Romanulu, aprilie 1885 (Anul 29)
1885-04-08
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 ban) Deto „ > un DI....................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — * A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benrse LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentm Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 »Kis meaBANI ESEMP LARU REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRATIUNEA 1, STRADA DOMNEI Fnndatore: C. A. ROSETTI ElDXqpiXJISrEjA.' (B) Directore: YINTILA C. ROSETTI LUNI, MARȚI, 8, 9 APRILE 1885 Luminézá-te și veî fi. a bonamente Ia Capitală și districte: un an 48 lei; șose luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóteurile Europei, trimestrul 15 lei. ‘y'SvA se adresa: IPROMANIA, la administrațiunea ziarului ți odeiele poștale. ’ LA JURIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, Place de la Bourse , LA'JIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. .,;iIN #LIA, la d. dott, Cav. Gustave Croce, Via Sau Francesco '] de Paola (N. 0.) 15, Geneva, ly/ y— Articolele nepublicate se ard — C. A. ROSETTI Născut în Bucuresci la anul 1816 Iuniü 2 (14), a încetat din viață în Bucuresci, astă nopte, la 8 Aprile, orele 12 și 10 minute după miezul noptei. TESTAMENTUL LUI C A. ROSETTI Bucurescu. Anul 1884 Septembre nr. 20 Octombre în 11 Acum vre cinci ani am scris un testament. El era și personal și politic. Acel testament a ars sau a dispărut, ca multe alte obiecte, în incendiul de care am fost bântuit la 25 Ianuarie trecut. Acum nu mai fac un testament, scriu numai aci câteva cuvinte pentru ai mei. Esprim soșiei mele simțimintele mele de recunoscință pentru fericirile de tot felul ce mi-a dat pe totu Jiua și pe tota ora, de la 31 August 1847 și pân’ acum. Totdéuna bună și dulce pentru toți; totdéuna ertatare pentru toți ; totdeuna devotată pentru toți; totdeuna senină, a respăndit în juru-i lumina și căldura adevăratei virtuți ș’adevăratei fericiri ; aceea d’a lucra, d’a iubi, d’a erta, d’a se sacrifica, far’a cere altă resplată decât mulțămirea d’a învălui pe toți cu nesfîrșita iei iubire pentru a se îndulci ori ce suferință fizică sau morală. Ea m’a făcut să iubesc viața pentru a putea să fac ca prin faptele mele să merit a fi iubit de dânsa și pentru ca să pot să sorb fericirea ce inteligința, bunătatea și dulcea iei veselie respândesce în giurui. Daci sufer de plecarea mea, este numai pentru durerea ce-i va da acesta despărțire. D rog de- a face pentru mine și sacrificiul d’a-și domni durerea pentru a urma d’a răspândi seninătatea în giurul alor noștrii. Cred ca fiii și fiiii ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simtă un minut măcar ca nu mai sunt lângă dânsa; cred ca printr’uă necurmată blândețe vor mângâia-o. Esprimându-i din nou simțimintele mele de admirațiune, de iubire și de recunoscință, o rog ca împreună cu fiii și fii nostrii să implinesca ultimele mele rugăciuni. Să nu se facă pentru înmormăntarea mea nici uă ceremonie, totul să se facă cum s’a făcut și cu Mircea. Un singur preot de mir. Carul simplu cu duoă cai. Nici un doliu, nici în camere, nici la porta, nici chiar pe cai. Nici uă invitare, ci numai un simplu anunț prin chiar fară invitare. Nici uă paradă și nici gendarmi. Poliția să fie sigură ca lumea n’are trebuință de gendarmi pentru ca buna cuviință să fie respectată. Acum vă dureresc pentru mine cestiune materială. Am datorii. Sper ca amicii cari voiră după incendiu să facă