Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)

1885-01-13

38 loc la criticele cele mai aspre din causa vagului lor, a imensei latitud­ni ce lasă arbitrariului, și cari au dispărut în le­­gislațiunea nostră spre a fi înlocuite cu aliniatul al douilea de care vorbii, se a­­plică, chiar acolo, iară ca mai ântăiu să se dovedesca ca există într’adever mij­­lóce alte bune care să constituie uă a­­părare valabilă, și acele mijloce să se aprețuiască ca atari, în mod prealabil, îna­inte de a se dec­lara revidurirea admi­sibilă. Pe lângă discursurile emininte din Senat, unul din colegii mei și-a rezer­vat să facă, asupra acestor punte, că demonstrațiune ex profeso. Dar ce apă­rare mai complectă de­cât aceea care se presintase și care se terminase prin de­punerea unui memoriu în care se aflau reproduse tote actele primăriei ? Curtea din Focșani care judecase pro­cesul, mai bun apreciator de cele petre­cute dinaintea iei, respinge cererea de re­tire. Se face recurs. C ț­ avocații Statului consultați de gu­­r, jurisconsulți distinși și desinteze­cb d-nii M. Schina, C. Nacu, V. Mi­­h. Brătianu, etc., dedilară mijlocul ie sevărșire nefundat, pre marea nostră mirare, înalta Curte h­ă­otărîrea din Focșani, le-am înșelat, se pare, ne-am înșelat ireună cu onor, consilieri ai înaltei ,­ți cari au stat în divergință, îm­preu­­cu avocații Statului a cărora desinte­­are în cestiune nu pate fi pusă în piață, împreună cu diarul „Dreptul“ gurul organ la noi de doctrină și lu­­orudință care de asemenea nu pate fi mit de părtinire, împreună în fine cu >r. d. senatore V. Polizu Micșunescu,­­ președinte de Curte, care a avut cu­rsul să spună cum înțelege guvernul ridice prestigiul magistraturei și să și­mte solicitudinea pentru afacerile Sta­ul și comunelor când ele devin bu­n­­­se. Se póte tot asemenea se se fi înșelat or. d-ni Stătescu, Lahovariu și Mârzei­­, împreună cu nalții consilieri ai Curții casațiune cari au format majoritatea. Justiția nu a dis ultimul său cuvânt upra cestiunii. El s’a deferit, să-î as­­prâm soluțiunea, cu respect, cu inm­e­re. E că ce mi se pare ca reclamă lo­ca cea mai simplă, regula de cuviință a mai elementară. Dar nu. Onor. d. Stătescu abia și a tem­­­nat pledoaria dinaintea Curții de Ca­­sțiune, și, pe când își pregătesce pledoaria întru,. Curteș aa f­ost J%­­uîș,­1 proiect de lege interpretativ spre a cur­­a diferendul și, luând apoi un aer naiv ,ce nu-1 prinde, ne dice: „de ce nu vreți ■ [UNK] vă apărați în fond; deca aveți drep­te, o veți căpăta; daca nu, ar fi un scau­­n­ ca comuna se plutescá fară să fi fost )ărată.“ Nu ne temem de justiție. Nu ne-am unt d’a discuta unul câte unul tóte ac­­te de care ar place primăriei de Galați se serve. Dar interesul justiției este de ca procesele să fie neterminabile ? e câte ori se trecem prin tot șirul vis­­ulelor judecătoresci ? Când argumen­­ul acesta ar înceta d’a putea fi invocat ? éea este drept, moral, cinstit, ca statul, câ­­unele, stabilimentele publice și minorii,­­ nu fie nici un­ deja condamnați fară fi apărați într’un mod complect, asu­­pa tuturor punctelor deduse în instan­­ț, de ce d. Stătescu, care a pornit a edifica legea supt protest de interpre­­re, nu profită de ocazie spre a da a­­îstor interesante persone morale, drep­­­t'd’a cere revizuirea no­uă singură dată în nenumărate rânduri, pe cât timp ar putea dovedi ca n’au fost apărate în ad complect ? Autoritatea lucrului ju­­­cat ar deveni ast­fel un principiu­ de­­odat, nedemn de era nouă ce se promite. Scandalul, daca este în acesta afacere, insistă tocmai în încordările de a se a­­fla efectele unei hotârîri desăvârșite,­­anual este în sistemul