Romanulu, aprilie 1885 (Anul 29)

1885-04-08

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 ban) Deto „ > u­­n DI....................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — * A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benrse LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentm Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 »Kis meaBANI ESEMP LARU REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRATIUNEA 1, STRADA DOMNEI Fnndatore: C. A. ROSETTI ElDXqpiXJISrEjA.' (B) Directore: YINTILA C. ROSETTI LUNI, MARȚI, 8, 9 APRILE 1885 Luminézá-te și veî fi. a bonamente Ia Capitală și districte: un an 48 lei; șose luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte­­urile Europei, trimestrul 15 lei. ‘y'Sv­A se adresa: IPROMANIA, la administrațiunea ziarului ți odeiele poștale. ’ LA JURIS, la Havas, Laffice et C­une, 8, Place de la Bourse , LA'JIEN­A, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. .,;iIN #LIA, la d. dott, Cav. Gustave Croce, Via Sau Francesco '] de Paola (N. 0.) 15, Geneva, ly/ y— Articolele nepublicate se ard — C. A. ROSETTI Născut în Bucuresci la anul 1816 Iuniü 2 (14), a încetat din viață în Bucuresci, astă nopte, la 8 Aprile, orele 12 și 10 minute după miezul noptei. TESTAMENTUL LUI C­­­ A.­ ROSETTI Bucurescu. Anul 1884 Septembre nr. 20 Octombre în 11 Acum vre cinci ani am scris un testament. El era și personal și po­litic. Acel testament a ars sau a dispă­rut, ca multe alte obiecte, în incen­diul de care am fost bântuit la 25 Ianuarie trecut. Acum nu mai fac un testament, scriu numai aci câte­va cuvinte pen­tru ai mei. Esprim soșiei mele simțimintele mele de recunoscință pentru ferici­rile de tot felul ce mi-a dat pe totu­­ Jiua și pe tota ora, de la 31 Au­gust 1847 și pân’ acum. Tot­déuna bună și dulce pentru toți; tot­déuna ertatare pentru toți ; tot­deuna devotată pentru toți; tot­­deuna senină, a respăndit în juru-i lumina și căldura adevăratei virtuți ș’adevăratei fericiri ; aceea d’a lucra, d’a iubi, d’a erta, d’a se sacrifica, far’a cere altă resplată de­cât mul­­țămirea d’a învălui pe toți cu ne­­sfîrșita iei iubire pentru a se îndulci ori­ ce suferință fizică sau morală. Ea m’a făcut să iubesc viața pentru a putea să fac ca prin faptele mele să merit a fi iubit de dânsa și pentru ca să pot să sorb fericirea ce inteli­­gința, bunătatea și dulcea iei veselie respândesce în giuru­i. Daci sufer de plecarea mea, este numai pentru du­rerea ce-i va da acesta despărțire. D rog de- a face pentru mine și sacrificiul d’a-și domni durerea pen­tru a urma d’a răspândi seninătatea în giurul alor noștrii. Cred ca fiii și fiii­i ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simtă un minut mă­car ca nu mai sunt lângă dânsa; cred ca printr’uă necurmată blândețe vor mângâia-o. Esprimându-i din nou simțimin­tele mele de admirațiune, de iubire și de recunoscință, o rog ca împreu­nă cu fiii și fii nostrii să implinesca ultimele mele rugăciuni. Să nu se facă pentru înmormăn­­tarea mea nici uă ceremonie, totul să se facă cum s’a făcut și cu Mircea. Un singur preot de mir. Carul simplu cu duoă cai. Nici un doliu, nici în camere, nici la porta, nici chiar pe cai. Nici uă invitare, ci numai un sim­plu anunț prin chiar fară invitare. Nici uă paradă și nici gendarmi. Poliția să fie sigură ca lumea n’are trebuință de gendarmi pentru ca buna cuviință să fie respectată. Acum vă dureresc pentru mine cestiune materială. Am datorii. Sper ca amicii cari voiră după incendiu să facă uă supt scrip­­țiune