uă supt scripțiune pentru a’mî dărui uă casă, vor face ceva pentru a se plăti aceste datorii. Décá nu, socia și fii mei vor tipări câte vor găsi din scrierile mele, și póte ca publicul le va cumpăra pentru ca să plătască datoriile ce cu adâncă durere silit am fost a face !). Am luptat cu tărie, pentru naționalitate și pentru libertate, dar fură cea mai mică ură pentru nimeni. Rog dor ca cei pe cari i-am combătut să mă erte decá aspru am fost în luptă, asigurându-i ca nu ura ci iubirea m’a făcut să combat. Recomand tuturor și mai cu sema fiilor mei, să iubesc poporul și pe sătiani și să lupte cu iubire pentru fericirea tuturor. Uă îmbrățișare fiicei și fiilor mei și ultima rugăciune tuturor a înfririi și mânstăia De soția mea. C. A. Rosetti. DOMNULUI DIRECTOR AL MUSEULUI DE TABLOURI DIN BUCURESCI Domnule director, Constantin Daniel Rosenthal a iubit Romănia ca cel mai adevărat Român și chiar viața-i a jertfit-o. La 1848 a făcut u schiță prin care, în câteva trăsuri de penel, a fotografiat România de la 1848, oferind tuturor ramura de măslin. In eșil a făcut un tablou prin care represinta Romănia în ziua de 13 — 25 Septembre 1848 (bătălia pompierilor cu Turcii) printr-oă femee țărancă care scapă din luptă drapelul naționalității, al libertății și al dreptății. Pe cât am trăit, n’am avut destulă putere a mă despărți de aceste scene. Acum împlinesc, prin soția și fii mei, dorința ce-mi a fost exprimat amicul meu Rosenthal : aceea d’a depune în numele lui, museului național, aceste două tablouri istorice. C. A. Rosetti. ULTIMELE CUVINTE ALE LUI C. ROSETTI Până în ultimele momente, C. A. Rosetti și-a păstrat tata inteligința vorbind adesea cu ai săi despre sorta țârei și dând sfaturi amicilor cari nu l’au părăsit nici un moment. „In vechime, diseul celor pe cari îi chemase vădând câ martea sosesce, bătrânul satului, când se simțea slăbind, când credea câ î-a venit sfîrșitul, chema copii lui și le spunea ceea ce credea ca trebuie să facă, ceea ce credea câ este bine, le spunea ca mai are un cji sau două de trăit și câ l-a chemat ca ? 1 1) Aci se găsesc următorele cuvinte : „Dacă guvernul și Camerile vor voi a plăti datoriile sau a face un dar soției mele, o rog să-l primescă câci calomnia nu va mai avea nici uă putere când eu nu mai sânt.“ In urma unei sfătuiri cu d-na Rosetti, acest adaos a fost suprimat de C. A. Rosetti, să-și ia diua bună de la dânșii; tot astfel am făcut și eu, v’am chemat pe voi cari mă iubiți, ca voi să spuneți celorlalți ceea ce cred în privința familiei, în privința vóstrá, în privința stării actuale de lucruri, care sunt părerile mele în privința vechiei și nouei generațiuni și ce trebue să faceți voi.“ După ce le e spuse vederile și dorințele sale, C. A. Rosetti îi săruta cu iubire. Ultimele cuvinte pe care le-a pronunțat au fost privitóre la diarul Românului, pentru țara nóstra și în parte pentru muncitori și sătiani „de a căror sórta trebue sĕ ne preocupăm mai cu semn.“ Din parte-le sătianii au fost cei cari i-au dat ultima măngăere arătându-i câ’l cunosc. IMOEMENTAREA LUI C. A. ROSETTI înmormântarea lui C. A. Rosetti se va face Mercur! 10 Aprile, la cimitirul Șerban-Vodă. Nici oă invitațiune personală nu se va trimite. Programa înmormântare, făcută de amicii intimi în înțelegere cu familia lui C. A. Rosetti, se va publica în Românulă. Delegațiunile, societățile, amicii, etc. cari vor să ia parte și doresc a avea deslușiri sunt rugați a se adresa la Redacțiunea nostrá. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVASI Londra, 18 Aprile. — S’au angagiat între vorbiri oficiase cu scopul de a pregăti pacea. In cazul când Emirul ar renunța la stăpânirea orașului Pendjeh, Euginera nu s’ar opune la ocuparea acestui oraș de câtre Ruși. Viena, 18 Aprle. — Consiliul de administrațiune a liniei Lemberg-Cernăuți-Iași aotărât să propue adunării generale a acționarilor să se întrebuințeze în chipul următor beneficiile anului 1884, cari se urcă la 925 000 fiorini. 370.000 fiorini vor fi meniți să acopere cheltuelile de construcțiune a noilor linii proiectate. 405.000 fiorini vor fi meniți la plata unui adaos de dividend de 3 fiorini de acțiune; prisosul se va trece la reserve. Dividendul total pe 1884 va fi deci de 13 fiorini de acțiune. Roma, 18 Februarie.—"întrunirea congresului internațional sanitar s’a amânat, deorece puterile n’au răspuns încă, invitărilor cari li se adresaseră de câtre guvernul italian. Paris, 19 Aprile. — Decretul imperial care aprobă convențiunea de la Tien- Tsin și ordonă deșertarea Tonkinului de câtre trupele chineze s’a publicat la Peking la 13 Aprile, or blocarea Bormosei s’a rădicat la 16. Washington, 19 Aprile. —D. Walkersean s’a numit ministru plenipotențiar al Statelor Unite la Bucuresci, Belgrad și la Atena Niș, 19 Aprile. — Scupcina s’a deschis într’un mod solemn de câtre Regele. Discursul Tronului menționază cu recunoscință ospitalitatea oferită de împăratul Austriei Regelui Serbiei venit să asiste la manevrele armatei austriace. Mai reamintesce, în același timp, călătoria Regelui României la Belgrad a cârui visită este oă probă de bunele relațiuni ce există între cele două State vecine. Mai ficeancă ca nu este nici greșala Regelui nici acea a guvernului decá raporturile cu Bulgaria urmeza a fi tulburate, terminând, anunță mai multe proiecte de reformă. Discursul Tronului a fost forte aplaudat. Niș, 19 Aprile. — Regele a numit pe d. Pavlovici, fost ministru, președinte al Scupcnnei, cr pe d-nii Uroș și Knezevici vice-președințe. Viena, 19 Aprile. — Regele Suediei, la sosirea sa la Viena, a fost primit la gară de împăratul Austriei care a însoțit pe Maiestatea Sea penă la oțelul ambasadei Suediei, unde Regele Oscar s-a coborât. Roma, 19 Aprile. — Circulă soirea ca în urma întârejierei președintelui Consiliului de a publica raportul anchetei privitore la desordinile al câror teatru a fost Universitatea din Turin, d. (C ° PP 1n0, ministrul instrucțiunii publice, a demisionat. Dar se crede în general câ acesta crisă ministerială va fi ușor înlăturată. DIN AFARA ENGLITERA Sif Hydepark din Londra s’a ținut Dumineca trecută un meeting al lucrătorilor ne-ocupați, organisat de liderațiunea democrato-socială, unde s’au ținut discursuri forte revoluționare. Căpetenia lucrătorilor, d. Lndman,iee ca vrăjmașii Engliterei nu sunt Rușii sau Sudanesii, ci societățile pentru sploatarea minelor de cărbuni și alți capitaliști. Președintele, d. Quelch, cjke cu speră a vedea într’un <și patruzzeci mii locuitei înarmați cu pușei și mergând spre Park cuotărârea d’a-și apăra drepturile lor. Resoluțiunile votate cer. Ca munca să fie redusă la opt ore pe <zi în tote fabricele și ca tutor lucrătorilor neocupați să li se dea de lucru de câtre Stat. Opiniunea publică din Indii este forte favorabilă Englesilor. E că ce să scrie din Calcuta cu data de 12 Aprile . Scriea despre atacul Rușilor contra Pendjhului a produs u mare sensațiune în toți India. Propuneri de ajutor sosesc necurmat din