care se inaugu­­­­ră , ca deputații și senatorii influenți, miniștrii, cari au fost advocați erî, cari at redeveni mâine, să caute a resolva pe cale legislativă, docesele pendinte cu care simt saui sciți ca vor fi însărci­nați ; scandal este de a cere unui Senat, care se află supt farmecul din care nu se póte trezi al leaderului său răsfățat, să curme uă cestiune de drept ca și cum, spre a împrumuta espresiunea pitoresca a d-lui D. Polizu Micșunescu, înalta Curte de casațiune ar fi trimis afacerea dina­intea Senatului iar nu dinaintea curței de apel, Petru Grădișteanu, cu ciomege de mai mulți serginți deghi­­sați. D. Cătulescu din causa gravelor esiuni ce a primit n’a putut lua parte a alegere, ceea ce s’a constatat printr un certificat medical; a doua di sala alege­rilor a fost asediată de poliție și amplo­iații prefecturei. Poliția comanda bande de bătăuși. Opt alegători au fost greu loviți și să dice câ unul este în primejdie de morte. Mulți alegători intimidați s’au întors de la ușa primăriei. Cetățianii făcând a­­iel la procurorele general densul le-a răspuns cu șeful parchetului fiind minis­trul Justiției care era acolo, densul nu se pute amesteca. D. dr. Cătulescu a trimis oă telegramă câtre Cameră în care spune ca fiind bă­tut nu póte veni la ședințele Adunarii, cere un concediu și rugă a se ordona că anchetă. In acea telegramă se zice ca inviola­bilitatea deputaților este că minciună, și câ poliția a stat la ușa camerei de a­­legere. După cererea mai multor alegători a­­cesta a fost constatat de președintele biuroului. Acestea sunt cele ce ni se re­lată adl; când vom avea nicr amănunte le vom comunica. ALEGEREA DIN PUTNA In privința alegerea colegiului II de Senat din Putna, ni se comunică urmă­­torele : Mai mulți alegători liberali indepen­­dinți din localitate au pus candidatura d-lui Dem. Pruncu, la colegiul II. Administrațiunea locală susținea pe d. Cotescu. In ajunul dilei în care trebuia să se facă alegerea, d. dr. Cătulescu, de­putat, care susținea candidatura d-lui Pruncu, mergând împreună cu alți ale­gători la un amic al lor, au fost atacați SCIRI D’ALE DILEI Adunarea deputaților validând era ale­gerea d-lui C. A­ Rosetti, d-sea a adre­sat d-lui președinte următorea scrisore : Domnule președinte. Un număr din alegătorii colegiului al douilea din Ploești—din norocire pentru mine forte restrâns — a bine­voit — un scrțt prin care îndemn — a-mi încredința mandatul de deputat al acelui colegiu. Findu-mi peste putință d’a primi a­­cest mandat, depun demisiunea mea pe biuroul Adunării deputaților. Te rog, domnule președinte, a primi spresiunea simțimintelor mele de înaltă considerare. C. A. Rosetti. *■ ** A­stra s’a ținut la Senat uă întrunire de d-ni deputați și senatori. In acesta întrunire s’a vorbit de ale­gerea efectuată de col. III din Argeș, în persona fostului institutore C. Dobrescu, alegere a cârei discusiune va veni asta­di la ordinea dilei în Cameră. După o­ lungă discusiune, la care a luat parte și d. I. C. Brătianu, d. depu­­stăuli alegerea. Comisiunea de verificare a Senatului s’a întrunit orl supt președenția P. S. episcopului de Râmnic și s’a ocupat de alegerile făcute la col. I de Sucéva, Ialomița, Muscel și Oltu. Tóte alegerile, afară de acea efectuată la col. I de Ialomița în persona d-lui colonel Dumitrescu-Maican, au fost vali­date. D. generare G. Angelescu, comandan­­tele corpului I de armată, a sosit a­sprá în capitală pentru a lua parte la lucră­rile Senatului. D. generare G. Angelescu s’a presin­­tat astă­zi, ca de obiceiu, la ministerul de resbel.