Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-09

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani ^eto » » ti n III...................2 Iei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , _ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulul. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Benrxe. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, 8. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentm Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Pandatore: C. A. ROSETTI 20 BANI ESEIWPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 EIDIT XXInsrEA. ( B ) Director«: VINTILA C. ROSETTI I BUCIUMI Á BEMAR 1885 Turcia, răspund­ând la hota colec­tivă a ambasadorilor, a mulțămit ma­rilor puter­i pentru disposițiunile ce au luat în privință-i, și le-a cerut d’a impune principelui Alecsandru să se retragă în Bulgaria. Principele Bulgariei asemenea a mulțămit puterilor pentru disposițiu­nile luate, și nu numai a dec­larat că se supune îndemnului ambasado­rilor, ci a și plecat din Rumelia și s-a întors la Sofia. Bulgaria nici nu putea face alt­fel de pre­ ce se păstrază, până la nouí disposițiune, statu-quo actual, creat prin evenimentele din Rumelia. Aceste fapte, care se concentră în mulțămirea și a Turcilor și Bulgari­lor, de­și interesele sunt cu totul o­­puse, lasă să se creda ca, așteptând decisiunea puterilor, nici Turcia, nici Bulgaria nu vor recurge la arme pentru schimbarea sau menținerea actualei stâri de lucruri. In aceste împregiurari, Rusia a propus întrunirea unei conferințe. Deci, amânare, întrebarea e : avea-va Bulgaria, a­­vea-vor Serbia și Grecia banii tre­buitori spre a’și ține pene atunci ar­matele concentrate. Cestiunea e forte la locul iei, de vreme ce se scie că resbel fără bani nu se póte face, și mai nici unul din aceste State nu va voi, prin vr’aă amânare mai îndelungată, să se pună în neputință d’a mai intra în luptă. Décá âase puterile vor isbuti a le face să nu se ciocnască penă după întrunirea conferinței și cunoscerea soluțiunii iei, s’ar putea asigura că în urmă pacea nu va fi tulburată din cauza lipsei de luptători. Lucrul acesta nn se pare neproba­bil; căci toți înțeleg și sciü că—a­­fară de Turcia—ceea­ ce pot face as­­tă­ cȘ.1, de sigur nu vor mai putea face peste o­ lună de cjile. Singură Turcia, care încă nu și-a concentrat trupele, ar putea face escepțiune. Ea, după ore­care timp, ar fi mai tare și — dacă puterile s’ar rosti în favore­s—póte ca ar găsi mai lesne de­cât acum banii trebuitori pentru resbel. Intr’un cuvânt, din acésta nouă amânare numai Turcia ar putea trage folase. Pe când Serbia, Grecia și Bulga­ria s’ar slei așteptând, de vreme ce ele și-au concentrat deja trupele. In asemeni condițiuni, n’ar fi un mirare ca focul se isbucnescá unde­va mai nainte chiar de întrunirea conferinței. Un telegramă din Sofia spune chiar ca pare iminentă năvălirea Șerbilor în Bulgaria, și poporul bulgar e în­grijorat. ____________ destituire către M. S. Regele a trei revizori școlari, din care unul este dat și judecății, publicate în Moni­torul oficial. Câte rele nu s’ar putea înlătura d’asupra capului țereî, câte îndrep­tări nu s’ar putea aduce în serviciul diferitelor ramuri de administrațiune ale Statului, cât bine nu s’ar face pen­tru propășirea instituțiunilor nóstre, deci miniștrii ar veghia mai d’aprópe asupra funcționarilor publici, dând exemple de interesul ce au pentru binele general, prin destituirea mo­tivată prin raport către șeful statu­lui publicat în Monitorul oficial, și pedepsirea celor vinovați de abuzuri și abateri de la lege. Ar trebui vă­dată pentru tot­de­­una să înțelegă ori­ce guvern cu ca­pacitatea, activitatea și integritatea sunt cele trei calitâțî neapărate unui funcționar public, și ca țara este în drept să se