partea principilor indigeni. Dar acesta nu este totul. Omeni bogați din tote rasele și clasele dau dovedile cele mai convingătore despre lealitatea lor, oferind ajutore bănesci. De altminîrea tóta presa indigenă este contra Rusiei. In articolii de fond sădice cu neînțelegerile ce esistă de multă vreme între Engliteza și Rusia trebue să dată regulai. Diariile în genere îndemna pe guvernul englez să întărască marile Emiruluî și săi dea tot ajutorul, pe cât timp îl va merita. Déca este vorba d’uă ciocni ,apoi mai bine ca ea să se în’ cum. Principii și poporul indian sunt supuși ai —dorința d’a-șî dovedi lealitatea lor. In același timp Morning Post publică urmatorele în numărul său de la 16 Aprile : Avem motive d’a crede ca guvernul a primit relațiuni forte ne satisfacătore din partea Rusiei. Masca a fost acum cu totul lepădată. Rusia stăruie a mănține tóte posițiunile și adaogă ca, la cas când Englitera n’ar voi să ia răspunderea pentru consimțimentul Emirului la acesta, Rușii vor ocupa Heratul. RUSIA Uă depeșă din Petersburg, cu data de 17 Aprile, spune ca printre ospeții slavi sosiți acolo pentru serbarea Sf. Metodiu, se află d-nii Ristici, Naumovici, Maicov și uă deputațiune rutená. Ospeții au fost primiți de societatea slavă de binefacere și de câțiva demnitari. La felicitările ce i s'au adresat, d. Ristici răspunse printr’un lung discurs în limba franceză, în care fise între altele : Sunt fericit ca vom putea fi în posițiune să esprim în persona M. Sele Țarului recunoscință ce o am pe inimă. Cu toții nu vom uita nici uă dată sacrificiile făcute de Ruși pentru independința Serbilor. Aceste gloriase amintiri nu vor dispare nici să dem din memoria Serbilor, deși este mare depărtarea dintre Serbia și Rusia. Am plecat din Serbia în mijlocul primaverei, și am găsit aici crna rece, cu care sunt într’un mare contrast caldurosele și cordialele vóstre salutări. Sunt vesel ca am sosit în ajunul serbatorii, care este destinată a restabili cea mai mare putinciosă unire între Slavi. Mitropolitul Bulgariei a sosit mai din nainte acolo și s’a dus la monastirea Alecsandru-Nevski, unde a fost instalat. DANEMARCA Din Danemarca sosesc sohri care spun ca și capitala Copenhaga a intrat în mișcarea contra ministerului. Sâmbăta trecută s-a ținut un meeting-protest și principalul oratore a fost deputatul Copenhagei d. Hage, care constată fără șovăire ca nu împărtășesce vederile stângei, dar câ, deca este vorba să apere drepturile poporului, tote partidele trebue să se unească. La acesta întrunire, spun soliile din Copenhaga, au asistat și cei două deputați democrați socialiști ai capitalei, dar fără a lua cuvântul ci numai spre a arăta ca aprobă procedarea oposițiunii. Intr’uă resoluțiune ce s’a votat să declarâ cu guvernul, prin încercarea sea d’a nimici drepturile poporului, a perdut pentru totdeuna îputința d’a mai lucra în comun cu represintanții națiunii. Copenhaga era până aci un sprijin al guvernului și cu care d. Estrup s’a lăudat adeseori fadă cu atacurile stângei. AUSTRIA ȘI CONFLICTUL ANGLO-RUS Supt acest titlu,ziarul Deutsche Zeitung, care apare în Viena, publică următorul articol în numărul suu de la 15 Aprile : Este un ideiă uriciósa acesta, dar totuși trebuie să ne obicinuim cu densa, încăierarea între Englitera și Rusia pare aprope neînlăturabilă. Diplomații și financiarii încep a nu perde din vedere acesta eventualitate, și aci este la locul lei întrebarea : „Ce efect va avea un resbel anglo-rus asupra relațiunilor