* * *. La­­rândul diplomatic dat Joui sera (22 ianuarie st. n.), la legațiunea austro­­ungară, afi luat parte d­ nn: D. Sturdza, generale Fălcoianu, I. Câmpinenu, M. Ferich­ide, Isvolscky, Michette și d. se­cretar al legațiunii otomane. Diarul Patria spune, în numărul care ne sosesce aici, co­rgiul s’a ridicat la 19 >­a la sută.* Un număr însemnat de cetățiani iașeni au oferit casiarului general de Iași, d. C. Arhim­, împreună c’un adresă forte mă­­gulitore, portretul său lucrat în uleiü, ca mărturie, dire­ciarul Patria, pentru stima și considerațiunea ce au avut și an pen­tru atitudinea corectă a acestui demn funcționar. Jk -X­Rom. l­b. dice câ­manutanța municipală de la Colentina cere modificarea contrac­tului său cu Primăria, obligându-se: 1) a aduce o­ nouă mașină de aburi de cea din urmă construcțiune ; 2) a instala în mod perfecționat bru­tăria ast­fel ca, în cas de necesitate , să dea 30.000 pâni în 24 ore ; 3) a ceda Primăriei pentru cimitir sau alte trebuințe terenul ce inconjura mora. In schimbul acestora, ea cere : 1) dreptul de a face uă societate prin acțiuni pentru esploatarea fabricei; 2) prelungirea contractului pentru 10 ani ; 3) scăderea minimului producțiunii pe cji, afară de coșurile de trebuință, când ea va produce pene la 30.000 oca pâne pe di, după cererea Primăriei notificată cu 48 ore nainte, și asigurarea acestui debit. 1 ■5fr . Se comunică Curierului B. cu mai multe domne și d-șpre din societatea înaltă din orașul Tulcea au luat inițiativa unei so­cietăți cu scopul de a scote din con­versa­ți­unea românescá cuvintele franțuzesc­, * ** * * *­­X­­­X­ ROMANULU 13 IANUARIE 1885 séü franțuzite ca „bonjour, bonsoir, merei, madame, mademoiselle, monsieur“, etc. Toți membrii cari ar rosti unul din a­­ceste cuvinte în timpul conversațiunii ro­mânesc­ vor fi amendați Sumele ce se vor incasa într’un timp anumit se vor întrebuința în folosul să­racilor orașului.*­X­Ca directore al ziarului „XIX Sié­­cle“ în locul d-lui Edmond About, se dice ca va fi numit d. Francisque Sarcey, cu­noscutul cronicar teatral. * Societatea de bine­facere „ Regina Eli­sabeta“ a avut în anul 1884 următorele venituri: Leî Bani Produsul balului cu tombolă din 14 Ianuarie 1884...................... 14,218 10 Idem represintații teatrale, 5 Marte, 1884.............................. 5,661 •— Idem­nalul cu tombolă, 5 De­cembre 1884 ........................... 16,377 35 Cotisaț. încasate în cursul an. 7,920 — Val. vînd. din capit. de reservă. 4,600 Interese la valori ale capita­lului de reservă și agiü . . 1,049 15 Total. S’a cheltuit pentru balul cu . 49,825 60 tombolă din 14 ianuar. 1884. 2,802 35 Pentru represintația teatrală din 5 Marte 1884 .... 985 — Pentru balul cu tombolă din 5 Decembre 1884...................... 1,998 75 Pentru imprimate...................... 115 —­Pentru lemne de foc distribuite săracilor, din cari pe anul 1883, revine........................... 4,000^—­Pe anul 1884 . . .­­ . .’24,900 -­Total. Dați în natură săracilor pentru . 28,900 — transport lemn­ la dornic,­lor. 2,000 — Ciurna secretarului .... 1,800 — Cheltueli de administrație și alte cheltueli mărunte. . . 395 — Deficitul anului trecut. . . 535 40 Cump. de efecte cu numeroidul. 10,240 — Salcia în mum. spre echilibrare. 54 10­­ 49B2T60 Capit. aflat în casă în efecte­lei 30,294 10 * Lotăria pentru edificii școlare de la Ploesci se va trage la 15 Aprilie a. c., cr cea de la Brăila pentru biserica sf. apostoli Petru și Pavel la 1 Martie. #c ** S’au confirmat primari și ajutore în co­munele urbane următorele persone : . La comuna Vaslui. — D. Nicu A. F.—,­­canu, primar, ajutore La comuna Râmnicu-Vâlcea. — D. Alec­­siu, primar. D-nii Costache Avramescu și Ghiță I­­liescu, ajutore. La comuna Drăgășani,­D. Costică Cos­tache, primar. D-nii Petcu loan și Nae Scărlătescu, ajutore.