aștepte la oă administrațiu­ne bună și onestă în serviciul dife­ritelor ramuri ale Statului. Nu mai merge cu nepăsarea, cu lipsa de control și de supraveghiare a stăpânirei; ori­ce s’ar­­ fice, ori­ce desmințire s’ar da adevĕrului și rea­­litatei faptelor, nimeni nu mai póte tăgădui a­ fi cu imoralitatea și co­­rupțiunea s’a introdus adânc în cor­pul statului și ca trebue a rupe c’uă stare de lucruri care devine din ce în ce mai amenințătore pentru viitor. Necurmat s’au denunțat guver­nului tot felul de abuzuri strigata­­re comise de funcționarii adminis­trativi în exercițiul funcțiune­­lor. Făcutu-s’a ceva pentru drepta aș­teptare a opiniunei publice, cerceta­­tu-s’a, anchetatu-s’a cele denunțate ? Publicatu-s’a în Monitorul Oficial re­­sultatul acestor cercetări ? Destitu­­itu-s’a cei vinovați și datu-s’a în ju­decată ? Se destitue motivat trei revizori școlari pentru ca nu si-au făcut da­­toria, unul din ei dându-se chiar ju­decății, prin raporturi câtre M. S. Regele, conținând mai multe pagine în Monitorul Oficial. Dar pentru funcționarii adminis­trativi cari sugrumă libertățile pu­blice, cari bat și schingiuesc pe ce­­tățiani, cari corup moravurile pu­blice și se lasă a fi corupți în exer­cițiul funcțiunii lor, în disprețul tu­turor legilor, — pentru ce nu s’a făcut și nu se face nimic ? E că întrebarea ce trebue să’și facă fie­care, față cu măsura luată de d. ministru al instrucțiunii publice; âcă ceea ce ar fi de dorit să se facă de câtre toți miniștrii și’n privința tu­turor funcționarilor abătuți și abu­zivi. Cu mare părere de rev­ense con­statăm și de astă-dată că stăpânirea, în acesta privință, este departe de a da satisfacțiune legilor și dreptei aș­teptări a opiniunii publice. Fie că începutul făcut de d. mi­nistru al instrucțiunii publice, — început pe care noi îl înregistrăm cu plăcere și ne facem uă datorie d’al felicita pe d. ministru, sperând ca nu se va opri la început,—fie ca începutul făcut de d. ministru al in­strucțiunii să fie un îndemn și pen­­tru cei­l­alți d-nn miniștri d’a lovi râul, d’a pedepsi nerespectarea legii și călcarea datoriei. Am dori ca ast­fel să fie, dar ne­­voit, suntem să mărturim, în fața nepăsării ce am văijut și vedem, că mult ne îndoim și puțină speranță de îndreptare avem. ALEGERILE IN FRANCIA Corespondintele nostru particular din Paris ne trimite urmatorea tele­gramă : Paris, 7 (19) Octombre, 7 ore sera. Conservatorii au fost sfărâmați. Re­­sultatul general al alegerilor este fa­vorabil republicanilor. Până acum s’au ales 382 republi­cani și 197 reacționari. Agenția Havas ne comunică ur­­matorele: Paris, 7 (19) Octombre, sera. Resultatul tutor alegerilor este cu­noscut, afară de următor­ele departa­mente: Seine, Seine et Oise, Corse, Lot, Orne. Sunt aleși­ 199 membrii din stânga și 15 din drepta. Printre aleși sunt d-nil Rouvier, Cochery, Raynal, Clémenceau, Sadi- Carnot și Spuller. Paris, 7 (19) Octombre. Alegerile tutor departamentelor sunt cunoscute, afară de Sena și Corsica. S’a­u­ ales 208 candidați din stânga și 21 din drepta. Viitorea Cameră se va compune din 384 republicani și 200 conservatori. Paris, 19 Octombre. Lista republicană a trecut în între­gul ei la Paris. Resultatul definitiv al alegerilor este: 382 din stânga și 202 din drepta. Aleșii Parisului sunt deci d-n­l. Lockroy, Floquet, Anatole de la Forge, Aisson, aleși la 4 Octombre și d­nt ^ Br ° c?eí, fost deputat; Clémenceau, fos^ePutat ’ Allain-Targe, fost de­­fost demitat’ N­ dfr* D X J Risp­r lepătat- aceia un delegat al confe^ o­­­ ’ tu* ;și trimes către principele Bul £)tno st rUOKrt­ VC, TOSl­­.