pentru a’mî dărui uă casă, vor face ceva pentru a se plăti aceste datorii. Décá nu, socia și fii mei vor tipări câte vor găsi din scrierile mele, și póte ca publicul le va cumpăra pentru ca să plătască datoriile ce cu adâncă durere silit am fost a face !). Am luptat cu tărie, pentru națio­nalitate și pentru libertate, dar fură cea mai mică ură pentru nimeni. Rog dor ca cei pe cari i-am combătut să mă erte decá aspru am fost în luptă, asigurându-i ca nu ura ci iubirea m’a făcut să combat. Recomand tuturor și mai cu sema fiilor mei, să iubesc­ poporul și pe sătiani și să lupte cu iubire pentru fericirea tuturor. Uă îmbrățișare fiicei și fiilor mei și ultima rugăciune tu­turor a înfririi și mânstăia De soția mea. C. A. Rosetti. DOMNULUI DIRECTOR AL MUSEULUI DE TABLOURI DIN BUCURESCI Domnule director, Constantin Daniel Rosenthal a iu­bit Romănia ca cel mai adevărat Ro­mân și chiar viața-i a jertfit-o. La 1848 a făcut u­ schiță prin care, în câte­va trăsuri de penel, a fotografiat România de la 1848, o­­ferind tuturor ramura de măslin. In eșil a făcut un tablou prin care represinta Romănia în­­ ziua de 13 — 25 Septembre 1848 (bătălia pompierilor cu Turcii) printr-oă fe­­mee țărancă care scapă din luptă drapelul naționalității, al libertății și al dreptății. Pe cât am trăit, n’am avut des­tulă putere a mă despărți de aceste s­­cene. Acum împlinesc, prin soția și fii mei, dorința ce-mi a fost exprimat amicul meu Rosenthal : aceea d’a depune în numele lui, museului na­țional, aceste două tablouri istorice. C. A. Rosetti. ULTIMELE CUVINTE ALE LUI C.­­ ROSETTI Până în ultimele momente, C. A. Rosetti și-a păstrat tata inteligința vorbind adesea cu ai săi despre sorta țârei și dând sfaturi amicilor cari nu l’au părăsit nici un moment. „In vechime, dise­ul celor pe cari îi chemase vădând câ martea soses­­ce, bătrânul satului, când se simțea slăbind, când credea câ î-a venit sfîrșitul, chema copii lui și le spu­nea ceea ce credea ca trebuie să facă, ceea ce credea câ este bine, le spunea ca mai are un cji sau două de trăit și câ l-a chemat ca ? 1 1) Aci se găsesc următorele cuvinte : „Dacă guvernul și Camerile vor voi a plăti da­­toriile sau a face un dar soției mele, o rog să-l primescă câci calomnia nu va mai avea nici uă pu­tere când eu nu mai sânt.“ In urma unei sfătuiri cu d-na Rosetti, acest adaos a fost suprimat de C. A. Rosetti, să-și ia diua bună de la dânșii; tot ast­fel am făcut și eu, v’am chemat pe voi cari mă iubiți, ca voi să spuneți celor­l­alți ceea ce cred în privința familiei, în privința vóstrá, în privința stării actuale de lucruri, care sunt părerile mele în privința vechiei și nouei generațiuni și ce trebue să faceți voi.“ După ce le e spuse vederile și do­rințele sale, C. A. Rosetti îi săruta cu iubire. Ultimele cuvinte pe care le-a pro­nunțat au fost privitóre la diarul Românului, pentru țara nóstra și în parte pentru muncitori și sătiani „de a căror sórta trebue sĕ ne preocupăm mai cu semn.“ Din parte-le sătianii au fost cei cari i-au dat ultima măngăere ară­­tându-i câ’l cunosc. IMOEMENTAREA LUI C. A. ROSETTI înmormântarea lui C. A. Rosetti se va face Mercur! 10 Aprile, la cimitirul Șerban-Vodă. Nici oă invitațiune personală nu se va trimite. Programa înmormântare­, făcută de amicii intimi în înțelegere cu familia lui C. A. Rosetti, se va pu­blica în Românulă. Delegațiunile, so­cietățile, amicii, etc. cari vor să ia parte și doresc a avea deslușiri sunt rugați a se adresa la Redacțiunea nostrá. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS­I Londra, 18 Aprile. — S’au angagiat­­ între vorbiri oficiase cu scopul de a pre­găti pacea. In cazul când Emirul ar re­nunța la stăpânirea orașului Pendjeh, Eu­­gin­era nu s’ar opune la ocuparea acestui oraș de câtre Ruși. Viena, 18 Ap­rle. — Consiliul de admi­­nistrațiune a liniei Lemberg-Cernăuți-Iași a­otărât să propue adunării generale a acționarilor să se întrebuințeze în chipul următor beneficiile anului 1884, cari se urcă la 925 000 fiorini. 370.000 fiorini vor fi meniți să acopere cheltuelile de construcțiune a n­oilor li­nii proiectate. 405.000 fiorini vor fi meniți la plata u­­nui adaos de dividend de 3 fiorini de ac­țiune; prisosul se va trece la reserve. Dividendul total pe 1884 va fi deci de 13 fiorini de acțiune. Roma, 18 Febru­arie.—"întrunirea con­gresului internațional sanitar s’a amânat, de­ore­ce puterile n’au răspuns încă, in­vitărilor cari li se adresaseră de câtre guvernul italian. Paris, 19 Aprile. — Decretul imperial care aprobă convențiunea de la Tien- Tsin și ordonă deșertarea Tonkinului de câtre trupele chineze s’a publicat la Pe­king la 13 Aprile, or blocarea Bormosei s’a rădicat la 16. Washington, 19 Aprile. —D. Walker­sean s’a numit ministru plenipotențiar al Statel­or­ Unite la Bucuresci, Belgrad și la Atena Niș, 19 Aprile. — Scupcina s’a deschis într’un mod solemn de câtre Regele. Discursul Tronului menționază cu re­cunoscință ospitalitatea oferită de împă­ratul Austriei Regelui Serbiei venit să a­­siste la manevrele armatei austriace. Mai reamintesce, în același timp, călătoria Re­gelui României la Belgrad a cârui visită este oă probă de bunele relațiuni ce e­­xistă între cele două State vecine. Mai­­ fice­ancă ca nu este nici greșala Rege­lui nici acea a guvernului decá raportu­rile cu Bulgaria urmeza a fi tulburate, terminând, anunță mai multe proiecte de reformă. Discursul Tronului a fost forte aplau­dat. Niș, 19 Aprile. — Regele a numit pe d. Pavlovici, fost ministru, președinte al Scupcnnei, cr pe d-nii Uroș și Knezevici vice-președințe. Viena, 19 Aprile. — Regele Suediei, la sosirea s­a la Viena, a fost primit la gară de împăratul Austriei care a înso­țit pe Maiestatea Sea penă la oțelul am­basadei Suediei, unde Regele Oscar s-a coborât. Roma, 19 Aprile. — Circulă soirea ca în urma întârejierei președintelui Consi­liului de a publica raportul anchetei pri­vitore la desordinile al câror teatru a fost Universitatea din Turin, d. (C ° PP 1n0, ministrul instrucțiunii publice, a demisio­nat. Dar se crede în general câ acesta crisă ministerială va fi ușor înlăturată. DIN AFARA ENGLITERA Sif Hydepark din Londra s’a ți­nut Dumineca trecută un meeting al lucrătorilor ne-ocupați, organisat de liderațiunea democrato-socială, unde­ s’au ținut discursuri forte re­voluționare. Căpetenia lucrătorilor, d. L­­ndman,­­­iee ca vrăjmașii En­­gliterei nu sunt Rușii sau Sudanesii, ci societățile pentru sploatarea mi­nelor de cărbuni și alți capitaliști. Președintele, d. Quelch, cjke cu speră a vedea într’un <și patru­zzeci mii lo­cuitei înarmați cu pușei și mergând spre­­ Park cu­otărârea d’a-și apăra drepturile lor. Resoluțiunile votate cer. Ca­ munca să fie redusă la opt ore pe <zi în tote fabricele și ca tutor lucrătorilor ne­ocupați să li se dea de lucru de câtre Stat. Opiniunea publică din Indii este forte favorabilă Englesilor. E că ce să scrie din Calcuta cu data de 12 Aprile . Scriea despre atacul Rușilor contra Pendj­hului a produs u­ mare sensațiune în toți­ India. Propuneri de ajutor so­sesc necurmat din partea principilor