*­x-D. Al. Vlădescu s’a revocat din func­țiunea de ajutor de primar al capitalei. * Balul reuniunei femeilor române din Făgăraș, a reușit pe deplin, ne spune Tribuna. Intrega inteligință românescă din giur și Făgăraș a luat parte la a­­cest bal. Au mai asistat la bal și câți­va Maghiar­­­i Iași. „Din an în an, dice corespondintele Tribunei separatismul prinde tot mai mari rădăcini între locuitorii de diferite ne­­muri din Făgăraș.“* AtR va fi oă nouă întrunire a comisiu­­nei de anchetă de la facultatea de me­dicină.* Epizootia de pestă bovină ce bântuia în­că singură localitate din județul Do­­rohoi a încetat. In timpul de față dar, țara nu mai este bântuită de data acesta. In curând Monitorul va anunța.* * Ni se spune ca un număr de 28 ma­halagii, comercianți din suburbia Ceauș Radu, reclamând poliției capitalei în con­tra suptcomisarului clasa I Al. Davides­cu, de la secția 44 în al cârei reion ca­de suburbia aceia, d. prefect de poliție a suspendat imediat pe numitul suptco­­misar dându-l în judecată pentru ca a­­vea urâtul obiceiu de a cere mită de la ori­ce personă avea afacere la secțiunea sea. Se zuce ca numitul suptcomisar nu se mulțumia numai cu asta, avea și că pur­tare brutală. Un fapt care cu deosebire a contribuit la darea sea în judecată este ca a arestat pe un copil de 12 ani anu­me Petre Cheller bănuit de stăpâna sea câ­m furase un colan de aur. Davidescu l’a luat la secție, l’a desbrăcat, l’a bă­tut cu frânghia, i-a legat mânile la spa­te și l’a atârnat în cui, l’a pus cu pi­­ciorele pe cărămid­i calde și pe piept la fript cu un fier de mașinat pentru ca să spuie ce făcuse un colanul de aur pe ca­­re-1 bănuia soția lui Ghiță Gheorghe, stăpâna lui, câ i-l furase. * Clubul de patinori s’a redeschis la Ga­­lați. Era Vineri trebuia să se dea prima serată venețiană cu carnaval pe ghiață și mare asalt de arme.il­■X- -X­-vr.—i„„­­ r- -> ' in Arad d. V. Mangra va ține la 25 Ianuarie stil nou­­ă conferință despre „Mărirea și căderea lui Mihaiu Vitezul “ Venitul din intrări va fi pentru reuniu­nea femeilor din acel oraș. * Al treilea bal cu tombolă al societății funcționarilor publici se va da la 23 Ia­nuarie la Teatrul Național. SCIRI DIN AFARA Diatele din Roma, cari sunt în rela­­țiuni cu guvernul italian, spun cu totele ca scopul final al spedațiunii la Assab este supremația asupra triunghiului din­tre capul Guardafui, Masallah și gura rîului Juba. Prin acesta Italia se va sta­bili în același timp în marea Roșie și’n oceanul Indian, predominând ast­fel în­tregul comerciu cu Abisinia. * Se telegrafiază următorele din Constan­­tinopole câtre Politische Correspondenz : „Sultanul este în acest moment forte dis­pus să ajungă la un compromis cu En­­glitera, și mai ales din causa grijei ce are do­uă cădere­a cabinetului Gladstone. Prin cercurile de altmintreri forte bine informate se asigură ca sultanul ar fi gă­sit singur un chip pentru uă soluțiune. Misiunea principală a lui Hasan Fehmi este de a lucra pentru acest compromis. De­și la început esitau despre reușita acestei misiuni, acum ea este considerată ca positivă. “ Ziarul U Temps desemnă în următorul chip atitudinea puterilor în cestiunea e­­giptena : „Pe când Englitera crede a a­­vea drepturi câștigate asupra Egipetu­­lui și caută mijloce spre a prelungi ac­țiunea în Egipet și a o asigura, puterile continentale doresc din contră a-î aminti ca intervenirea iei nu póte avea efectul d’a desbrăca cestiunea egiptenă de carac­terul și interesul iei internațional.