Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)
1885-01-13
38 loc la criticele cele mai aspre din causa vagului lor, a imensei latitudni ce lasă arbitrariului, și cari au dispărut în legislațiunea nostră spre a fi înlocuite cu aliniatul al douilea de care vorbii, se aplică, chiar acolo, iară ca mai ântăiu să se dovedesca ca există într’adever mijlóce alte bune care să constituie uă apărare valabilă, și acele mijloce să se aprețuiască ca atari, în mod prealabil, înainte de a se declara revidurirea admisibilă. Pe lângă discursurile emininte din Senat, unul din colegii mei și-a rezervat să facă, asupra acestor punte, că demonstrațiune ex profeso. Dar ce apărare mai complectă decât aceea care se presintase și care se terminase prin depunerea unui memoriu în care se aflau reproduse tote actele primăriei ? Curtea din Focșani care judecase procesul, mai bun apreciator de cele petrecute dinaintea iei, respinge cererea de retire. Se face recurs. C ț avocații Statului consultați de gur, jurisconsulți distinși și desintezecb d-nii M. Schina, C. Nacu, V. Mih. Brătianu, etc., dedilară mijlocul ie sevărșire nefundat, pre marea nostră mirare, înalta Curte hăotărîrea din Focșani, le-am înșelat, se pare, ne-am înșelat ireună cu onor, consilieri ai înaltei ,ți cari au stat în divergință, împreucu avocații Statului a cărora desinteare în cestiune nu pate fi pusă în piață, împreună cu diarul „Dreptul“ gurul organ la noi de doctrină și luorudință care de asemenea nu pate fi mit de părtinire, împreună în fine cu >r. d. senatore V. Polizu Micșunescu, președinte de Curte, care a avut cursul să spună cum înțelege guvernul ridice prestigiul magistraturei și să șimte solicitudinea pentru afacerile Staul și comunelor când ele devin bunse. Se póte tot asemenea se se fi înșelat or. d-ni Stătescu, Lahovariu și Mârzei, împreună cu nalții consilieri ai Curții casațiune cari au format majoritatea. Justiția nu a dis ultimul său cuvânt upra cestiunii. El s’a deferit, să-î asprâm soluțiunea, cu respect, cu inmere. E că ce mi se pare ca reclamă loca cea mai simplă, regula de cuviință a mai elementară. Dar nu. Onor. d. Stătescu abia și a temnat pledoaria dinaintea Curții de Casțiune, și, pe când își pregătesce pledoaria întru,. Curteș aa fost J%uîș,1 proiect de lege interpretativ spre a cura diferendul și, luând apoi un aer naiv ,ce nu-1 prinde, ne dice: „de ce nu vreți ■ [UNK] vă apărați în fond; deca aveți drepte, o veți căpăta; daca nu, ar fi un scaun ca comuna se plutescá fară să fi fost )ărată.“ Nu ne temem de justiție. Nu ne-am unt d’a discuta unul câte unul tóte acte de care ar place primăriei de Galați se serve. Dar interesul justiției este de ca procesele să fie neterminabile ? e câte ori se trecem prin tot șirul visulelor judecătoresci ? Când argumenul acesta ar înceta d’a putea fi invocat ? éea este drept, moral, cinstit, ca statul, câunele, stabilimentele publice și minorii, nu fie nici un deja condamnați fară fi apărați într’un mod complect, asupa tuturor punctelor deduse în instanț, de ce d. Stătescu, care a pornit a edifica legea supt protest de interprere, nu profită de ocazie spre a da aîstor interesante persone morale, drept'd’a cere revizuirea nouă singură dată în nenumărate rânduri, pe cât timp ar putea dovedi ca n’au fost apărate în ad complect ? Autoritatea lucrului jucat ar deveni astfel un principiu deodat, nedemn de era nouă ce se promite. Scandalul, daca este în acesta afacere, insistă tocmai în încordările de a se afla efectele unei hotârîri desăvârșite,anual este în sistemul care se inaugură , ca deputații