Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-09
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani ^eto » » ti n III...................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , _ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulul. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Benrxe. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, 8. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentm Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Pandatore: C. A. ROSETTI 20 BANI ESEIWPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 EIDIT XXInsrEA. ( B ) Director«: VINTILA C. ROSETTI I BUCIUMI Á BEMAR 1885 Turcia, răspundând la hota colectivă a ambasadorilor, a mulțămit marilor puteri pentru disposițiunile ce au luat în privință-i, și le-a cerut d’a impune principelui Alecsandru să se retragă în Bulgaria. Principele Bulgariei asemenea a mulțămit puterilor pentru disposițiunile luate, și nu numai a declarat că se supune îndemnului ambasadorilor, ci a și plecat din Rumelia și s-a întors la Sofia. Bulgaria nici nu putea face altfel de pre ce se păstrază, până la nouí disposițiune, statu-quo actual, creat prin evenimentele din Rumelia. Aceste fapte, care se concentră în mulțămirea și a Turcilor și Bulgarilor, deși interesele sunt cu totul opuse, lasă să se creda ca, așteptând decisiunea puterilor, nici Turcia, nici Bulgaria nu vor recurge la arme pentru schimbarea sau menținerea actualei stâri de lucruri. In aceste împregiurari, Rusia a propus întrunirea unei conferințe. Deci, amânare, întrebarea e : avea-va Bulgaria, avea-vor Serbia și Grecia banii trebuitori spre a’și ține pene atunci armatele concentrate. Cestiunea e forte la locul iei, de vreme ce se scie că resbel fără bani nu se póte face, și mai nici unul din aceste State nu va voi, prin vr’aă amânare mai îndelungată, să se pună în neputință d’a mai intra în luptă. Décá âase puterile vor isbuti a le face să nu se ciocnască penă după întrunirea conferinței și cunoscerea soluțiunii iei, s’ar putea asigura că în urmă pacea nu va fi tulburată din cauza lipsei de luptători. Lucrul acesta nn se pare neprobabil; căci toți înțeleg și sciü că—afară de Turcia—ceea ce pot face astă cȘ.1, de sigur nu vor mai putea face peste o lună de cjile. Singură Turcia, care încă nu și-a concentrat trupele, ar putea face escepțiune. Ea, după orecare timp, ar fi mai tare și — dacă puterile s’ar rosti în favores—póte ca ar găsi mai lesne decât acum banii trebuitori pentru resbel. Intr’un cuvânt, din acésta nouă amânare numai Turcia ar putea trage folase. Pe când Serbia, Grecia și Bulgaria s’ar slei așteptând, de vreme ce ele și-au concentrat deja trupele. In asemeni condițiuni, n’ar fi un mirare ca focul se isbucnescá undeva mai nainte chiar de întrunirea conferinței. Un telegramă din Sofia spune chiar ca pare iminentă năvălirea Șerbilor în Bulgaria, și poporul bulgar e îngrijorat. ____________ destituire către M. S. Regele a trei revizori școlari, din care unul este dat și judecății, publicate în Monitorul oficial. Câte rele nu s’ar putea înlătura d’asupra capului țereî, câte îndreptări nu s’ar putea aduce în serviciul diferitelor ramuri de administrațiune ale Statului, cât bine nu s’ar face pentru propășirea instituțiunilor nóstre, deci miniștrii ar veghia mai d’aprópe asupra funcționarilor publici, dând exemple de interesul ce au pentru binele general, prin destituirea motivată prin raport către șeful statului publicat în Monitorul oficial, și pedepsirea celor vinovați de abuzuri și abateri de la lege. Ar trebui vădată pentru totdeuna să înțelegă orice guvern cu capacitatea, activitatea și integritatea sunt cele trei calitâțî neapărate unui funcționar public, și