­r,Hc.u . • Gr­o­es­k^Nrin, fost deputat; Canta­­gre,fost d­eputat; De Lanessan, fost depu­^t; A­­res Guyot, fost consilier comunir; Vrébault, fost deputat; De­­lattre, fost deputat; Mathé, fost consilier municipal, fost președinte al consi­liului general și al consiliului comu­nal; Forest, fost deputat; Dreyfus, consilier municipal; Paul Bert, fost deputat; Lafont, fost deputat; Hude, fost consilier de arondisment, primar din Tssy; Brelay, fost deputat; Bourne­ville, fost deputat; Germain Casse, fost deputat; Roque de Fillol, fost de­putat; Bassy, fost lucrător din mine de cărbuni, secretar al federațiunei mi­norilor din Nord; Henri Rochefort, fost deputat; Laisant, fost deputat; Camerinat, lucrător, sindic al corpo­­rațiunei bronzurilor; Pichon, consi­lier municipal; Villeneuve, fost de­putat; Michelin, președinte al consi­liului comunal; Farcy, fost deputat; De Hérédia, fost deputat; Frédéric Passy, fost deputat, aleși la 18 oc­tombre. Regele Șerbiei a declinat propunerea principelui Alecsandru,­­jicând că guver­nul săi a făcut să se observe că misiu­nea d-lui Grecoff n’are negreșit altă țintă de­cit să propună o­ acțiune comună contra Turciei și că Serbia se menține pe baza tratatelor. A c­irculat scirea că Serbia a protes­tat contra dechlarațiunii ambasadorilor din Constantinopole, dar n’are nici un temeil. Sofia, 19 Octombre. — Guvernul prin­ciar răspunzând notei colective a puteri­lor zice că se angagiază într’un mod for­mal.­­ă nu permită să se creeze o ore­care agitațiune în regiunile vecine ale țărilor unde se țin actualminte forțele bulgare. Trupele Rumeliei fiind, ca acelea ale prin­cipatului, sunt ordinele directe ale prin­cipelui care este șeful lor suprem, gu­­v­er­nul asigură că șefii­­ deosebitelor cor­puri vor fi răspunzători și vrednici de pe­depse forte severe pentru ori­ce fapt de natură să creeze pericole pe granițele vecine. Guvernul de ebiază pe lângă a­­cesta,ca nu vor fi concentrări pe graniță, ci numai numărul de trupe trebuinciose pentru menținerea siguranței țărei. Acesta si curanță de altmintrerea a fost garan­tată de guvernul care, luând în conside­­rațiune seriosă sfaturile Puterilor, a sus­penda înarmările sale și a isbutit să facă să înțelegă poporațiunile bulgare stabi­lite dincolo de graniță, poporațiuni că­rora se adreseza fără îndoială partea din urmă­ a dec­larațiunii ambasadorilor, ce răspundere ar cădea asupra lor dacá nu se vor împotrivi ispitirilor cari ar avea de efect să tulbure liniștea și pacea. In sfîrșit, după ce mulțămesce puteri­lor pentru disposițiunile lor bine-voitore, bvemul bulgar esprimă ferma speranță : puterile vor primi într’un mod la cererea ce li se supune să iite­­ o zi deBună pe lângă Sultanul peat”” !. .. , ' o >TîI"' e primit de ricșa poporațiunilor Rumenei și V.«.6r .­rieî, pentru ca în loc să compromită li­niștea provinciilor prin separarea popa­­relor însuflețite unul pentru altul de sim­­țiminte frățești, să se póte, prin unirea acestor popore, să se asigure viitorul țărei. Constantinopole, 17 Octombre. — Cale indirectă.—In consiliul ce s’a ținut ieri pentru a pregăti răspunsul Porții la Nota Puterilor, s’a discutat cestiunea de a se ve­­de ca nu s’ar putea cere. 1) Desar­­mirea Serbiei și a Greciei 2) Ocuparea Filipopolei de câtre Turci 3) Depunerea prințului Bulgariei. 4) Răsturnarea mi­­nsterului Karaveloff. Constantinopole, 17 Octombre. — Cale­a directă — Cu tote asigururile pacinice repetate de mai multe ori de ministrul Serbiei, Porta urmeza a primi scris forte irele în privința intențiunilor guvernului sârbesc a cârui acțiune pare iminentă. Porta concentreza cu multă sărguință tru­pele sale între Prizrend și Pristina. Nu se crede în cercurile diplomatice câ Turcia trebue să se întemeieze pe un răspuns al puterilor în privința cererii sale de a lucra militărește. Nici uă pu­tere nu va voi de sigur să ia asupra iui răspunderea, chiar morală, de a libera Turciei un mandat ore­care. Dar părerea acreditată chiar în aceste cercuri