și senatorii influenți, miniștrii, cari au fost advocați erî, cari at redeveni mâine, să caute a resolva pe cale legislativă, docesele pendinte cu care simt saui sciți ca vor fi însărcinați ; scandal este de a cere unui Senat, care se află supt farmecul din care nu se póte trezi al leaderului său răsfățat, să curme uă cestiune de drept ca și cum, spre a împrumuta espresiunea pitoresca a d-lui D. Polizu Micșunescu, înalta Curte de casațiune ar fi trimis afacerea dinaintea Senatului iar nu dinaintea curței de apel, Petru Grădișteanu, cu ciomege de mai mulți serginți deghisați. D. Cătulescu din causa gravelor esiuni ce a primit n’a putut lua parte a alegere, ceea ce s’a constatat printr un certificat medical; a doua di sala alegerilor a fost asediată de poliție și amploiații prefecturei. Poliția comanda bande de bătăuși. Opt alegători au fost greu loviți și să dice câ unul este în primejdie de morte. Mulți alegători intimidați s’au întors de la ușa primăriei. Cetățianii făcând aiel la procurorele general densul le-a răspuns cu șeful parchetului fiind ministrul Justiției care era acolo, densul nu se pute amesteca. D. dr. Cătulescu a trimis oă telegramă câtre Cameră în care spune ca fiind bătut nu póte veni la ședințele Adunarii, cere un concediu și rugă a se ordona că anchetă. In acea telegramă se zice ca inviolabilitatea deputaților este că minciună, și câ poliția a stat la ușa camerei de alegere. După cererea mai multor alegători acesta a fost constatat de președintele biuroului. Acestea sunt cele ce ni se relată adl; când vom avea nicr amănunte le vom comunica. ALEGEREA DIN PUTNA In privința alegerea colegiului II de Senat din Putna, ni se comunică următorele : Mai mulți alegători liberali independinți din localitate au pus candidatura d-lui Dem. Pruncu, la colegiul II. Administrațiunea locală susținea pe d. Cotescu. In ajunul dilei în care trebuia să se facă alegerea, d. dr. Cătulescu, deputat, care susținea candidatura d-lui Pruncu, mergând împreună cu alți alegători la un amic al lor, au fost atacați SCIRI D’ALE DILEI Adunarea deputaților validând era alegerea d-lui C. A Rosetti, d-sea a adresat d-lui președinte următorea scrisore : Domnule președinte. Un număr din alegătorii colegiului al douilea din Ploești—din norocire pentru mine forte restrâns — a binevoit — un scrțt prin care îndemn — a-mi încredința mandatul de deputat al acelui colegiu. Findu-mi peste putință d’a primi acest mandat, depun demisiunea mea pe biuroul Adunării deputaților. Te rog, domnule președinte, a primi spresiunea simțimintelor mele de înaltă considerare. C. A. Rosetti. *■ ** Astra s’a ținut la Senat uă întrunire de d-ni deputați și senatori. In acesta întrunire s’a vorbit de alegerea efectuată de col. III din Argeș, în persona fostului institutore C. Dobrescu, alegere a cârei discusiune va veni astadi la ordinea dilei în Cameră. După o lungă discusiune, la care a luat parte și d. I. C. Brătianu, d. depustăuli alegerea. Comisiunea de verificare a Senatului s’a întrunit orl supt președenția P. S. episcopului de Râmnic și s’a ocupat de alegerile făcute la col. I de Sucéva, Ialomița, Muscel și Oltu. Tóte alegerile, afară de acea efectuată la col. I de Ialomița în persona d-lui colonel Dumitrescu-Maican, au fost validate. D. generare G. Angelescu, comandantele corpului I de armată, a sosit asprá în capitală pentru a lua parte la lucrările Senatului. D. generare G. Angelescu s’a presintat astăzi, ca de obiceiu, la ministerul de resbel.