ca țara este în drept să se aștepte la oă administrațiune bună și onestă în serviciul diferitelor ramuri ale Statului. Nu mai merge cu nepăsarea, cu lipsa de control și de supraveghiare a stăpânirei; orice s’ar fice, orice desmințire s’ar da adevĕrului și realitatei faptelor, nimeni nu mai póte tăgădui a fi cu imoralitatea și corupțiunea s’a introdus adânc în corpul statului și ca trebue a rupe c’uă stare de lucruri care devine din ce în ce mai amenințătore pentru viitor. Necurmat s’au denunțat guvernului tot felul de abuzuri strigatare comise de funcționarii administrativi în exercițiul funcțiunelor. Făcutu-s’a ceva pentru drepta așteptare a opiniunei publice, cercetatu-s’a, anchetatu-s’a cele denunțate ? Publicatu-s’a în Monitorul Oficial resultatul acestor cercetări ? Destituitu-s’a cei vinovați și datu-s’a în judecată ? Se destitue motivat trei revizori școlari pentru ca nu si-au făcut datoria, unul din ei dându-se chiar judecății, prin raporturi câtre M. S. Regele, conținând mai multe pagine în Monitorul Oficial. Dar pentru funcționarii administrativi cari sugrumă libertățile publice, cari bat și schingiuesc pe cetățiani, cari corup moravurile publice și se lasă a fi corupți în exercițiul funcțiunii lor, în disprețul tuturor legilor, — pentru ce nu s’a făcut și nu se face nimic ? E că întrebarea ce trebue să’și facă fiecare, față cu măsura luată de d. ministru al instrucțiunii publice; âcă ceea ce ar fi de dorit să se facă de câtre toți miniștrii și’n privința tuturor funcționarilor abătuți și abuzivi. Cu mare părere de revense constatăm și de astă-dată că stăpânirea, în acesta privință, este departe de a da satisfacțiune legilor și dreptei așteptări a opiniunii publice. Fie că începutul făcut de d. ministru al instrucțiunii publice, — început pe care noi îl înregistrăm cu plăcere și ne facem uă datorie d’al felicita pe d. ministru, sperând ca nu se va opri la început,—fie ca începutul făcut de d. ministru al instrucțiunii să fie un îndemn și pentru ceilalți d-nn miniștri d’a lovi râul, d’a pedepsi nerespectarea legii și călcarea datoriei. Am dori ca astfel să fie, dar nevoit, suntem să mărturim, în fața nepăsării ce am văijut și vedem, că mult ne îndoim și puțină speranță de îndreptare avem. ALEGERILE IN FRANCIA Corespondintele nostru particular din Paris ne trimite urmatorea telegramă : Paris, 7 (19) Octombre, 7 ore sera. Conservatorii au fost sfărâmați. Resultatul general al alegerilor este favorabil republicanilor. Până acum s’au ales 382 republicani și 197 reacționari. Agenția Havas ne comunică urmatorele: Paris, 7 (19) Octombre, sera. Resultatul tutor alegerilor este cunoscut, afară de următorele departamente: Seine, Seine et Oise, Corse, Lot, Orne. Sunt aleși 199 membrii din stânga și 15 din drepta. Printre aleși sunt d-nil Rouvier, Cochery, Raynal, Clémenceau, Sadi- Carnot și Spuller. Paris, 7 (19) Octombre. Alegerile tutor departamentelor sunt cunoscute, afară de Sena și Corsica. S’au ales 208 candidați din stânga și 21 din drepta. Viitorea Cameră se va compune din 384 republicani și 200 conservatori. Paris, 19 Octombre. Lista republicană a trecut în întregul ei la Paris. Resultatul definitiv al alegerilor este: 382 din stânga și 202 din drepta. Aleșii Parisului sunt deci d-nl. Lockroy, Floquet, Anatole de la Forge, Aisson, aleși la 4 Octombre și dnt ^ Br ° c?eí, fost deputat; Clémenceau, fos^ePutat ’ Allain-Targe, fost defost demitat’ N dfr* D X J Rispr lepătat- aceia un delegat al confe^ o ’ tu* ;și trimes către principele Bul £)tno st rUOKrt VC, TOSl.r,Hc.u . • Groesk^Nrin, fost deputat; Cantagre,fost deputat; De Lanessan, fost depu^t; Ares Guyot, fost consilier comunir; Vrébault, fost deputat; Delattre, fost