Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)

1886-09-11

SAMBATA, DUMINECA, 11, 12 SEPTEMBER 1886y ANUL AL XXX-LE Yoiesce și vei putea. ANUNOSURI Linia de 30 litere petit, puțina IV..........................40 bani Deta „ „ „ n DI . . . . 8 lei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia , 9 „ — n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein, et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefruncate ce refusa — 20 BANI ELEIVPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRA Fundatore, C. A. EOSETTL EDITIUNI BUGURESCI, 11 BRUMAREL ,­­ IIIndépendance roumaine, ale cărei prevederi, relative la purtarea Ru­siei în Bulgaria și la înființarea u­­nei provincii ruseșci între Dunăre și Balcani, s’au realisat pe deplin de la 9 (31) August Incoce, publică în n-rul său de la 7 Septembre st. n. uă scrisor­e intitulată Logica politică, datată din Pașcani 23 August st. vechiu, și subsemnată Nicolae Ro­­setti Rosnovanu. In acesta scrisoare, adresată d-lui ,prim-redactor al­­ ziarului L'Indépen­­­dance roumaine, după felicitările ce aduce d-lui prim-redactor cu privire la aceia că «apreciațiunile sale se «potrivesc cu adevăratele interese ale «tezei și cu necesitățile nestrămutate «ale logicei politice», d. Nicolae Ro­­setti-Rosnovanu Zice: «Intr’adevĕr, domnule, din tóte a­­«ceste evenimente (evenimentele bul­­­gare) reiese pentru noi uă înaltă «moralitate, și anume: tote popor­ele «Orientului nu vor putea trăi bine, de «nu vor fi în comunitate de idei, de « credințe și de interese cu marea na­­­țiune ortodocsă care a fost factorul «istoric al independenței lor; acesta «este pentru dânșii condițiunea pri­­­mordială a păcei și esistenței lor, «singurul temeiu stabil și nestrămu­­­tat al progresului și organisațiunea «lor. In afară de acestă necesitate «istorică și ineluctabilă, ele (poporele «Orientului) nu se pot aștepta decât «la desordine morală și materială, «la anarh­ie și la convulsiune». Vom începe prin a spune că «ma­­rea națiune ortodocsă» de care vor­­besce scrisoarea din II Indépendance este Rusia, întrupată în Țarul Alec­­sandru III, și că «tote poporele Orien­tului» sunt Românii, Bulgarii, Sârbii, Grecii și Muntenegrenii. Aceste rânduri sunt scrise într’uă vreme ale cărei <dile, una după alta, scot la lumină pe întrecute inten­­țiunile marilor puteri, privitore la Orientul europen ; aceste rânduri sunt aduse la cu­noștința compatrioților noștri, când Rusia gonesce din Bulgaria un prin­cipe care voia să facă din poporul bulgar un popor liber și de sine stătător , când Europa nu se mișcă în fața neauzitului fapt ce Rusia comite în Balcani , când fără crucea și Evangeliul,— mult mai istorice de­cât afirmațiu­­nile istorice ale scrisorii din L'In­­dépendance — Rusia, numai cu ru­ble, pornesce către Constantinopole.­­ Scrisorea Țarului Alecsandru III către principele Bulgariei, scrisorea «consecințelor sinistre» a făcut să pă­trundă în inima nóstru temeri adânci pentru viitorul întregului Orient. In cerc restrîns, născută póte din vîlva provocată de scrisorea Țaru­lui, și publicată într’un Ziar ale ca­rui prevederi continuă a se realisa în Balcani cu uă regularitate înfricoșă­­tare,—­scrisorea d-lui Nicolae Rosetti Rosnovanu, membru de căpetenie al Asociațiunei ortodoxe din Iași, nu e menită a finisei temerile ce frămân­tă az I pe ori­ce bun Român, nu va face să înceteze chinul românesc al concetățenilor noștril cari, pricepând, simțind și solind istoria țărei, văd Orientul deschis