este ca momentul actual pare favorabil Turciei în cazul când ea ar voi să ia oă inițiativă pre­care. Soliile pe cari le primesc. Pórta re­­prezintă pe regele Serbiei ca împins la resbel mai mult de situațiunea din în­tru a țarei de­cât de încurcăturile din afară. Tot se mai vorbesce de tendința ce ar manifesta guvernul elen de­ a ajunge la uă învoială cu Turcia. Soriile privitore la schimbări ministe­riale persistă, dar par neîntemeiate , de­ore­ce urgia lui Said-pașa, fost mare vi­zir, se accentuiază. Pentru a se apăra în contra secării tesaurului, ar fi vorba să se rețină sau să scadă pentru cât­va timp lefurile func­ționarilor. Banca otomană a promis Sultanului a-i acorda împrumutul de 20 milione lei, cu condițiunea însă ca puterile să garanteze Turciei menținerea tratatului de Berlin. * D. Gladstone scrie astăzi ca speră cum câ unirea Bulgariei va rămâne de fapt și desaprobă mișcările Greciei și ale Serbiei, cǎrora nu le recunosce dreptul de a se a­mesteca în afacerile altor țări. * MERCURI, 9 OCTOMBRE lf' Luminéza­te și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 1, ,l luni 12 leIi un luni 4 lei­h’iatra tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. ■8­) A se adresa: 5 ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiele pe:­­LA­ PARIS, la Havas, Laffite et C­ine, 8, Place de la Be­LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleisch­markt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Franco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Am stăruit în­tot­deuna a atrage atențiunea guvernului asupra modu­lui cum uni din funcționarii Statu­lui înțeleg a-și face datoria, și am fost de obiceiü întâmpinați cu comu­nicate. in Monitorul oficial, conținând adesea espresiuni puțin alese, ca des­mințire la cele <zise de noi. D. D. Sturdza, ministrul instruc­­țiunei publice, în particular, ne-a o­­norat cu comunicate de felul acesta, în contra abaterilor și abuzurilor ce au fost denunțate ca s’ar comite £ 1ri ale învățământului. " Astă­z­i, după ce d. ministru a fă­­­t cercetări seriose, recunosce că cu­m a fost dreptatea și adevărul, și neglijență, nepăsare, abateri și r 'guri au existat din partea unor nu­ncționari, dovadá sunt raportele de u Cfc Se asigură ca visita principelui de Wa­les în Viena și Pesta n’a fost esclusiva­­minte privată. El s’a încercat să apla­neze neînțelegerile ce s’au­ ivit acum în­tre Austro-Ungaria și Rusia. * Un bărbat de Stat sârb ar fi făcut ur­­tarea de chiarare : Serbia nu pate să mai aștepte mult timp; ea trebue să începa acțiunea, căci ori­ce tărăgănire­ nu pate fi pentru densa de­cât uă mare pagubă. * Cu ocasiunea trecere! sale prin Pesta, principele Petru Karageorgeviei dise ca Muntenegrul nu va putea să stea ne-ac­­tiv când Serbia, Grecia și România se vor oțărî pentru uă acțiune. Opiniunea publică din Serbia este favorabilă casei Karageorgevici, dar el n’are pentru mo­­men­t pretențiuni la Tron, afară numai deca evenimentele nu-l vor sili la uă ac­țiune. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI) 19 Octombre, 7 ore sora St.-Petersburg, 19 Octombre.—Rusia a propus întrunirea conferinței. Constantinopole, 19 Octombre.—In răs­punsul ies la nota colectivă a ambasado­rilor, Porta, după ce mulțămesce marilor puteri pentru disposițiunile luate în pri­vința iei, le cere să silească pe princi­pele Alecsandru să se întorcá în Bulga­ria. Porta manifestă speranța că având în vedere respectul pe care marile puteri l-au arătat totdeuna pentru tratate, se va da satisfacțiune cererii gele. 20 Octombre, 9 ore dimineța Sofia, 19 Octombre. — Violarea terito­riului bulgar de către trupele sârbesc! pare iminentă. La ora actuală nu se scie de ea ea s’a făcut. Uă neliniște fórte mare domnesce în cercurile diplomatice. S’ai trimis trupe spre granița sârbască. Poporațiunea e­otărîtă să se apere. Prin­cipele care a plecat la Kiustendil se va întorce în curând. Sofia. 