deputat; Mathé, fost consilier municipal, fost președinte al consiliului general și al consiliului comunal; Forest, fost deputat; Dreyfus, consilier municipal; Paul Bert, fost deputat; Lafont, fost deputat; Hude, fost consilier de arondisment, primar din Tssy; Brelay, fost deputat; Bourneville, fost deputat; Germain Casse, fost deputat; Roque de Fillol, fost deputat; Bassy, fost lucrător din mine de cărbuni, secretar al federațiunei minorilor din Nord; Henri Rochefort, fost deputat; Laisant, fost deputat; Camerinat, lucrător, sindic al corporațiunei bronzurilor; Pichon, consilier municipal; Villeneuve, fost deputat; Michelin, președinte al consiliului comunal; Farcy, fost deputat; De Hérédia, fost deputat; Frédéric Passy, fost deputat, aleși la 18 octombre. Regele Șerbiei a declinat propunerea principelui Alecsandru,jicând că guvernul săi a făcut să se observe că misiunea d-lui Grecoff n’are negreșit altă țintă decit să propună o acțiune comună contra Turciei și că Serbia se menține pe baza tratatelor. A circulat scirea că Serbia a protestat contra dechlarațiunii ambasadorilor din Constantinopole, dar n’are nici un temeil. Sofia, 19 Octombre. — Guvernul princiar răspunzând notei colective a puterilor zice că se angagiază într’un mod formal.ă nu permită să se creeze o orecare agitațiune în regiunile vecine ale țărilor unde se țin actualminte forțele bulgare. Trupele Rumeliei fiind, ca acelea ale principatului, sunt ordinele directe ale principelui care este șeful lor suprem, guvernul asigură că șefii deosebitelor corpuri vor fi răspunzători și vrednici de pedepse forte severe pentru orice fapt de natură să creeze pericole pe granițele vecine. Guvernul de ebiază pe lângă acesta,ca nu vor fi concentrări pe graniță, ci numai numărul de trupe trebuinciose pentru menținerea siguranței țărei. Acesta si curanță de altmintrerea a fost garantată de guvernul care, luând în considerațiune seriosă sfaturile Puterilor, a suspenda înarmările sale și a isbutit să facă să înțelegă poporațiunile bulgare stabilite dincolo de graniță, poporațiuni cărora se adreseza fără îndoială partea din urmă a declarațiunii ambasadorilor, ce răspundere ar cădea asupra lor dacá nu se vor împotrivi ispitirilor cari ar avea de efect să tulbure liniștea și pacea. In sfîrșit, după ce mulțămesce puterilor pentru disposițiunile lor bine-voitore, bvemul bulgar esprimă ferma speranță : puterile vor primi într’un mod la cererea ce li se supune să iite o zi deBună pe lângă Sultanul peat”” !. .. , ' o >TîI"' e primit de ricșa poporațiunilor Rumenei și V.«.6r .rieî, pentru ca în loc să compromită liniștea provinciilor prin separarea poparelor însuflețite unul pentru altul de simțiminte frățești, să se póte, prin unirea acestor popore, să se asigure viitorul țărei. Constantinopole, 17 Octombre. — Cale indirectă.—In consiliul ce s’a ținut ieri pentru a pregăti răspunsul Porții la Nota Puterilor, s’a discutat cestiunea de a se vede ca nu s’ar putea cere. 1) Desarmirea Serbiei și a Greciei 2) Ocuparea Filipopolei de câtre Turci 3) Depunerea prințului Bulgariei. 4) Răsturnarea minsterului Karaveloff. Constantinopole, 17 Octombre. — Calea directă — Cu tote asigururile pacinice repetate de mai multe ori de ministrul Serbiei, Porta urmeza a primi scris forte irele în privința intențiunilor guvernului sârbesc a cârui acțiune pare iminentă. Porta concentreza cu multă sărguință trupele sale între Prizrend și Pristina. Nu se crede în cercurile diplomatice câ Turcia trebue să se întemeieze pe un răspuns al puterilor în privința cererii sale de a lucra militărește. Nici uă putere nu va voi de sigur să ia asupra iui răspunderea, chiar morală, de a libera Turciei un mandat orecare. Dar părerea acreditată chiar