“ * Reichsbote, din Berlin voes ce a soi câ este un fapt otârît admiterea Triestului ca cap de stațiune pentru linia de va­pore subvenționate de guvernul german.­­ Die Presse spune că printre obiectele ce are de discutat comisiunea întrunită în Petersburg spre a se ocupa de cestiunea israeliților, este și cestiunea despre în­­rîurirea ce pot avea publiciștii și scrii­torii israeliți, întru­cât ei sunt redacto­ri și editori de citare politice. Se anunță din Siberia câ un cutremur îngrozitor a fost în orașele Irkusk și Kiahta. Geologii d­e ca acest cutremur are un ore­care legătură cu cele din Spa­nia și din alte părți. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 11.23 Ianuarie 1885. D. N. Fleva, depuind raportul comisiu­­nei relativ la preschimbările de adus legei comunale, decilară ca în acest ra­port nu e cestiune de­cât de partea pri­­vitore la alegeri după nooa lege electo­rală. Camera admite urgința. D. Cerkez cere ca Statul se ia măsuri pentru aplicarea art. 15 din legea rurală și interpeleză pe d. ministru de interne în acesta privință. Porțiunea de pământ, ce are țăranul, nu o cunosce, prin urmare trebue ca Statul să ia măsuri pentru a li se delimita pământurile fie­caruia con­form legei. D. președinte al consiliului răspunde ca țăranul este stăpân pe proprietatea sea, și cu delimitarea déca nu s’a făcut încă conform art. 15 din lege causa este ca trebue un număr colosal de ingeniari pentru acesta lucrare, ceea ce ne lipsesce. Speră case câ peste un an vom ajunge la acest resultat. D. Carp dice ca d. președinte al con­siliului de miniștrii își face ilujiî dacá crede ca va ajunge peste un an să potă delimita proprietățile țăranilor. Mai a­­lei cheltuiala acestei lucrări să urcă la 6 milione, apoi trebue un număr forte mare de ingeniari care ne va lipsi mult timp. D. Cerkez a emis u­ dorință cu totul ideală care nu se pute pune în practică acum, și d. prim-ministr’u face­rea ca promite ceea ce nu va putea ține. D niî Dimancea și Epurescu susțin ar­gumentele d-lui prim-ministru și d­e câ de vreme ce guvernul s’a pătruns de u­­tilitatea acestei lucrări, Camera trebue se se arate mulțămită. D. prim-ministru răspunde d-lui Carp, câ­n’a luat angajamentul de a incepe lu­crarea la primăvară, ci peste un an, ca va costa 6 milie . Ao­v­eniii vor fi suficienți a ■ [UNK]Ne pământuri în tii Discusiunea . D. prim-minis ale Camerei, ci acordarea unei bicini. Camera a pr­i-nit Șendrea, •J G. Vizulea, E El Stroici. In privința alegerea d-lui I. Marghilo­man la Buzeu, după mai multe discusiuni, se pune la vot validarea și d. Marghiloman este proclamat cu 85 voturi contra 11. Se mai proclamă deputați d-nii C. A. Rosetti și M Cornea. CONTRIBUABILII SI PERCEPTORII Este un fapt în­deobște cunoscut mo­dul defectuos cum să face serviciul per­ceperii la noi. Cusururile acestui serviciu sunt une­ori în adevăr strigătore. E de datoria nostră deci de a atrage luarea a­­minte a autorităților asupra acestei ces­­tiuni care trebue să intereseze pe totă lumea. Le dam câte­va exemple noui. Pe când unor contribuabili cari au plătit regulat dările li se trimit somațiuni pentru nișce plăți făcute, alții, voind a plăti im­posi­­tele, pentru a putea se fie înscriși pe lista alegătorilor, trebue să umble luni întregi până ce domnii­­ perceptori bine­­voiesc a le primi dările și a le libera chitanță. In unele cazuri deci prea mult zel, în altele de loc. Cunoscem uă personă care a locuit cât­va timp în strada Amziî și care și-a plătit impozitele la biuroul Amzei. Acesta persona și-a schimbat apoi locuința și a plătit în timp de două ani impositele la alt biurou. In timp de doui ani, biuroul Amzeí n’a dus nimic; acum în urmă toc­mai se trezesce și trimite somațiune