* * *. Larândul diplomatic dat Joui sera (22 ianuarie st. n.), la legațiunea austroungară, afi luat parte d nn: D. Sturdza, generale Fălcoianu, I. Câmpinenu, M. Ferichide, Isvolscky, Michette și d. secretar al legațiunii otomane. Diarul Patria spune, în numărul care ne sosesce aici, corgiul s’a ridicat la 19 >a la sută.* Un număr însemnat de cetățiani iașeni au oferit casiarului general de Iași, d. C. Arhim, împreună c’un adresă forte măgulitore, portretul său lucrat în uleiü, ca mărturie, direciarul Patria, pentru stima și considerațiunea ce au avut și an pentru atitudinea corectă a acestui demn funcționar. Jk -XRom. lb. dice câmanutanța municipală de la Colentina cere modificarea contractului său cu Primăria, obligându-se: 1) a aduce o nouă mașină de aburi de cea din urmă construcțiune ; 2) a instala în mod perfecționat brutăria astfel ca, în cas de necesitate , să dea 30.000 pâni în 24 ore ; 3) a ceda Primăriei pentru cimitir sau alte trebuințe terenul ce inconjura mora. In schimbul acestora, ea cere : 1) dreptul de a face uă societate prin acțiuni pentru esploatarea fabricei; 2) prelungirea contractului pentru 10 ani ; 3) scăderea minimului producțiunii pe cji, afară de coșurile de trebuință, când ea va produce pene la 30.000 oca pâne pe di, după cererea Primăriei notificată cu 48 ore nainte, și asigurarea acestui debit. 1 ■5fr . Se comunică Curierului B. cu mai multe domne și d-șpre din societatea înaltă din orașul Tulcea au luat inițiativa unei societăți cu scopul de a scote din conversațiunea românescá cuvintele franțuzesc, * ** * * *XX ROMANULU 13 IANUARIE 1885 séü franțuzite ca „bonjour, bonsoir, merei, madame, mademoiselle, monsieur“, etc. Toți membrii cari ar rosti unul din aceste cuvinte în timpul conversațiunii românesc vor fi amendați Sumele ce se vor incasa într’un timp anumit se vor întrebuința în folosul săracilor orașului.*XCa directore al ziarului „XIX Siécle“ în locul d-lui Edmond About, se dice ca va fi numit d. Francisque Sarcey, cunoscutul cronicar teatral. * Societatea de binefacere „ Regina Elisabeta“ a avut în anul 1884 următorele venituri: Leî Bani Produsul balului cu tombolă din 14 Ianuarie 1884...................... 14,218 10 Idem represintații teatrale, 5 Marte, 1884.............................. 5,661 •— Idemnalul cu tombolă, 5 Decembre 1884 ........................... 16,377 35 Cotisaț. încasate în cursul an. 7,920 — Val. vînd. din capit. de reservă. 4,600 Interese la valori ale capitalului de reservă și agiü . . 1,049 15 Total. S’a cheltuit pentru balul cu . 49,825 60 tombolă din 14 ianuar. 1884. 2,802 35 Pentru represintația teatrală din 5 Marte 1884 .... 985 — Pentru balul cu tombolă din 5 Decembre 1884...................... 1,998 75 Pentru imprimate...................... 115 —Pentru lemne de foc distribuite săracilor, din cari pe anul 1883, revine........................... 4,000^—Pe anul 1884 . . . . .’24,900 -Total. Dați în natură săracilor pentru . 28,900 — transport lemn la dornic,lor. 2,000 — Ciurna secretarului .... 1,800 — Cheltueli de administrație și alte cheltueli mărunte. . . 395 — Deficitul anului trecut. . . 535 40 Cump. de efecte cu numeroidul. 10,240 — Salcia în mum. spre echilibrare. 54 10 49B2T60 Capit. aflat în casă în efectelei 30,294 10 * Lotăria pentru edificii școlare de la Ploesci se va trage la 15 Aprilie a. c., cr cea de la Brăila pentru biserica sf. apostoli Petru și Pavel la 1 Martie. #c ** S’au confirmat primari și ajutore în comunele urbane următorele persone : . La comuna Vaslui. — D. Nicu A. F.—,canu, primar, ajutore La comuna Râmnicu-Vâlcea. — D. Alecsiu, primar. D-nii Costache Avramescu și Ghiță Iliescu, ajutore. La comuna Drăgășani,D. Costică Costache, primar. D-nii Petcu loan și Nae Scărlătescu, ajutore.