în aceste cercuri este ca momentul actual pare favorabil Turciei în cazul când ea ar voi să ia oă inițiativă precare. Soliile pe cari le primesc. Pórta reprezintă pe regele Serbiei ca împins la resbel mai mult de situațiunea din întru a țarei decât de încurcăturile din afară. Tot se mai vorbesce de tendința ce ar manifesta guvernul elen de a ajunge la uă învoială cu Turcia. Soriile privitore la schimbări ministeriale persistă, dar par neîntemeiate , deorece urgia lui Said-pașa, fost mare vizir, se accentuiază. Pentru a se apăra în contra secării tesaurului, ar fi vorba să se rețină sau să scadă pentru câtva timp lefurile funcționarilor. Banca otomană a promis Sultanului a-i acorda împrumutul de 20 milione lei, cu condițiunea însă ca puterile să garanteze Turciei menținerea tratatului de Berlin. * D. Gladstone scrie astăzi ca speră cum câ unirea Bulgariei va rămâne de fapt și desaprobă mișcările Greciei și ale Serbiei, cǎrora nu le recunosce dreptul de a se amesteca în afacerile altor țări. * MERCURI, 9 OCTOMBRE lf' Luminézate și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 1, ,l luni 12 leIi un luni 4 leih’iatra tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. ■8) A se adresa: 5 ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiele pe:LA PARIS, la Havas, Laffite et Cine, 8, Place de la BeLA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Franco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Am stăruit întotdeuna a atrage atențiunea guvernului asupra modului cum uni din funcționarii Statului înțeleg a-și face datoria, și am fost de obiceiü întâmpinați cu comunicate. in Monitorul oficial, conținând adesea espresiuni puțin alese, ca desmințire la cele <zise de noi. D. D. Sturdza, ministrul instrucțiunei publice, în particular, ne-a onorat cu comunicate de felul acesta, în contra abaterilor și abuzurilor ce au fost denunțate ca s’ar comite £ 1ri ale învățământului. " Astăzi, după ce d. ministru a făt cercetări seriose, recunosce că cum a fost dreptatea și adevărul, și neglijență, nepăsare, abateri și r 'guri au existat din partea unor nuncționari, dovadá sunt raportele de u Cfc Se asigură ca visita principelui de Wales în Viena și Pesta n’a fost esclusivaminte privată. El s’a încercat să aplaneze neînțelegerile ce s’au ivit acum între Austro-Ungaria și Rusia. * Un bărbat de Stat sârb ar fi făcut urtarea de chiarare : Serbia nu pate să mai aștepte mult timp; ea trebue să începa acțiunea, căci orice tărăgănire nu pate fi pentru densa decât uă mare pagubă. * Cu ocasiunea trecere! sale prin Pesta, principele Petru Karageorgeviei dise ca Muntenegrul nu va putea să stea ne-activ când Serbia, Grecia și România se vor oțărî pentru uă acțiune. Opiniunea publică din Serbia este favorabilă casei Karageorgevici, dar el n’are pentru moment pretențiuni la Tron, afară numai deca evenimentele nu-l vor sili la uă acțiune. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI) 19 Octombre, 7 ore sora St.-Petersburg, 19 Octombre.—Rusia a propus întrunirea conferinței. Constantinopole, 19 Octombre.—In răspunsul ies la nota colectivă a ambasadorilor, Porta, după ce mulțămesce marilor puteri pentru disposițiunile luate în privința iei, le cere să silească pe principele Alecsandru să se întorcá în Bulgaria. Porta manifestă speranța că având în vedere respectul pe care marile puteri l-au arătat totdeuna pentru tratate, se va da satisfacțiune cererii gele. 20 Octombre, 9 ore dimineța Sofia, 19 Octombre. — Violarea teritoriului bulgar de către trupele sârbesc! pare iminentă. La ora actuală nu se scie de ea ea s’a făcut. Uă neliniște fórte mare domnesce în cercurile diplomatice. S’ai trimis trupe spre granița sârbască. Poporațiunea eotărîtă să se apere. Principele care a plecat la Kiustendil se va întorce în curând. Sofia. 