per­­sonei de care vorbim. Cum se face cu’n timp de doui ani a lăsat’o ’n pace ? Cunoscem apoi oă mulțime de persone stabilite de două și de trei ani în capi­tală și pe care nici-uă­ dată perceptorii nu i-au supărat întru ceva. Déci am calcula exact numărul personelor din totă țara care se sustrag ast­fel platei dărilor am ajunge la oă cifră îndestul de însem­nat. Déci acest numără n’ar fi de­cât de dece mic — de­și în realitate credem ca numai în nordul Moldovei am putea ajunge la cifra de dece miî — statul ar fi frustrat de aprope două sute de miî lei. Un alt exemplu strigător este acel al unei persone decedate, supusă imposite­­lor. De­și văduva reposatului a insistat în timp de un an ca soțul­­ei să fie șters din liste, somațiunile i se trimit regu­lat pe numele soțului iei. Un mort care plătesce imposite­­­acă ceva care ar pu­tea forma subiectul unei nuvele a la Ed­­gard Poe. Un născap de reț constatam deci ca și’n serviciul percepțiunei domnesce a­­ceiași neregularitate ca și’n cele­l­alte ramuri ale administrațiunei financiare, despre care am vorbit în atâte rânduri. Atâta pentru adj. DE PESTE CARPAȚI­N Tribuna, în primul său Sibiu de la 11 Ianuarie, vorbind de desbaterile bugetu­lui instrucțiunii publice și al cultelor din dieta Ungariei, încheiă cu următorele cuvinte : Nu este cu putință ca un popor străin în mijlocul Europei se asimileze pe alt popor, în care s’a înrădăcinat uă dată credința, fie chiar deși artă, ca se trage dintr’un neam care a stăpănit uădinioră lumea, și este înrudit cu poporele care au creat cultura lumii nóstre și au­ pur­tat întrega iei istorie. Maghiarii sciu forte bine câ sunt, nu Români cari vorbesc limba maghiară, dar Români cari nici cu mai sciu ro­­mânesce,și se simt cu tóte aceste adânc jigniți décà li se pune romanitatea la îndoială. A­poi se asimileze un neam de asemenea omeni, este uă încercare ab­surdă ! Dar bugetul se va vota și de astă-dată cu mare majoritate și mai mare entusiasm patriotic. Singura nostră mângăere e con­vingerea, ca astă­ dată de sicur se vor găsi și glasuri care vor accentua acesta absurditate. Câtă vreme a rămas în defensivă, na­țiunea maghiară a făcut progrese însem­nate, dând lumii dovedi ca dispune de un bogat capital intelectual și pate să sporescă comorile de idei ale omenirii cu producte pline de un farmec special : de când a trecut în agresiune, ea își con­sumă cele mai bune puteri într-u­ lu­crare sterilă pentru densa și păgubitore pentru societatea nostră și pentru țară. Ei e cât de târziiă, dér­ită déta, în sfîr­­șit, trebuie se se convingă și Maghiarii ies înșir despre acesta. Și atunci, după ce vor fi pătruns acesta convingere, vor înțelege și el ca într’un stat poliglot, ca Ungaria, așezămintele de cultură nu sunt treba statului, ci a naționalităților. UA LA CONFERINȚA GONGULUI ,grafiază din Berlin Agenției Eeu­­i cercurile­­ diplomatice este tema igalia se va retrage din confe­­ongului, ceea­ ce ar face ca tote e luate să fie nule. Căpitanul Du secretarul legațiunei portughese in, a intrat în acesta capitală pentru a încerca să resolve greutățile ce s’ar nasce prin retragerea Portugaliei, greutăți privitore la negocierile cu aso­­ciațiunea internațională. Se asigură ca Belgia nu va recunoste asociațiunea internațională africană de­cât după ce ea va fi mai ântăiu recunos­cută de Portugalia și Francia. PROIECTE DE LEGE Următorele propuneri și proiecte de lege s’au depus pe biuroul Camerei: Propunere. In fația faptului ca linia Rom­an-Iț­­cani-Iași produce neîncetat un venit net cu totul neînsemnat în raport cu impor­tanța iei și cu sarcinile ce ea impune Statului. Constatând ca liniile Statului