*x-D. Al. Vlădescu s’a revocat din funcțiunea de ajutor de primar al capitalei. * Balul reuniunei femeilor române din Făgăraș, a reușit pe deplin, ne spune Tribuna. Intrega inteligință românescă din giur și Făgăraș a luat parte la acest bal. Au mai asistat la bal și câțiva Maghiari Iași. „Din an în an, dice corespondintele Tribunei separatismul prinde tot mai mari rădăcini între locuitorii de diferite nemuri din Făgăraș.“* AtR va fi oă nouă întrunire a comisiunei de anchetă de la facultatea de medicină.* Epizootia de pestă bovină ce bântuia încă singură localitate din județul Dorohoi a încetat. In timpul de față dar, țara nu mai este bântuită de data acesta. In curând Monitorul va anunța.* * Ni se spune ca un număr de 28 mahalagii, comercianți din suburbia Ceauș Radu, reclamând poliției capitalei în contra suptcomisarului clasa I Al. Davidescu, de la secția 44 în al cârei reion cade suburbia aceia, d. prefect de poliție a suspendat imediat pe numitul suptcomisar dându-l în judecată pentru ca avea urâtul obiceiu de a cere mită de la orice personă avea afacere la secțiunea sea. Se zuce ca numitul suptcomisar nu se mulțumia numai cu asta, avea și că purtare brutală. Un fapt care cu deosebire a contribuit la darea sea în judecată este ca a arestat pe un copil de 12 ani anume Petre Cheller bănuit de stăpâna sea câm furase un colan de aur. Davidescu l’a luat la secție, l’a desbrăcat, l’a bătut cu frânghia, i-a legat mânile la spate și l’a atârnat în cui, l’a pus cu piciorele pe cărămidi calde și pe piept la fript cu un fier de mașinat pentru ca să spuie ce făcuse un colanul de aur pe care-1 bănuia soția lui Ghiță Gheorghe, stăpâna lui, câ i-l furase. * Clubul de patinori s’a redeschis la Galați. Era Vineri trebuia să se dea prima serată venețiană cu carnaval pe ghiață și mare asalt de arme.il■X- -X-vr.—i„„ r- -> ' in Arad d. V. Mangra va ține la 25 Ianuarie stil nouă conferință despre „Mărirea și căderea lui Mihaiu Vitezul “ Venitul din intrări va fi pentru reuniunea femeilor din acel oraș. * Al treilea bal cu tombolă al societății funcționarilor publici se va da la 23 Ianuarie la Teatrul Național. SCIRI DIN AFARA Diatele din Roma, cari sunt în relațiuni cu guvernul italian, spun cu totele ca scopul final al spedațiunii la Assab este supremația asupra triunghiului dintre capul Guardafui, Masallah și gura rîului Juba. Prin acesta Italia se va stabili în același timp în marea Roșie și’n oceanul Indian, predominând astfel întregul comerciu cu Abisinia. * Se telegrafiază următorele din Constantinopole câtre Politische Correspondenz : „Sultanul este în acest moment forte dispus să ajungă la un compromis cu Englitera, și mai ales din causa grijei ce are două căderea cabinetului Gladstone. Prin cercurile de altmintreri forte bine informate se asigură ca sultanul ar fi găsit singur un chip pentru uă soluțiune. Misiunea principală a lui Hasan Fehmi este de a lucra pentru acest compromis. Deși la început esitau despre reușita acestei misiuni, acum ea este considerată ca positivă. “ Ziarul U Temps desemnă în următorul chip atitudinea puterilor în cestiunea egiptena : „Pe când Englitera crede a avea drepturi câștigate asupra Egipetului și caută mijloce spre a prelungi acțiunea în Egipet și a o asigura, puterile continentale doresc din contră a-î aminti ca intervenirea iei nu póte avea efectul d’a desbrăca cestiunea egiptenă de caracterul și interesul iei internațional.