dintre Statele europeane ? Pe noi ne interesă mai antei cestiunea : deci și cum va fi amestecată Austria în certa anglo-rusă ? La ântâia ochire, ar fi oricine ispitit să trateze asta cestiune ca curat academică, menită a nu avea nici uă dată un caracter de actualitate. Ce-i pasă monarhhiei nóstre ca departe, fórte departe în Oriinte se bat poporele între densele ? Austria n’are interese de apărat nici în Afghanistan nici în Indii; ea pate privi cu liniște la învingerea Englezilor sau a Rușilor. Chiar uă ocuparea Egipetului de câtre Francia, pare să prevede la cal d’uă ciocnire anglo-rusă, pate să ne lase aprópe nepăsători. Și totuși afacerea are un cuib, or Bursa, care în aceste privințe este forte simțitore, se arăta în grijaî.J. câ. ii. móstrft ar *+■—, s -tinsă Într’un camp cureue seu. unrect de cest resbel; cursurile hârtiilor austriace de stat au seátjut forte mult. Să presupunem ce s’ar întâmpla déca negocierile dintre Londra și Petersburg s’ar întrerupe întrun chip definitiv și déca resbelul s'ar deblara în vechia lui formă. Mai întâia se va încinge lupta în Asia Centrală, generalii ruși se vor încerca să ocupe părți din Afganistan și să pătrundă eventual până la frunteriele Indiilor. In orice caz, Rușii vor trebui să fie în Atacatori. In schimb Englitera va lua în Europa ofensiva contra Rusiei. Ea va trimite oă flotă puternică în marea Baltică și va declara blocarea porturilor ruseseí din acesta mare. Mai nu se pute admite ca va încerca să desbarce trupe în vreun punt de acolo, de vreme ce nu dispune două armată mai mare. Blocada engleză asupra porturilor rusesc din marea baltică se va mărgini la aceea de a pune pedici comerciului rus, în ceeace nu va reuși, de vreme ce Rusiei îi rămân deschise drumurile pe uscat prin Germania și Austria. Cu totul altfel s’ar schimba lucrurile, daca vasele englese deresbei ar pătrunde în mare Negru. Acesta ar fi mult mai neplăși mai periculos pentru Rusia. Debarcarea câtorva mii de trupe englese pe costa caucasiana ar putea să provoce uă răscolă a poperațiunilor de acolo, care ar fi cu atât mai îngrijitore pentru Rusia, cu cât basa de operațiune a Rușilor în campania afghanâ se întemeiază în Caucasia. Ca cel din Petersburg au prevăzut, pericolele ce amenință de acesta parte, decurge din colosalele înarmări ce Rusia face pe castele iei de Sud. Astfel ea întăresce Batumul în grabă și concentrezâ aci forțe numerose spre a putea împedica orice atac al Englesilor contra acestui port însemnat. Din cele ce spuserâm aci reiese în deajuns ce însemnătate ar avea pentru Englitera faptul d’a putea opera cu vasele sale în marea Negra. Dér ea aci în contra’! tratatul privitor la marea Negrá, care interesice vaselor de resbel ale tutor puterilor d’a trece Dardanelele și Bosforul. Dér óre Englitera va respecta restricțiunile pe hârtie care închid flotei sale cel mai favorabil câmp de luptă ? Se cjice ânsă câ Turcia, îmbucătățita, neputinciosa Turcie apără porțile mărei Negre și cu Englitera, când va fi vorba d’uă luptă pentru esistență, nu va avea destul micjlóce spre a esercita asupra bărbaților de la Bosfor presiunea trebuinicosă ca să se supună cererilor iei! Cei din Petersburg au deja în vedere eventualitatea ca guvernul Porței va ceda presiunea Englizezei și va permite vaselor cuirasate engleze,deși protestând, să treca Dardanelele. Pentru acest caz Rusia are deja gata contra-măsurile sale, spre a pedepsi pe Portă pentru acesta călcare de tratat. A sosit din Petersburg să scrie