postirilor străine. Cu un timp, nu departe de noi, dar trecut deja în istoria gloriósa a renascerei române, în care, în dată ce primejdia bătea la porțile patriei nóstre sau împrejurul ei, ca un sin­gur om toți Românii, uitând certele lor interne, se uitau pentru a fi gata la luptă, la sacrificie, la morte și la viață. U­ singură partită se ridica din toata țării : partita Românilor; un singură voință : voința de a respin­ge iubirile de tóte soiurile ale străi­­nilor; un singur țel : apărarea pa­triei române. Românul are în colonele sale po­vestirea câtor­va din aceste sublime momente, din contopirea cărora năs­cură pe urmă unirea țărilor surori, independința și regatul României. Recitind aceste pagine și privind apoi în gluii­ ne la faptele ce se petrec când pe față când pe ascun­se, în aceste timpuri de îngrijire și de temeri naționale, durerea ne co­prinde inimele și ne întrebăm cu ru­șine : Nu mai suntem őre fii părinților noștril ? Incetat-am de a mai fi Ro­mâni ? Uitat-am trecutul și istoria țărei ? Căci, într’adevăr, a afirma într’un ziar care spune străinătății ce cre­dem noi de noi ănșine, de trecutul și de viitorul nostru, a afirma­­ că Rusia este factorul naționalității și independinței nóstre ; că Rusia este condițiunea primor­dială a esistenței nóstre presinte și viitore; că Rusia este temeiul progresului și organisărei nóstre; că prin Rusia vom scăpa de de­­sordinea morală și materială, de,a­­narh­ia și de­ convulsiunile—ce au­torul scrisorii din L'Indépendance se prevede căci pănă acum noi nu ve­dem în țară nici anarh­iă nici con­­vulsiuni; că numai prin Rusia nu ne vom abate din «calea mare și dreptă »care singură să ne ducă spre pro­­­pășirea normală și regulată, spre «plenitudinea destinelor nóstre ;» a afirma tote aceste țese este: sed a ignora cu desăvârșire istoria patriei; sau a schingiui neromânesc e na­tura faptelor petrecute în trecutul nostru; saü a jertfi adevărurile istorice a­­dimenirilor, intrigilor și pasiunilor amețitoire ale presvntelui. Gânditu-s’a autorul scrisorei din L'Indépendance la consecințele fa­tale—voiü Zice sinistre spre a’i com­place—gânditu-s’a­d-una sea la con­secințe, sinistre pentru demnitatea nostru națională, ale afirmărilor sale de mai sus? Cântărit­a românesc e greutatea in­sultei ce aduce națiunei române când spune, scrie și crede că prin Rusia am fost, prin ea suntem, prin ea vom fi ? Când, unde și ’n ce lupte, exi­luri, sacrificie, morți și groznice ne­norociri naționale, găsit-a autorul scrisorii din II Indépendance îndrep­tățirea monstróselor sale afirmări ? In ce critică sau fericită circum­stanță în­tins’a țărei nóstre pravos­lavnicul imperiu al Țarilor ră­mână sinceră, desinteresată, cu adevărat prietinosa ? II desfidem a ne cita una, dar una singură ! Crucea și scenele Rusiei au fost totdeuna de räți prevestitore. In loc de a imita pe Louis Veuil­­lot care Zilnic în II Univers din Pa­ris își băga degetele în ochii Provi­denței spre a vedea ce se petrece pe acolo, — autorul scrisorii din L’Indépendance, care vede «degetul lui Dumnezeu» cr nu «mâna Țaru­lui» în evenimentele bulgare, ar tre­bui să se convingă că tocmai dem­nitatea și «justiția imanentă» a is­toriei române protestă în contra u­­nor ast­fel de neașteptate afirmări. Am primit totul de la Rusia ! Prin urmare, de la ’nceputul a­­cestui secol, de când uă parte din boierii țărei, fără iubire de patriă, voiau să părăsăscă căminurile stră­moșesc! și cereau lui Napoleon I voia să se acid­eze în Francia, de atunci