“ * Reichsbote, din Berlin voes ce a soi câ este un fapt otârît admiterea Triestului ca cap de stațiune pentru linia de vapore subvenționate de guvernul german. Die Presse spune că printre obiectele ce are de discutat comisiunea întrunită în Petersburg spre a se ocupa de cestiunea israeliților, este și cestiunea despre înrîurirea ce pot avea publiciștii și scriitorii israeliți, întrucât ei sunt redactori și editori de citare politice. Se anunță din Siberia câ un cutremur îngrozitor a fost în orașele Irkusk și Kiahta. Geologii de ca acest cutremur are un orecare legătură cu cele din Spania și din alte părți. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 11.23 Ianuarie 1885. D. N. Fleva, depuind raportul comisiunei relativ la preschimbările de adus legei comunale, decilară ca în acest raport nu e cestiune decât de partea privitore la alegeri după nooa lege electorală. Camera admite urgința. D. Cerkez cere ca Statul se ia măsuri pentru aplicarea art. 15 din legea rurală și interpeleză pe d. ministru de interne în acesta privință. Porțiunea de pământ, ce are țăranul, nu o cunosce, prin urmare trebue ca Statul să ia măsuri pentru a li se delimita pământurile fiecaruia conform legei. D. președinte al consiliului răspunde ca țăranul este stăpân pe proprietatea sea, și cu delimitarea déca nu s’a făcut încă conform art. 15 din lege causa este ca trebue un număr colosal de ingeniari pentru acesta lucrare, ceea ce ne lipsesce. Speră case câ peste un an vom ajunge la acest resultat. D. Carp dice ca d. președinte al consiliului de miniștrii își face ilujiî dacá crede ca va ajunge peste un an să potă delimita proprietățile țăranilor. Mai alei cheltuiala acestei lucrări să urcă la 6 milione, apoi trebue un număr forte mare de ingeniari care ne va lipsi mult timp. D. Cerkez a emis u dorință cu totul ideală care nu se pute pune în practică acum, și d. prim-ministr’u facerea ca promite ceea ce nu va putea ține. D niî Dimancea și Epurescu susțin argumentele d-lui prim-ministru și de câ de vreme ce guvernul s’a pătruns de utilitatea acestei lucrări, Camera trebue se se arate mulțămită. D. prim-ministru răspunde d-lui Carp, cân’a luat angajamentul de a incepe lucrarea la primăvară, ci peste un an, ca va costa 6 milie . Aoveniii vor fi suficienți a ■ [UNK]Ne pământuri în tii Discusiunea . D. prim-minis ale Camerei, ci acordarea unei bicini. Camera a pri-nit Șendrea, •J G. Vizulea, E El Stroici. In privința alegerea d-lui I. Marghiloman la Buzeu, după mai multe discusiuni, se pune la vot validarea și d. Marghiloman este proclamat cu 85 voturi contra 11. Se mai proclamă deputați d-nii C. A. Rosetti și M Cornea. CONTRIBUABILII SI PERCEPTORII Este un fapt îndeobște cunoscut modul defectuos cum să face serviciul perceperii la noi. Cusururile acestui serviciu sunt uneori în adevăr strigătore. E de datoria nostră deci de a atrage luarea aminte a autorităților asupra acestei cestiuni care trebue să intereseze pe totă lumea. Le dam câteva exemple noui. Pe când unor contribuabili cari au plătit regulat dările li se trimit somațiuni pentru nișce plăți făcute, alții, voind a plăti impositele, pentru a putea se fie înscriși pe lista alegătorilor, trebue să umble luni întregi până ce domnii perceptori binevoiesc a le primi dările și a le libera chitanță. In unele cazuri deci prea mult zel, în altele de loc. Cunoscem uă personă care a locuit câtva timp în strada Amziî și care și-a plătit impozitele la biuroul Amzei. Acesta persona și-a schimbat apoi locuința și a plătit în timp de două ani impositele la alt biurou. In timp de doui ani, biuroul Amzeí n’a dus nimic; acum în urmă tocmai se trezesce și trimite