani și sânge ce ca da, Statului j și acelea pe cine se da poporațiunea urbană, vom găsi c’aceste dârî sunt de fiece ori mai impovaratore pentru ' Vani' și câ, în schimb, ei se ^ariîi scur ' de doue-deci de ori de mai puține clase. B Țăranii n’au scule, și cele cari le Ban sunt rele. E n’axi căi de comunHnicațiune, deși contribuiesc de decimi de ani în muncă și bani pentru ^Construirea lor. Nati siguranță pu ^ Balică — care de altmintre li lasă mut * *... E de dorit și prin orașe — n’au sus-tiție»^' administrațiune, n’axi ni- Bjrmici în filit,". ie„.pe care’î privesc Bscu sunt aplicate y ’ndusele sau Be de loc nu sunt anuicate. B Ar trebui deci ca societatea nóstră, în anul 1885 al mântuirii, se s dea de osteneală a mântui și pe ță*B i’ani, d’uă parte cel puțin din relele ,re’î bântue. i [ Am voi să mai dorim societății nostre aplicarea sfatului cadențat al lui Văcărescu. ^^Urmașilor mei Văcărești; Bias voué doscenire; Bultxv românesci; ■pa Patriot iube:“ Buvântul este măreț, și tocmai de “Bpa fiecare ține a’l avea pe Dux.3, ■ în genere numai atât. m\ dovedi acesta, singura întrebare ""El ajuns • pr’in ce fapte Românii, f Bljnere vorbind și-au arătat pa finul de la 1848 încoce? Sacrificiile făcute sunt destul de ș’acelie făcute, de prea puțini, «fel încât décá n’ar fi suflat éie B Unturi cari se ne scuture din ului când de nirotela, bănuim câ nă i acestea nu ne-a lipsit ca și cu toti nu numai Elenii, nu numai învățările dér aci lângă noi vădurâm Italianii rostidi Unguri, vecinii ne a Atit câte-va pagini din Ofici contimporanâ trebuesc cuistoria cu orificiile făcute necurmat de noscă și cetatea ungară, bărbați și fetită soc didi și burghesî, mai ales de mei, nc dițiunea de la 1848. Bătrâna revo nede și chiar copiii se întreni, feră acte de patriotism spre a-și ceau în țara de supt jugul austriac, scăpa avută atunci contra lor nu nu E? ’marele austriace, ci și pe Croați mai ax Românii de peste Carpațî, și note acestea cine nu scie ce s’ar Și pe CliV>C>CIA3CU UlllO JLLU. O CI cix te dămplat Austriei, décá Rixsig venea în ajutor ! nixte la 1848 și pG . IX f ..öllé la 1866 sarficiile se făcură necurmat, și se făcă astfel încât după Sadova Axisul fu nevoită se ’mpartă cu dânșii „inarchia Habsburgilor. Astă ciî, Ungaria a devenit un facto însemnat în politica generală a Europei. Ea, deși n’are decât uă jiperațiune de la patru pene la cinci gjiene, și deși prin nedreptățile lor ungurii își fac de ură cu celelalte naționalitâțî, totuși Statul maghiar Himeră aprope cincispre decemiliie. In politica interiora a monarhiei memne, Ungaria jucă de asemene un ifi forte însemnat. Ea nu numai câ vu permite Austriei sĕ ser afacerile iei din întru, d’ impedică d’a lua mesiuri întru ceva interesele iei ecoimice. Nu de mult avurăm naea nóstru cestiunea Societății de jegațiune pe Dunăre nchiderii târgului de ș’apoi aceea vite de la * t^jaurg. In améndoué aceste ces- s ni, Ungurii impuseră Austriei so 1imea pe care o voiră dânșii, u se pute dice cu tóte aceste armei;agii le-au dobândit Ungurii, de 48 încoce, fiindca au avut bărbiie stat capabili și cari au soiut lofite de împregiurari. semene bărbați am avut și avem i, dar ne-a lipsit și ne lipsesce jo1 acel sprijin al patriotismului /letație, care impune nu numai întru ci și în afară.Decă s’ar fi ivit în Ungaria un as cacela care s'a redut la noi ~”inea trecerii Dunării, s’ar exlo un singur Ungur care într’un consiliu președatrebuie sĕ ne plecăm ’ușilor și sé ne retra óstre în munțî și sé ea Austriei ? ?