in­digeni. Dar acesta nu este totul. Omeni bogați din tote rasele și clasele dau do­­ved­ile cele mai convingătore despre lea­litatea lor, oferind ajutore bănesci. De altminîrea­ tóta presa indigenă este con­tra Rusiei. In articolii de fond să­dice cu ne­înțelegerile ce esistă de multă vreme între Engliteza și Rusia trebue să dată regulai. Diariile în genere îndemna pe guvernul englez să întărască marile E­­miruluî și săi dea tot ajutorul, pe cât timp îl va merita. Déca este vorba d’uă ciocni­ ,apoi mai bine ca ea să se în­’ cum. Principii și poporul indian sunt supuși ai —­dorința d’a-șî dovedi lealitatea lor. In același timp Morning­ Post pu­blică urmatorele în numărul său de la 16 Aprile : Avem motive d’a crede ca guvernul a primit relațiuni forte ne­ satisfacătore din partea Rusiei. Masca a fost acum cu totul lepădată. Rusia stăruie a mănține tóte posițiunile și adaogă ca, la cas când Englitera n’ar voi să ia răspunderea pen­tru consimțimentul Emirului la acesta, Rușii vor ocupa Heratul. RUSIA Uă depeșă din Petersburg, cu data de 17 Aprile, spune ca printre os­­peții slavi sosiți acolo pentru serba­rea Sf. Metodiu, se află d-nii Ristici, Naumovici, Mai­cov și uă deputa­­țiune rutená. Ospeții au fost primiți de societatea slavă de bine­facere și de câți­va demnitari. La felicitările ce i s'au adresat, d. Ristici răspunse printr’un lung discurs în limba fran­­ceză, în care­­ fise între altele : Sunt fericit ca vom­ putea fi în posi­­țiune să esprim în persona M. Sele Ța­rului recunoscință ce o am pe inimă. Cu toții nu vom uita nici uă dată sacrificiile făcute de Ruși pentru independința Ser­bilor. Aceste gloriase amintiri nu vor dispare nici să dem­ din memoria Serbi­lor, de­și este mare depărtarea dintre Serbia și Rusia. Am plecat din Serbia în mijlocul primaverei, și am găsit aici­ crna rece, cu care sunt într’un mare contrast caldurosele și cordialele vóstre salutări. Sunt vesel ca am sosit în ajunul serba­­torii, care este destinată a restabili cea mai mare putinciosă unire între Slavi. Mitropolitul Bulgariei a sosit mai din nainte acolo și s’a dus la mo­­nastirea Alecsandru-Nevski, unde a fost instalat. DANEMARCA Din Danemarca sosesc sohri care spun ca și capitala Copenhaga a in­trat în mișcarea contra ministerului. Sâmbăta trecută s-a ținut un mee­ting-protest și principalul oratore a fost deputatul Copenhagei d. Hage, care constată fără șovăire ca nu împărtășesce vederile stângei, dar câ, deca este vorba să apere drepturile poporului, tote partidele trebue să se unească. La acesta întrunire, spun soliile din­­ Copenhaga, au asistat și cei două depu­tați democrați socialiști ai capitalei, dar fără a lua cuvântul ci numai spre a a­­răta ca aprobă procedarea oposițiunii. Intr’uă resoluțiune ce s’a votat să de­­c­larâ cu guvernul, prin încercarea sea d’a nimici drepturile poporului, a perdut pentru tot­deuna îputința d’a mai lucra în comun cu represintanții națiunii. Copenhaga era până aci un sprijin al guvernului și cu care d. Estrup s’a lău­dat adese­ori fad­ă cu atacurile stângei. AUSTRIA ȘI CONFLICTUL ANGLO-RUS Supt acest titlu,­­ziarul Deutsche Zeitung, care apare în Viena, publi­că următorul articol în numărul suu de la 15 Aprile : Este un ideiă uriciósa acesta, dar to­tuși trebuie să ne obicinuim cu densa, încăierarea între Englitera și Rusia pa­re aprope ne­înlăturabilă. Diplomații și financiarii încep a nu perde din vedere acesta eventualitate, și aci este la locul lei întrebarea : „Ce efect va avea un res­­bel anglo-rus asupra relațiunilor