19 Octombre. — In fadia gravității solților, principele s’a întors la Sofia. Intorcerea sea pricinuesce uă mare emoțiune. Miniștrii s’au întrunit și țin consiliu. Niș, 19 Octombre.— Principele Bulgariei a făcut cunoscut regelui Milan că are intențiunea să trimită pe d. GrecoT în misiune specială la Niș. Telegrame din ziarele străine. Rusciuk, 18 Octombre.—Emigrantul sârb Pasici, care a fost espediat peste fruntarii de autoritățile bulgare, dechiarâ ca a sfătuit pe ambii săi politici din Serbia să înceteze pentru moment orice agitațiune ostilă atât contra guvernului sârb cât și contra Bulgariei. Serbia nu trebuie să-și desbine forțele prin ostilități contra Turciei și contra Bulgariei. Ar fi mult mai nemerit ca ea să proceda în comun cu Bulgaria contra Turciei, vrăjmașul comun. Belgrad, 18 Octombre. — Un transport mai mare de soldați, care a fost liberat pentru munca câmpului, a sosit de la Nisaid. Bruxelles, 18 Octombre.— Le Nord, organul cancelariei rusesc, atacă din nou într’un articel aspru pe principele Alecu , M accentueza ca este nevoie ca el [". . . " 'Europa nu póte consimți c [ți ambițioși să nu fii •.. ..fixuxv Șl sestășie un tiaúisj euro in . Bulgaria nu este încă cóptat spre a forma un regat independinte. Lovitura de Stat ce și-au permis să facă în Filipopole și Sofia, nu se póte justifica ; ea este opera unor ambițioși de cel mai râu sofii. Datoria puterilor este limpede desemnată, ele trebuie să se întrunescă îndată, să restabilescă cu energie autoritatea Europei, să decreteze status quo ante, să înlăture pe autorii mișcarei bulgare, să pedepsesca pe cei vinovați și astfel să întemeieze pacea europena. Uă scrisore din Petersburg a aceluiași Ziar îndemna pe Serbia și Grecia să se feresca de aventuri, cǎci n’au a ascepta nici un sprijin din partea Europei. Cn asemene otărâre este în contrazicere cu blamul pentru cele petrecute și cu recunoscerea drepturilor Sultanului. Deca Sultanul ar pedepsi astăzi pe principele Alecsandru pentru abaterea lui ca vasal,ar detrona și ar pune din nou ca guvernatore pe Gavril-pașa, cine ar putea să obiecteze ceva din puntul de vedere al dreptului ? Și, de fapt, nu-’i va fi cu greu Sultanului să trăiască d’aci nainte în bune relațiuni cu principele și partizanii lui rebeli? Acesta ipotesă și uă soluțione în sensul iei ar avea încă un desavantagiu forte mare, de vreme ce pe d’uă parte n’ar satisface pe Bulgari, și de altă parte ar servi de protest Greciei și Serbiei d’a rădica d’asemene pretențiuni. Cu a cârui pagubă ar putea are să se realiseze aceste pretențiuni ? Negreșit ca numai cu paguba Sultanului, și atunci ar veni pe tapet cestiunea împărțirei Turciei. D’aceea se nasce întrebarea: în al cui interes pate fi d’a provoca în momentul de față uă catastrofă, d’a slăbi pe Turcia și d’a face pe statele cele mici din peninsula balcanică să credă că sunt de ajuns nisce lovituri cutezatóre spre a dobândi teritorii ș’uă întindere de putere ? Nu există nici uă putere mare, care din nisce cause atât de nimic să risce provocarea trebuinței d’a se redeschide cu totul cestiunea orientală. Nimeni n’are curagiul d’a crea o situațiune atât de plină de pericole și de otărîri cu grave urmări. Rămâne deci calea cea mai simplă, mai înțeleptă și mai ușoră de esecutat, adică restabilirea statului quo ante, și după tote probabilitățile fără principele Alecsandru. Cu restabilirea statului quo ante s’ar înlătura și pretențiunile Greciei și ale Serbiei, căci este peste putință ca aceste state se întreprindă lovituri contra voinței Europei și fără a se expune la cele mai vătămătore urmări. „iilata,—I iroltuie * «ngrozestc*. rt, m_meni. Bulgarii