Ă s’ar fi găsit băr- 5 cuteze sé rost fie, națiunea maghiară i-ar fi noi tăletfe‘ ^ a făcut socie Ge anume sacrificii i ,11. . al resbelului tatea nostră pe tim ruso-româno-turc ? v Ara din fe Atară din aventului, nu, cu meele române ș’al osteni’ i, , A y alte sanoscem, un genere vorbi 1 A 7 , A , cărora si criticii de cat acelea cât, , , 1 pentru sa luat ceva ca rechisiul.G s>au resbel, au pus preciuri înm. , ’ , un de smuls pe cât au putut mai , la Stat. TM . ,, . . adej aceia aer cutezăm acei’e .xsmtații nosti’e un adevărat patrie •a iei pe viitor, căci, mai repetim, masa î’bcole ne aștepta la deslegarea cel aii Omintelui, și este timp sé înțegem cu toții câ numai printr’uădâncă iubire de patrie pxxtem sĕ sCpâm și sĕ întărim pentru tot dy" Patria x’omână. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Pesta, 15 Ianuarie. Bugetul ministerului de comerciu venind în discnsiune înaintea Camerei, un deputat, d. Zag, a ceru suprimarea măsurilor de oprire luate pe erarele austro-române. Cornițele Szécchényi, ministru de comerciu, răspunse: „Pe câtă vreme România nu va introduce tote măsurile veterinare ce sunt observate în Ungaria, nu trebuie să se gândescă la obținerea acestei suprimări; dar cu ocasiunea viitorelor negocieri ce se vor începe asupra acestui punt, noi vom cere guvernului român să introducă pe teritoriul său aceleași măsuri de precauțiune pe cari le aplicăm noi înșine pe teritoriul nostru. 1 Paris, 15 Ianuarie.—Hassan-Fehrifi a sosit la Paris. Densul va pica jti ’ vă întrevedere cu d. T 4 avea mâner pleca îndată 1 ° 7’puies Ferry și va !a Paris, 11 Londra, privita? Ianuaria.—Se desminte scirea 1 ’’ le la demisiunea marchizului de pe Noailles, ambasador la Constantinopole, ti și la înlocuirea sa prin baronul Des Mi ■ ^ chels, actual ministru la Madrid , Londra, 15 Ianuarie. — Ambasadorii Franciei, Germaniei, Austriei și Rusiei , i au înmânat acul lordului Granville răspunsul guvernelor lor la propunerile engleze privitore la Egipet. Cele patru răspunsuri sunt identice. Berlin, 15 ianuarie. — Ședința de deschidere a Landstagului s’a ținut acu. . Discursul Tronului constată câ situațiunea financiară este mulțămitore. Esercițiul anului din urmă înfățișază, în adevăr, un escedent de 20 de milione pe care 1 va întrebuința guvernul la amortisarea capitalului datoriei făcute prin răscumpărarea drumurilor de fer. Esercițiul actual promite asemene bune resultate , oi veniturile prevăzute vor ajunge să acopere cheltuielile, decá o spo irire de 24 de milione pentru partea (quote-part) Prusiei în cifre 1 . imperiului nu , ai n *>’■ . .. al' să ... x.r olÜga pe guvern să creeze venituri extraordinare. Discursul constată asemenea desvoltaea progresivă a prosperității publice, ar face să se observe ca poporațiunea agricolă nu ia parte la folósele acestei desvoltari. Guvernul, deci, își va da silințele să găsască mijlacele de vindecare a crimei care bântuie industria zahărului și a alcoolului. Ei anunță înfățișarea proiectelor de lege privitore la reforma impositului direct și personal, la stabilirea impositului asupra venitului, la răscumpărarea ulteriora a drumurilor de fer ce aparțin companiilor private. Bugetul înfățișat Camerei are un deficit de 22 milione ce va fi acoperit printr-un împrumut. Viena. 15 Ianuarie — Să scrie din Constantinopole Corespondinței politice cu Porta pare a avea în adever de gând să ajungă la oă înțelegere definitivă în cestiunea legării drumurilor de fer oriintale Suirea dată de un chiar frances cum ca ambasadorele Austriei ar fi amenințat pe guvernul otoman cu securstarea obligațiunilor sale, în cazul unei moî întăritârî în esecuțiunea convențiunilor, e pe deplin falsă. Madrid, 15 Ianuarie. Numărul caselor distruse în provincia Grenada, de cutremurul de pământ, se urcă la 3240. te Nene fr tórea teleg de Belgrad ciine ay. Se anuntate arnăuții an ito- rióse. Acest se la cantonele T 0-0ji, dați serbi • ân- rîți, locali' der Kastrat, ce se propiare de om kowa, au ica^6 , omorîți. Ge te- arnauti * T- per rtecica și IV