dintre Statele europeane ? Pe noi ne interesă mai antei cestiunea : deci și cum va fi amestecată Austria în certa anglo-rusă ? La ântâia ochire, ar fi ori­cine ispitit să trateze a­­sta cestiune ca curat acade­mică, menită a nu avea nici uă dată un caracter de actualitate. Ce-i pasă monar­­hhiei nóstre ca departe, fórte departe în Oriinte se bat poporele între densele ? Austria n’are interese de apărat nici în Afghanistan nici în Indii; ea pate privi cu liniște la învingerea Englezilor sau a Rușilor. Chiar uă ocupare­a Egipetului de câtre Francia, pare să prevede la cal d’uă ciocnire anglo-rusă, pate să ne lase aprópe nepăsători. Și totuși afacerea are un cuib, or Bursa, care în aceste privin­țe este forte simțitore, se arăta în grija­î.J. câ. ii. m­óstrft ar *­+■—, s -tinsă Într’un camp cureue seu. u­nrect d­­e cest resbel; cursurile hârtiilor austriace de stat au seátjut forte mult. Să presupunem ce s’ar întâmpla déca negocierile dintre Londra și Petersburg s’ar întrerupe întrun chip definitiv și déca resbelul s'ar deb­lara în vechia lui formă. Mai întâia se va încinge lupta în Asia Centrală, generalii ruși se vor în­cerca să ocupe părți din Afganistan și să pătrundă eventual până la frunteriele Indiilor. In ori­ce caz, Rușii vor trebui să fie în Atacatori. In schimb Englitera va lua în Europa ofensiva contra Rusiei. Ea va trimite oă flotă puternică în ma­rea Baltică și va dec­lara blocarea por­turilor ruseseí din acesta mare. Mai nu se pute admite ca va încerca să desbarce trupe în vre­un punt de acolo, de vreme ce nu dispune două armată mai mare. Blocada engleză asupra porturilor rusesc­ din marea baltică se va mărgini la aceea de a pune pedici comerciului rus, în ceea­­ce nu va reuși, de vreme ce Rusiei îi ră­mân deschise drumurile pe uscat prin Germania și Austria. Cu totul alt­fel s’ar schimba lucrurile, da­ca vasele englese deresbei ar pătrunde în mare Negru. Acesta ar fi mult mai ne­plă­­și mai periculos pentru Rusia. Debarca­rea câtor­va mii de trupe englese pe cos­­ta caucasiana ar putea să provoce uă răs­­colă a poperațiunilor de acolo, care ar fi cu atât mai îngrijitore pentru Rusia, cu cât basa de operațiune a Rușilor în cam­pania afghanâ se întemeiază în Caucasia. Ca cel din Petersburg au prevăz­ut, peri­­colele ce amenință de acesta parte, de­curge din colosalele înarmări ce Rusia face pe castele iei de Sud. Ast­fel ea în­­tăresce Batumul în grabă și concentrezâ aci forțe numerose spre a putea împedica ori­ce atac al Englesilor contra acestui port însem­nat. Din cele ce spuserâm aci reiese în de­ajuns ce însemnătate ar avea pentru En­glitera faptul d’a putea opera cu vasele sale în marea Negra. Dér ea aci în con­tra’! tratatul privitor la marea Negrá, care interesice vaselor de resbel ale tu­tor puterilor d’a trece Dardanelele și Bosforul. Dér óre Englitera va respecta restricțiunile pe hârtie care închid flotei sale cel mai favorabil câmp de luptă ? Se cjice ânsă câ Turcia, îmbucătățita, nepu­­tinciosa Turcie apără porțile mărei Negre și cu Englitera, când va fi vorba d’uă luptă pentru esistență, nu va avea des­tul micjlóce spre a esercita asupra băr­baților de la Bosfor presiunea trebuin­­icosă ca să se supună cererilor iei! Cei din Petersburg au deja în vedere eventualitatea ca guvernul Porței va ce­da presiunea Englizezei și va permite va­selor cuirasate engleze,­de­și protestând, să treca Dardanelele. Pentru acest caz Ru­sia are deja gata contra-măsurile sale, spre a pedepsi pe Portă pentru acesta călcare de tratat. A sosit din Petersburg