mică, neînsemnată, dar ea ascunde un ce mare. Un ziar rus anunță ca în luna viitare, cu ocasiunea serbării ordinului sf. Gheorghe, va isbucni în Macedonia să răscolă generală contra guvernului turcesc. Comitetele secrete bulgare nu așteptă decât lozinca din Petersburg sau Sofia spre a da semnalul. Nu este tocmai anevoie de spus cum se vor desfășura apoi lucrurile când Porta, fie chiar numai pe jumătate silită, va deschide Englezilor Dardanelele. Rusia va privi acesta ca un act de ostilitate din partea Turciei și va răspunde prin aceea ca va da sprijinul saăsforțărilor de unire de prin țârile bulgare. Principele Alecsandru al Bulgariei va încăleca pe cal, în Filipopole se va proclama unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria și, mai nainte d’a se prinde de veste, peninsula balcanică, de la Dunăre până la marea Egee, pare să răsune de strigătul resbelului, pare ca întrega cestiune orientală să fie din nou desfășurată. Ș’apoi se mai afirmă ca Austria, la cal d’uă ciocnire între Englitera și Rusia, nu va putea fi absolut amestecată. Cei cari ,Jk acesta, perd din vedere ca dimensiunile și împregiurarile unei asemenea ciocniri nu se pot calcula mai din nainte. Unii se consoleza cu ideia ca un resbel între Englitera și Rusia va rămâne localisat, ei uită însă câ localisarea se execută anevoiă când sunt două puteri care își întind ținuturile și interesele lor pe tot globul. 0 wini. cy astr — 101 tunuri au anunțat astăzi capitației serbarea aniversarii idei nascerii M. S. Regelui. La orele 10 și jumătate” s’a serbat un Te-Deum la Mitropolie de I. P. S. S. Mitropolitul Primat la care a asistat d-niî miniștri, d-nii Crețescu, primul președinte al Curții de casațiune, Grădișteanu, președintele Curții de compturi, C. Sirina, Th. Rosetti, președinții Curții de casație, d. Ad. Cantacuzin, Al. Filitis, președinții la Curtea de apel; d-nni generări Cernat, Radovici, Angelescu, Budisteanu, Crețeanu, d-nii coloneii Algiu, Berendei, Budisteanu AL, Horbaschy, Leon, Mărculescu precum și ceilalți oficiali din garnisonă. Detașamente de trupe credeau în curtea Mitropoliei, onorurile cuvenite. Capitala este decorată, * MM. II. Regele și Regina, însoțiți de Casa Lor civilă și militară, s-au întors asprá de la Sinaia. La orele 9 și 35 minute trenul rngar a intrat în gara de Nord. Maiestățile lor au fost întâmpinate în gară de d-nii miniștri aflați în capitală, de d-nii generăli Cernat, Radovici, coloneii Algiu, Budisteanu, prefectul poliției d. Moruzi etc. La orele 10 Maiestățile Lor erau la palatul din Bucuresci. * Resboiul W. cjice ca tribunalul Ilfov va judeca în ciua de 20 cuvinte procesul de calomnie intentat de d. N. Chirilov, fost contabil al primăriei, contra d-lui inspectore financiar Constantinescu. ■* După diarul Râmnicu-Sărat, starea sănătății locuitorilor din acel județ este satisfăcătore. Nu există aeji nici uă epidemie, nici uă episcotie în județ. *■ 1 ft Diarul Liberalul din Iași este informat ca în penitenciarul central din localitate arestații sunt tratați în privința alimentarii într’un mod cu totul neomenos. Nu li se da de mâncare decât mămăligă, în stare aprope de cir, și curechia sau verza fiartă. * * * a Orientul român este informat ca membrii filialei societății „Carpații“ din Brăila pregătesc pentru <abia de 2 Maiuă serbare. ft *ft Conferința d-lui Jules Brun, care din greșală s’a anunțat pentru Mercuri sera, se va ține în sala Ateneului Marți sora, câci Mercuri va fi concertul Micheru. * * *