nu vor putea opune un mare resistență. Se pate prea bine să fie acolo ómeni înarmați; oficiali nu sunt însă de când Rușii au plecat, și generări de loc. De aceea resum: Deea Europa va apuca pe singura cale sigură și recomandabilă, restabilirea statului quo ante, apoi întrega voință europena, astfel cum este espusă solemn în tratatul de Berlin, va fi din mol întărită, or statelor balcanice, oricum s’ar numi ele, le va peripofta pentru altădată ca, prin viscele cugetate sau necugetate, să tulbure ordinea creată de marile puteri în interesul păcii europene. ________________ SITUAȚIA ISTE A. Neue freie Presse publică următorea telegramă din Paris: „Uă persona naltă a făcut urmatorea expunere a situațiunei. Atât de mare a fost surprinderea generală în urma resculei din Rumelia, în cât mai tate puterile nu-și putură veni îndată în fire. Singurul care arăta de la început uă voință tare, limpede și nestrămutată, fu împăratul Rusiei, care de saproba cele întâmplate printr-u vechiămare imediată a oficialilor ruși. Dar fiindcâ acest exemplu serios nu fu urmat de tote puterile, și’n același timp Statele cele mici începură a se mișca, Rusia lua încă vădată inițiativa spre a propune întrunirea ambasadorilor din Constantinopole. Acesta întrunire n’avea să se ocupe de afacere decât într’un chip prejudicial, să n’o resolve în fond, ci să procure numai materialul și basele pentru să mai târzie otărâre a puterilor. Tot de nădată Rusia a recunoscut dreptul Sultanului d’a interveni, dar în același timp l’a încunosciințat ca ar face mai bine să aibă încredere în Europa. Nu se pute zice câ ântâiul memoria al ambasadorilor a fost la nălțimea misiunei lor. Tocmai fiind-că el vorbia de principele Bulgariei și două partită gâlcevizóre, și presuma că orecare paritate, a fi trebuit, mai ales după cererile comitelui Kalnoky, să se facă modificări. Conferințele d-lui de Giers cu principele de Bismarck întăriră vederile puterilor și, deca cel d’al douilea memoriu nu va avea succesul dorit, este probabil ca se va ajunge la oă conferință europeană. Afacerea pare complicată. D’uă parte se zice câ unele din puteri voiesc a ține semă de faptul deplinit, menajând pe cât se pate testul tratatului de Berlin. Dar CERERILE SERBIEI Pester Lloyds este informat ca represintanții Serbiei pe lângă marile puteri al primit din noi instrucțiuni ca să preciseze în următorul chip puntul de vedere al guvernului lor : 1) Cu poporul sârb nu póte fi făcut în nici un chip răspunzător pentru violarea ce s’a adus tratatului de Berlin; 2) Cu Serbia a respectat într’un chip real și în tóte sensurile acest tratat și a efecutat cu mari sacrificii condițiunile onorase ce i s’al impus prin el; 3) Ca prin mărirea fară de semn a Bulgariei fară uă compensațiune corespunzătare de teritorii câtre Serbia, acea țară va deveni uă necurmată amenințare pentru Serbia, și că asemene stare de lucruri nu pate să înlesnesca relațiunile amicale dintre ambele State, ci va periclita în gradul cel mai mare viitorea lor desvoltare. De aceea este uă cestiune de viață pentru Serbia de a se menține echilibrul forțelor în peninsula balcanică. Măsurile pe care guvernul sârb le-a luat pentru mobilizarea armatei n’au fost impuse nici cum d’un motiv de ambițiune, ci au fost luate numai în scopul d’a menține independința națională, care este amenințată acum d’a fi nimicită. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 19 Octombre. — Camera deputaților.—Cornițele Toare răspunzând interpelărilor privitore la luptele partidelor în Boemia, zice câ guvernul desapro cu mult escesele comise de ind a parțin celor două naționali, tațile și tribunalele ș’al săilor. Guvernul respinge într’ nergic aserțiunea cu sperma