și până astăzi, națiunea în­­trăgă, boieri patrioți , negustori, și țăranii sublimi ai Divanurilor, n’au făcut nimic alt de­cât a îngenuchia, ca sclavii Rusiei din Sofia, și a primi din mânele consulilor tot ceia ce face astăzi pe autorul scrisorii din L'Indépendance, tot ceia ce face pe străini ca și pe Români a trăi liberi într’o țară liberă și respectată, sub scutul legilor liberale ? Ce rătăcire ! O constatăm azi în Ziua când Românii celebrază gloriasa aniver­sară a Griviței! In 1884, pironit de dureri pe fo­toliul de lângă masa de redacțiune de lângă care numai mortea ’1 ri­dică, învățătorul nostru citea cu lă­­comie Zilele străine cari povestiau și discutau întrevederea de la Skier­­nevici. Atunci fură scrise asupra întreve­­derei celor trei împărați acele arti­cole al căror refren „Mi-e frică !il resună și astăzi în auzul nostru. Atunci, cu, incomparabila’l blân­­deță, ridicându-ne până la el, Ro­setti discuta cu colaboratorii Româ­nului cestiunea Orientulul, espunân­­du-ne vederile ce’l conduseseră tot­deuna. „Să nu fim cu nimeni, să fim cu „noi, sau dăcă împrejurările ne vor „porunci și noi nu ne vom pute ri­­­dica de-asupra lor, să fim cu cine­va, dar nu, nu cu vecinii noștri is­torici! «Citiți istoria țarei și citiți, adăugea «el surîzând cu fericire, citiți colec­­­țiunea Românului, căci s’a făcut is­­­toriă de când el trăiesce, veți ve­­­dea că am dreptate». Nu uităm cuvintele învățătorului nostru. Vom citi, ne vom uita în giuii­­ne și, ceia ce interesele cele vitale ale țărei ne vor dicta, o vom spune ori­și­ cărui Român, membru sau nu al Asociațiunei ortodoxe, în ori­ce o­­casiune, b­u chiar—și acum mai cu semn ! —la alegerea Mitropoliilor și Episcopilor României. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 10 Septembre.—«Daily News» menționănd credința Turciei, ca Engliteza, pentru a răspunde la acțiunea Rusiei in Balcani, ar ocupa Gandia, spune ca a­­cesta este cu putința. Roma. 10 Septempre. — «Il popolo ro­mano» declara cu totul nefundata știrea după care ambasadorul Rusiei ar fi expri­­mat comitelui de Robilant, ministru al a­­facerilor străine, regretele guvernului rus pentru atitudinea cabinetului italian, față cu evenimentele din Bulgaria. Viena, 10 Septembre. — ziarul «Frem­­deublat» cu ocasiunea plângerilor «Româ­nului» în privința violării frontierilor, con­stata ca acesta cestiune va fi definitiv în­cheiată pe baza anchetei locale făcută în 1883 de câtre o­ comisiune mixtă, care se va întruni la Viena în cursul lunei lui Septembre. «Fremdenblatt» doresce ca, pene la re­­gularea definitivă a acestei cestiuni, guver­nul român se dea prin organele sale, ins­trucțiuni precise, pentru a menține «statu­­quo» în modul cel mai constiincios, pen­­­­tru a evita rișce incidente ca acelea ce s’au întâmplat lângă Vârciorova. «Fremdenblatt» crede că sciiile date de ziare în privința pretinselor intențiuni ale Rusiei față cu Bulgaria, intențiuni ce ar ar avea de scop să încorporeze Bulgaria c Lumineza­te și vei fi.­­ ABONAMENTE • T­ ^țr­apitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei; pgsstru țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 16, Fleiachmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­­cesco de Paola (N. D.) 16, Geneva. -EA VICTORIEI. 10 Directori: VINTILA a A. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard. — <­icta numai aspirațiunile și c­iviștilor­ ruși, ce privesce intențiunile a­­l Ungariei privitore mai cu iile de aneosare a Bosniei Ș , «Fremdenblatt» se crede i­ara ca zadarnice asemenea .P f­a­c­il î­i c­er. — Veți chiema pe principe iar în Bulgaria ? — Acum este prea târgu­l ca sé’l chie­­mann. Nu cred ca el va consimți să se mai intorca. Și intr’adevar nimeni în Sofia nu cre­­ st îți A"­­ I­'.. .■ c­um la catedrala în onorea '1 ...•nu­ asista ocasiune va fi și un mare parada. Regimentele rumeliate vor primi drapele la fel cu ale regimentelor bulgarespt. In cât­e­va grupuri de deputați se crede că se va protesta contra regentei, care ar fi contrarie articolului 27 din Constituțiune, care prevede că regentul trebue să fi fost mai ântâ- ministru. Credem ca Camera supt impulsul d-lor Stambuloiî, Karavelofî și Murkuzoff va ra­tifica tote măsurile luate de principe. Petersburg, 10 Septembre. — «Novoie Vremia» spune că Rusia nu este dispusa a se opri în fața «Veteiul» Engliteriei, care singura manifestă intensiunea de a pune piedici Rusiei. «Novosti» dire­ca Rusia a voit sa res­­tabilesca echilibrul în Balcani, distrus de Englitera. Darmstadt, 10 Septembre.— Principele Alecsandru a sosit la 4 și jumătate. A fost primit de însărcinatul de afaceri al Engli­­terei și de șeful municipalității. Principele a plecat înainte la Yugenheim. Sofia de la 12 penă la 16 August. Maio­rul Popoff și regimentul întâi o cerură pro­misiune în scris ca principele se va în­torce negreșit, căci altmintrele vor ataca orașul , regimentul Struma și­ arteleriștii cereau să li se dea promisiune în scris ca principele nu se va întorce, și că în cas contrariu vor ruina orașul. E ca de ce guvernul din Sofia n’avea energie, in curs de opt­­ zile am trait forte reț în Sofia. Nu puteai să spui un cuvânt adevărat, nu puteai să eși afară din oraș, care era împre­surat din tote părțile de trupe, șijafara de acesta chiar însuși cerul se supărase pe noi. Plea necontenit, luna, fulgera; numai când veni vestea ca principele se intorce iar, numai atunci sorele se indura de noi și ne arată razele sale. Intrega Bulgaria și chiar Europa va fi curiosa sé scie cari au fost autorii loviturei de stat. Sunt sosi de la Viena maiorul Panutza. El primi funcțiunea de procuror general și se puse la lucru cu tata energia care’l caracteri­­seza. Chiar Marți, a doua zi, fura ares­tate multe persone la cari se găsiră scri­sori compromițătore și nu numai Zanco­­viști ca Clement, Zancoff, Liudscanoff, Mi­­laroff, Balabanoff etc., dar și Caraveloff, Nikiforoff­, maiorul I’andff și alți mulți ofi­­țeri. Frica apucase pe toți și toți așteptau că judecata groznica. Dar Mercuri mai toți au fost liberați unii case arestați la domiciliu. Caraveloff, Panoff și Nikiforoff au fost păziți forte strict ca sa nu intre nimeni la ei. M­a­­»e jJjLanoá nim&ui i»a­­nunța déca au luat și e^ parte la com­plot, precum nu se póte iei déca ei sunt cu totul nevinovați. Un membru din al douilea guvern pro­­visoriu ’mi spunea : Caraveloff este vino­vat și déca a sciut, și déca n’a sciut des­pre complot. Déca a sciut,, trebuia să ia măsurile necesare ; déca n’a sciut atunci este vinovat de ce n’a sciut. Bendereff și GruieiT se bucură de sim­patia generală. Amendaci au avut mulți amici și cunoscuți și au fost respectați nu numai în armata întregă ci și de către mulți orășeni. Amendaci erau cunoscuți ca patrioți forte buni. Cănd sosi soirea c P p­rincipese se întorce, tote fisionomiile devenira vesele, începend cu aceia a cerului. Omenii începură se iasa afară din oraș ca să se plimbe. Negoțul ncepu din n­ou mersul său regulat. Dea Dumnedeu să intre tote