să scrie mică, neînsemnată, dar ea ascunde un ce mare. Un­­ ziar rus anunță ca în luna viitare, cu ocasiunea serbării ordinului sf. Ghe­­orghe, va isbucni în Macedonia să răs­­colă generală contra guvernului turcesc. Comitetele secrete bulgare nu așteptă de­cât lozinca din Petersburg sau Sofia spre a da semnalul. Nu este tocmai anevoie de spus cum se vor desfășura apoi lu­crurile când Porta, fie chiar numai pe jumătate silită, va deschide Englezilor Dardanelele. Rusia va privi acesta ca un act de ostilitate din partea Turciei și va răspunde prin aceea ca va da sprijinul saă­sforțărilor de unire de prin țârile bulgare. Principele Alecsandru al Bul­gariei va încăleca pe cal, în Filipopole se va proclama unirea Rumeliei Orien­­tale cu Bulgaria și, mai nainte d’a se prinde de veste, peninsula balcanică, de la Dunăre până la marea Egee, pare să răsune de strigătul resbelului, pare ca în­­trega cestiune orientală să fie din nou desfășurată. Ș’apoi se mai afirmă ca Austria, la cal d’uă ciocnire între Englitera și Rusia, nu va putea fi absolut amestecată. Cei cari ,Jk acesta, perd din vedere ca di­mensiunile și împregiurarile unei­­ aseme­nea ciocniri nu se pot calcula mai din na­inte. Unii se consoleza cu ideia ca un resbel între Englitera și Rusia va rămâ­ne localisat, ei uită însă câ localisarea se execută anevoiă când sunt două pu­teri care își întind ținuturile și intere­sele lor pe tot globul. 0 wini. cy a­­­str — 101 tunuri au anunțat astă­zi capitaț­iei serbarea aniversarii­­ idei nascerii M. S. Regelui. La orele 10 și jumătate” s’a serbat un Te-Deum la Mitropolie de I. P. S. S. Mi­­tropolitul Primat la care a asistat d-niî miniștri, d-nii Crețescu, primul preșe­dinte al Curții de casațiune, Grădișteanu, președintele Curții de compturi, C. Sirina, Th. Rosetti, președinții Curții de casație, d. Ad. Cantacuzin, Al. Filitis, președinții la Curtea de apel; d-nni generări Cernat, Radovici, Angelescu, Budisteanu, Crețeanu, d-nii coloneii Algiu, Berendei, Budisteanu AL, Horbaschy, Leon, Mărculescu pre­cum și cei­l­alți oficiali din garnisonă. Detașamente de trupe credeau în cur­tea Mitropoliei, onorurile cuvenite. Capitala este decorată, * MM. II. Regele și Regina, însoțiți de Casa Lor civilă și militară, s-au întors a­­sprá de la Sinaia. La orele 9 și 35 mi­nute trenul rngar a intrat în gara de Nord. Maiestățile lor au fost întâmpinate în gară de d-nii miniștri aflați în capitală, de d-nii generăli Cernat, Radovici, colo­neii­ Algiu, Budisteanu, prefectul poliției d. Moruzi etc. La orele 10 Maiestățile Lor erau la palatul din Bucuresci. * Resboiul W. cjice ca tribunalul Ilfov va judeca în c­iua de 20 cuvinte procesul de calomnie intentat de d. N. Chirilov, fost contabil al primăriei, contra d-lui inspec­­tore financiar Constantinescu. ■­­* După diarul Râm­nicu-Sărat, starea să­nătății locuitorilor din acel județ este sa­­tisfăcătore. Nu există aeji nici uă epide­mie, nici uă episcotie în județ. *■ 1 ft Diarul Liberalul din Iași este informat ca în penitenciarul central din localitate arestații sunt tratați în privința alimen­tarii într’un mod cu totul neomenos. Nu li se da de mâncare de­cât mămăligă, în stare aprope de cir, și curechia sau verza fiartă. * * * a Orientul român este informat ca mem­brii filialei societății „Carpații“ din Bră­ila pregătesc pentru <abia de 2 Mai­uă serbare. ft *ft Conferința d-lui Jules Brun, care din greșală s’a anunțat pentru Mercuri sera, se va ține în sala Ateneului Marți sora, câci Mercuri va fi concertul Micheru. * * *

Next