somațiune personei de care vorbim. Cum se face cu’n timp de doui ani a lăsat’o ’n pace ? Cunoscem apoi oă mulțime de persone stabilite de două și de trei ani în capitală și pe care nici-uă dată perceptorii nu i-au supărat întru ceva. Déci am calcula exact numărul personelor din totă țara care se sustrag astfel platei dărilor am ajunge la oă cifră îndestul de însemnat. Déci acest numără n’ar fi decât de dece mic — deși în realitate credem ca numai în nordul Moldovei am putea ajunge la cifra de dece miî — statul ar fi frustrat de aprope două sute de miî lei. Un alt exemplu strigător este acel al unei persone decedate, supusă impositelor. Deși văduva reposatului a insistat în timp de un an ca soțulei să fie șters din liste, somațiunile i se trimit regulat pe numele soțului iei. Un mort care plătesce impositeacă ceva care ar putea forma subiectul unei nuvele a la Edgard Poe. Un născap de reț constatam deci ca și’n serviciul percepțiunei domnesce aceiași neregularitate ca și’n celelalte ramuri ale administrațiunei financiare, despre care am vorbit în atâte rânduri. Atâta pentru adj. DE PESTE CARPAȚIN Tribuna, în primul său Sibiu de la 11 Ianuarie, vorbind de desbaterile bugetului instrucțiunii publice și al cultelor din dieta Ungariei, încheiă cu următorele cuvinte : Nu este cu putință ca un popor străin în mijlocul Europei se asimileze pe alt popor, în care s’a înrădăcinat uă dată credința, fie chiar deși artă, ca se trage dintr’un neam care a stăpănit uădinioră lumea, și este înrudit cu poporele care au creat cultura lumii nóstre și au purtat întrega iei istorie. Maghiarii sciu forte bine câ sunt, nu Români cari vorbesc limba maghiară, dar Români cari nici cu mai sciu românesce,și se simt cu tóte aceste adânc jigniți décà li se pune romanitatea la îndoială. Apoi se asimileze un neam de asemenea omeni, este uă încercare absurdă ! Dar bugetul se va vota și de astă-dată cu mare majoritate și mai mare entusiasm patriotic. Singura nostră mângăere e convingerea, ca astă dată de sicur se vor găsi și glasuri care vor accentua acesta absurditate. Câtă vreme a rămas în defensivă, națiunea maghiară a făcut progrese însemnate, dând lumii dovedi ca dispune de un bogat capital intelectual și pate să sporescă comorile de idei ale omenirii cu producte pline de un farmec special : de când a trecut în agresiune, ea își consumă cele mai bune puteri într-u lucrare sterilă pentru densa și păgubitore pentru societatea nostră și pentru țară. Ei e cât de târziiă, dérită déta, în sfîrșit, trebuie se se convingă și Maghiarii ies înșir despre acesta. Și atunci, după ce vor fi pătruns acesta convingere, vor înțelege și el ca într’un stat poliglot, ca Ungaria, așezămintele de cultură nu sunt treba statului, ci a naționalităților. UA LA CONFERINȚA GONGULUI ,grafiază din Berlin Agenției Eeui cercurile diplomatice este tema igalia se va retrage din confeongului, ceea ce ar face ca tote e luate să fie nule. Căpitanul Du secretarul legațiunei portughese in, a intrat în acesta capitală pentru a încerca să resolve greutățile ce s’ar nasce prin retragerea Portugaliei, greutăți privitore la negocierile cu asociațiunea internațională. Se asigură ca Belgia nu va recunoste asociațiunea internațională africană decât după ce ea va fi mai ântăiu recunoscută de Portugalia și Francia. PROIECTE DE LEGE Următorele propuneri și proiecte de lege s’au depus pe biuroul Camerei: Propunere. In fația faptului ca linia Roman-Ițcani-Iași produce neîncetat un venit net cu totul neînsemnat în raport cu importanța iei și cu sarcinile ce ea impune Statului. Constatând