se es­­ploateza cu uă cheltuială de 55 la sută a­­supra veniturilor brute, pe când linia de mai sus se esploateza cu uă cheltuială de 71 la sută. Considerând, în fine, ca Statul este și tovarăș în acesta linie și garant al inte­­selor iei de 70­ a la sută. Propunem a se numi­tă comisiune com­pusă de cinci membrii, care, împreună cu guvernul, să se asigure daca nu e timp ca Statul să ia supt directa sea esploa­­tare acesta linie, urmând a plăti el ga­ranția de 70a la sută. Proiect de lege. Art. I. Se dechlară de porturi­ france orașele de porturi Galați și Brăila.­­ Art. II. Un regulament de administra­­țiune publică va determina modul de a­­plicațiune a regimului de porturi­ france și va stabili natura și curățimea obiecte­lor de strictă necesitate pentru consuma­­țiunea casnică, cari vor urma a fi scuti­te de vamă la eșirea prin barierele cita­telor porturi. Art. III. Legea din Decembre 1882, prin care se rădică dreptul de porturi­­france la tote porturile României, este și rămâne desființată în tot ce privesce efectele iei pentru porturile Galați și Brăila. Mai mulți deputați au făcut un pro­iect pentru legea organică a bisericei or­­todocse române. Acest proiect este uă prelucrare­a le­gei pentru alegerea mitropoliților și a organisarei S-tului Sinod în care s’a fă­cut următorele modificări: a) In­it Sinod, pe lângă mitropoliți, episcopi și arh­­iereii titulari, ce ia­u parte preoții de mir și laicii; b) Decisiunile consistoriilor sunt­otă­­râtore ca și ale tribunalelor, și mitropo­­liții și episcopii sau delegații lor iau parte la lucrările consistorilor; c) Rotunjirea eparh­ielor s’a făcut mai raționată, dându-se fie­carui mitropolit și episcop câte patru județe, ca ast­fel vi­­sitarea lor să le fie posibilă; d) Ministrului de culte, ca represintant al guvernului, i s’a dat uă autoritate mai mare faciă cu Sf. Sinod; e) Cu rotunjirea eparchielor s’a strămu­tat episcopia Râmnicului la Craiova, vechea capitală a Olteniei, fiind­ca așa a fost în vr­emile vechi. C­RONICA „Almanach du Rigli-Liic“ Lady Montague, nevasta ambasadoru­lui englez de la Constantinopole, lord Wortley-Montague, scria acum 168 de ani amicilor sei din Londra, acele scri­sori de pe Bosfor pe care Englesii le compară cu scrisorile domnei de Sévigné­, celebra epistolieră a Franciei lui Ludo­vic ,­XIV. In ele, societatea Fanarului, unde straluceau atâtea „jupănițe“ din bătrânele familii ale Valahhiei și Moldo­vei, se zugrăvesce în destul de bine, pentru a putea curiosul de astă­ dî să-și facă uă ideiă de ceea ce era la Vie­mondaines viața de lume și de sindrofii a societa­­ței din Iași și din Bucuresci, petrecerile, kiulhanurile, intrigele de boudoir și de salone, și ’n ele rolul ce-i juca jupănița română. Deșteptă, învățată, „dracoica“ cum di­­ceau părinții nostrii femeilor cu duh lady Montague cerceteza tate, vede tot și, lă­sând la uă parte aristocratica înțepeni­­tură englesă, adoptă multe din obiceiuri­le orientale. — E­uă rețetă a balsamului de Meea pentru frăged­imea și vecinica tinerețe a obrazului pe care lady Monta­gue ’l întrebuințază cu entusiasm și care era forte răspândit în înalta societate din Fanar, îmi pare reu ca nu mi-o aduc a­­minte. Ași fi dat’o lui Claymoor pentru almanahul său ; secretele istorice ale fru­­musețelor române ar fi interesat póte pe asiduele sale cititore. Cestiunea eter­­nă a inimei femeescl : „Cine era mai frumosă, ea sau ea ?“ se lega de aseme­nea pagine. Cu 40—45 de ani mai târ­siu, pe la 1755 — 59, societatea română din Iași și din Bucureșci ne este ore­cum arătată de baronul și barona de Tott, cari sunt pri­­­­eteni la torță cu nu puține din familiile

Next