Lovac, Itina, unde tț fugi Aceste năpădiri, mai multe ,rî pe timp, besc, au produs uă mare porațiunea de la fruntarii. Obtru garantarea fruntariilor și a toții’petfmanilor șerbi, a dispus înt. cordonelor le la fruntarii și a tnntrupe la puntele amenințate. EGIPETUL La relațiunile asupra propunerilor engleze și contra-propunerilor francese în privința Egipetului, mai trebue adaose urmatorele amănunte : j încurcăriele financiare ale Egipetului s sunt de trei feluri și se raportă la datoria flotantă și la echilibrul bugetar, la despăgubirile pentru Alecsandria și la datoria unificată. Engliteza a propus un împrumut de 5 milione spre a restabili ■ echilibrul în buget. Afară de acesta ea ar proDua ‘ " ^or car’ , ■ "ü, pentru despăgubirea ct au suferit stricăciuni în Alecsandria, să se emită titluri privilegiate, or pentru unificarea vétómei, reducerea dobendelor i c’uă jum&i de la sută. 1 Francia provrie la rândul if> taaaraa 1 unui împrumut de 9 milione garantat de tóte puterile spre a satisface trebuințele bugetare și cererile celor cari au suferit pagube în Alecsandria. Acest procent va trebui să se facă cu 3 și jumătate la sută, iar titlurile privilegiate să aibă dobânda t de 5 la sută după propunerea Engliterei. 1 Intrucât priveșce datoria unificată, apoi Francia respinge reducerea dobândelor și propune în schimb uă dare de cinci la 1 sută provisorie asupra cuponelor întregei datorii unificată. Cu produsul acestei dâri ( și cu câștigul ce ar resulta din reducerea dobândelor la acțiunile canalului de Suez, se va putea acoperi despăgubirile creditorilor De altminteri acesta măsură, 1 ^ după propunerea Franciei, va trebui să e aibă un caracter cu totul transitoriu și, deci va mai fi trebuință, se va stabili mai tăriiiără înțelegere decâ trebue scude nu modificată legea asupra lichidațiunii, n Afară de acestea guvernul francez preptinde ca coesiunea pentru datoria publică să dobăndască un caracter cu totul internațional prin admiterea represintanților Rusiei și Germaniei în senul iei. In ruine Francia este contra propunerii ca si veniturile de la Daira și de la domenii i se fie vărsate la Banca Engliterei. Ea cere menținerea statului quo, caci altfel 11 ar fi înlăturate și ultimele urme ale condominiului și administrațiunea Egipetului ar cădea cu totul în manele Englitezei. Darea personală impusă de Englitera străinilor va fi admisă după propuneril englese. In fine depeșa din Londra, care luarăm aceste amănunte cu cuprinsul contra-propusucese este de natură ața*" încât este, mai mult? înțelegere. DIN AFARA GERMANIA Forte rar se întâmplă ca fata oficiasa Deutsche Reichsanzeiger să fie întrebuințată pentru publicarea de articole politici. Astă dlnie , după cum ne-a anunțat deja să depeșe din Berlin, el publică un asemene articol contra propagandei polono-jesuită, în care jice . Supt titlul de Przygland Powszechny (Revistă generală) Jesuitul P Morawski, care trăeșce în Cracovia, publică împreună cu mai mulți coreligionari uă scriere lunară, a cârei tendință este de a ține deștepta printre supușii de supt Prusia, Austria și Rusia cari vorbesc limba polonă, ideia unei restabiliri a întregei Polonii. Acesta intențiune este dovedită mai ales prin aceea ca redactorii acestei scrieri sunt adunați de prin tote tezele care sunt în relațiune cu naționalitatea polonă, din Iurlanda ca și din Dalmația. Ura contra hcarmoniamului piianof-U.__1 .li.____ 1. _ O --- yi- UIbli-UJLLUll Lidll se propagă cu cea mai mare căldură prin acesta publicațiune. Faia oficiosă atacă apoi aulință pe ultramontani și le aăi-Aviocele seriose amenințâri. A'cest articol ar fi fost P 'da^Schp avu. .oi-, der . 0 ieiger. ' -i ■- . • ante respundător CESTI -D. Emil Pall Mall > supra acești mai anter ] ks— uaj.iULJ.Oi.CI Gő demnul Riu tempo 7 r P