19 Octombre. — In fadia gravi­tății solților, principele s’a întors la So­fia. Intorcerea sea pricinuesce uă mare emoțiune. Miniștrii s’au întrunit și țin consiliu. Niș, 19 Octombre.— Principele Bulga­riei a făcut cunoscut regelui Milan că are intențiunea să trimită pe d. GrecoT în­­ misiune specială la Niș. Telegrame din ziarele străine. Rusciuk, 18 Octombre.—Emigrantul sârb Pasici, care a fost espediat peste frunta­rii de autoritățile bulgare, dechiarâ ca a sfătuit pe amb­ii săi politici din Serbia să înceteze pentru moment ori­ce agita­țiune ostilă atât contra guvernului sârb cât și contra Bulgariei. Serbia nu tre­buie să-și desbine forțele prin ostilități contra Turciei și contra Bulgariei. Ar fi mult mai nemerit ca ea să proceda în comun cu Bulgaria contra Turciei, vrăj­mașul comun. Belgrad, 18 Octombre. — Un transport mai mare de soldați, care a fost liberat pentru munca câmpului, a sosit de la Nis­aid. Bruxelles, 18 Octombre.— Le Nord, or­ganul cancelariei rusesc­, atacă din nou într’un­­ articel aspru pe principele Alec­­u , M accentueza ca este nevoie ca el ["­. . . " 'Europa nu póte consimți c [ți ambițioși să nu fi­i •.. ..fixuxv Șl se­stășie un ti­aúisj eur­o­­ in . Bulgaria nu este încă cóptat spre a forma un regat independinte. Lovitura de Stat ce și-au­ permis să facă în Filipopole și Sofia, nu se póte justifica ; ea este opera unor ambițioși de cel mai râu sofii. Da­toria puterilor este limpede desemnată­­, ele trebuie să se întrunescă îndată, să restabilescă cu energie autoritatea Euro­pei, să decreteze status quo ante, să înlă­ture pe autorii mișcarei bulgare, să pe­­depsesca pe cei vinovați și ast­fel să în­temeieze pacea europena. Uă scrisore din Petersburg a aceluiași Ziar îndemna pe Serbia și Grecia să se feresca de aventuri, cǎci n’au a ascepta nici un sprijin din partea Europei. Cn asemene otărâre este în contrazicere cu blamul pentru cele petrecute și cu re­­cunoscerea drepturilor Sultanului. Deca Sultanul ar pedepsi astăzi pe principele Alecsandru pentru abaterea lui ca vasal,­­ar detrona și ar pune din n­ou ca gu­­vernatore pe Gavril-pașa, cine ar putea să obiecteze ceva din puntul de vedere al dreptului ? Și, de fapt, nu-’i va fi cu greu­ Sultanului să trăiască d’aci nainte în bu­ne relațiuni cu principele și partizanii lui rebeli? Acesta ipotesă și uă soluțio­­ne în sensul iei ar avea încă un desa­­vantagiu forte mare, de vreme ce pe d’uă parte n’ar satisface pe Bulgari, și de altă parte ar servi de protest Greciei și Ser­biei d’a rădica d’asemene pretențiuni. Cu a cârui pagubă ar putea are să se reali­­seze aceste pretențiuni ? Negreșit ca nu­mai cu paguba Sultanului, și atunci ar veni pe tapet cestiunea împărțirei Tur­ciei. D’aceea se nasce întrebarea: în al cui interes pate fi d’a provoca în momentul de față uă catastrofă, d’a slăbi pe Tur­cia și d’a face pe statele cele mici din peninsula balcanică să credă că sunt de ajuns nisce lovituri cutezatóre spre a do­bândi teritorii ș’uă întindere de putere ? Nu există nici uă putere mare, care din nisce cause atât de nimic să risce provo­carea trebuinței d’a se redeschide cu to­tul cestiunea orientală. Nimeni n’are cu­­ragiul d’a crea o­ situațiune atât de plină de pericole și de otărîri cu grave urmări. Rămâne deci calea cea mai simplă, mai înțeleptă și mai ușoră de esecutat, adică restabilirea statului quo ante, și după tote probabilitățile fără principele Alecsan­dru. Cu restabilirea statului quo ante s’ar înlătura și pretențiunile Greciei și ale Serbiei, căci este peste putință ca aceste state se întreprindă lovituri contra vo­inței Europei și fără a se expune la cele mai vătămătore urmări. „iilata,—I iroltuie * «ngrozestc*. rt, m_­meni. Bulgarii nu vor putea opune un mare resistență. Se pate prea bine să fie acolo ómeni înarmați; oficiali nu sunt însă de când Rușii au plecat, și generări de loc. De aceea resum: Deea Europa va apuca pe singura cale sigură și recomandabilă, restabilirea statului quo ante, apoi întrega voință europena, astfel cum este espusă solemn în tratatul de Berlin, va fi din m­ol întărită, or statelor balcanice, ori­cum s’ar numi ele, le va peri­pofta pen­tru altă­dată ca, prin viscele cugetate sau necugetate, să tulbure ordinea creată de marile puteri în interesul păcii euro­pene. ________________ SIT­U­A­ȚIA ISTE A. Neue freie Presse publică următorea te­legramă din Paris: „Uă persona naltă a făcut urmatorea expunere a situațiunei. Atât de mare a fost surprinderea ge­nerală în urma resculei din Rumelia, în cât mai tate puterile nu-și putură veni îndată în fire. Singurul care arăta de la început uă voință tare, limpede și nes­trămutată, fu împăratul Rusiei, care de saproba cele întâmplate printr-u­ vechiă­­mare imediată a oficialilor ruși. Dar fiind­­câ acest exemplu serios nu fu urmat de tote puterile, și’n același timp Statele cele mici începură a se mișca, Rusia lua încă vă­dată inițiativa spre a propune întrunirea ambasadorilor din Constanti­nopole. Acesta întrunire n’avea să se o­cupe de afacere de­cât într’un chip pre­judicial, să n’o resolve în fond, ci să pro­cure numai materialul și basele pentru să mai târzie otărâre a puterilor. Tot de nă­dată Rusia a recunoscut dreptul Sul­tanului d’a interveni, dar în același timp l’a încunosciințat ca ar face mai bine să aibă încredere în Europa. Nu se pute zice câ ântâiul memoria al ambasadorilor a fost la nălțimea misiunei lor. Tocmai fi­­ind-că el vorbia de principele Bulgariei și două partită gâlcevizóre, și presuma că ore­care paritate, a fi trebuit, mai ales după cererile comitelui Kalnoky, să se facă modificări. Conferințele d-lui de Giers cu principele de Bismarck întăriră vede­rile puterilor și, deca cel d’al douilea me­moriu nu va avea succesul dorit, este pro­babil ca se va ajunge la oă conferință europeană. Afacerea pare complicată. D’uă parte se zice câ unele din puteri voiesc a ține se­­mă de faptul deplinit, menajând pe cât se pate te­stul tratatului de Berlin. Dar CERERILE SERBIEI Pester Lloyds este informat ca represin­­tanții Serbiei pe lângă marile puteri al primit din noi instrucțiuni ca să preci­­seze în următorul chip puntul de vedere al guvernului lor : 1) Cu poporul sârb nu póte fi făcut în nici un chip răspunzător pentru vio­larea ce s’a adus tratatului de Berlin; 2) Cu Serbia a respectat într’un chip real și în tóte sensurile acest tratat și a efecutat cu mari sacrificii condițiunile o­­norase ce i s’al impus prin el; 3) Ca prin mărirea fară de semn a Bulgariei fară uă compensațiune cores­­punzătare de teritorii câtre Serbia, acea țară va deveni uă necurmată amenințare pentru Serbia, și că asemene stare de lucruri nu pate să înlesnesca relațiunile amicale dintre ambele State, ci va peri­clita în gradul cel mai mare viitorea lor desvoltare. De aceea este uă cestiune de viață pentru Serbia de a se menține echi­librul forțelor în peninsula balcanică. Măsurile pe care guvernul sârb le-a luat pentru mobilizarea armatei n’au fost im­puse nici cum d’un motiv de ambițiune, ci au fost luate numai în scopul d’a menține independința națională, care este amenințată acum d’a fi nimicită. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 19 Octombre. — Camera deputați­lor.—Cornițele Toare răspunzând interpe­lărilor privitore la luptele partidelor în Boemia, zice câ guvernul desapro cu mult escesele comise de ind a parțin celor două naționali, tațile și tribunalele ș’al săi­lor. Guvernul respinge într’ nergic aserțiunea cu sperma

Next