ca liniile Statului se esploateza cu uă cheltuială de 55 la sută asupra veniturilor brute, pe când linia de mai sus se esploateza cu uă cheltuială de 71 la sută. Considerând, în fine, ca Statul este și tovarăș în acesta linie și garant al inteselor iei de 70 a la sută. Propunem a se numită comisiune compusă de cinci membrii, care, împreună cu guvernul, să se asigure daca nu e timp ca Statul să ia supt directa sea esploatare acesta linie, urmând a plăti el garanția de 70a la sută. Proiect de lege. Art. I. Se dechlară de porturi france orașele de porturi Galați și Brăila. Art. II. Un regulament de administrațiune publică va determina modul de aplicațiune a regimului de porturi france și va stabili natura și curățimea obiectelor de strictă necesitate pentru consumațiunea casnică, cari vor urma a fi scutite de vamă la eșirea prin barierele citatelor porturi. Art. III. Legea din Decembre 1882, prin care se rădică dreptul de porturifrance la tote porturile României, este și rămâne desființată în tot ce privesce efectele iei pentru porturile Galați și Brăila. Mai mulți deputați au făcut un proiect pentru legea organică a bisericei ortodocse române. Acest proiect este uă prelucrarea legei pentru alegerea mitropoliților și a organisarei S-tului Sinod în care s’a făcut următorele modificări: a) Init Sinod, pe lângă mitropoliți, episcopi și arhiereii titulari, ce iau parte preoții de mir și laicii; b) Decisiunile consistoriilor suntotărâtore ca și ale tribunalelor, și mitropoliții și episcopii sau delegații lor iau parte la lucrările consistorilor; c) Rotunjirea eparhielor s’a făcut mai raționată, dându-se fiecarui mitropolit și episcop câte patru județe, ca astfel visitarea lor să le fie posibilă; d) Ministrului de culte, ca represintant al guvernului, i s’a dat uă autoritate mai mare faciă cu Sf. Sinod; e) Cu rotunjirea eparchielor s’a strămutat episcopia Râmnicului la Craiova, vechea capitală a Olteniei, fiindca așa a fost în vremile vechi. CRONICA „Almanach du Rigli-Liic“ Lady Montague, nevasta ambasadorului englez de la Constantinopole, lord Wortley-Montague, scria acum 168 de ani amicilor sei din Londra, acele scrisori de pe Bosfor pe care Englesii le compară cu scrisorile domnei de Sévigné, celebra epistolieră a Franciei lui Ludovic ,XIV. In ele, societatea Fanarului, unde straluceau atâtea „jupănițe“ din bătrânele familii ale Valahhiei și Moldovei, se zugrăvesce în destul de bine, pentru a putea curiosul de astă dî să-și facă uă ideiă de ceea ce era la Viemondaines viața de lume și de sindrofii a societaței din Iași și din Bucuresci, petrecerile, kiulhanurile, intrigele de boudoir și de salone, și ’n ele rolul ce-i juca jupănița română. Deșteptă, învățată, „dracoica“ cum diceau părinții nostrii femeilor cu duh lady Montague cerceteza tate, vede tot și, lăsând la uă parte aristocratica înțepenitură englesă, adoptă multe din obiceiurile orientale. — Euă rețetă a balsamului de Meea pentru frăgedimea și vecinica tinerețe a obrazului pe care lady Montague ’l întrebuințază cu entusiasm și care era forte răspândit în înalta societate din Fanar, îmi pare reu ca nu mi-o aduc aminte. Ași fi dat’o lui Claymoor pentru almanahul său ; secretele istorice ale frumusețelor române ar fi interesat póte pe asiduele sale cititore. Cestiunea eternă a inimei femeescl : „Cine era mai frumosă, ea sau ea ?“ se lega de asemenea pagine. Cu 40—45 de ani mai târsiu, pe la 1755 — 59, societatea română din Iași și din Bucureșci ne este orecum arătată de baronul și barona de Tott, cari sunt prieteni la torță cu nu puține din familiile