în starea lor de mai nainte. Corespondență particulară a „Românului“ Sofia, 26 August, 188 I. In una din corespondințele mele prece­dente am descris impresiunile țăranilor bulgari în urma ultimelor evenimente. Astă­zi ,ne voi­ încerca să va descria impresiunile cetățenilor și mai cu semn a inteligenței bulgare. Dar evenimentele s’au urmat așa de grabă în­­ jurs de, câte­va zile, ast­fel că aic­i intrat(UT) șirul cores­pondințelor, descriindu-se în ultima mea corespondințâ primirea ce s’a făcut prin­cipelui Alecsandru la intrarea s­a în Sofia. Asta mî ’mi împlinesc datoria. Am întrebat la 13 August pe unul din cunoscuții bărbați politici, pe care ’i sciam că este nepărtinitor, daca va fi bine scu­réat pentru Bulgaria că s’a detronat prin­cipele. El ’mi răspunse : — Nu pot, să mă pronunț într’un mod hotârît. Totul va depinde de la sfârșitul acestei comedii. Dintr’un parte e bine că a plecat principele, și cea de ce, mai ăn­­téia de tote este speranța ca desbinarea între partide va înceta, vom avea pace in­terna ; pe urma, Rusia nu ne va mai face obstacole în afacerile interne și va lucra pentru recunoscerea definitivă a unirea ce­lor două Bulgarii. — Dar spuneți mi acum de ce este reu că principele este detronat. — Este rea pentru că lovitura de Stat este­ făcută prin armată. Acesta va fi forte de­moralizată. S’a făcut un precedent forte reu ; cine sde deca după câți­va ani nișce militari nu se vor încerca să detroneze și pe nuoul principe ? E rou fiind­că nu se scie care va fi nuoul principe și, ce este mai mult, putea-va el să fie așa de capabil și energic ca principele Alec­­sandru. Eu unul mă îndoiesc forte mult. E rou încă fiind­că suntem amenințați de uă ocupațiune rusesca. Déca vom fi ocu­pați, noi vom peri definitiv. Rușii vor ni­mici ce noi am putut face în timp de șapte ani, și daci acesta ocupațiune va dura vre-uă Zece ani atunci chiar națio­nalitatea nostră este amenințată. După Zece ani în Bulgaria se va vorbi mai mult ru­­sesce de­cât bulgăresce. Lăsai pe acest patriot și mă dusei la un inamic al principelui. — Cea mai fericită Zi pentru Bulgaria este Ziua de 9 August; s’a dus străinul, s’a dus neamțul. Rusia ne a promis ca nu ne va ocupa și nici nu ne va trimite co­misar, numai decâ ’1 gonim pe Batten­­bergul. Pentru anteia ora, Bulgaria este astf­zl liberă. Mă dusei la altul pe care îl sciam că este amic și apărător înfocat al princi­pelui. — Nenorocire, amară nenorocire. Când ne vom linișci și no­­i mereu revoluțiuni, mereu lovituri de stat; poporul s’a ruinat; vom perde în ochii lumei ori ce respect. Vor veni la ordinea căiler cestiuni dinas­tice și vor absorbe tote forțele poporului. Retragerea principelui A­­lecsandru. Neue Freie Presse se esprima, în fața retragerei principelui Alecsandru, în mo­dul următor : Dânsul (principele) și în acesta situațiune a vieței sale se arată ca un bărbat nobil, generos, cu carac­ter, și precum în istoria modernă nu se găsesce exemplu ca un prin­cipe, care a eșit din alegere legitimă, care a fost confirmat pe tronul său prin sancțiunea puterilor, care se bucură de iubirea și stima poporu­lui său să fie nevoit în timp de pace și în mijlocul dovezilor celor mai cordiale de devotament din partea țerei, se merge în exil, pentru că remânerea sa îi displace unei puteri streine, tot astfel în lungul șir al detronaților, care ni ’i prezintă is­toria, nu vom găsi nici unul, care să fi putut depune coróna cu con­știința curată și cu tóte onorurile, ca acest tânăr principe, care a tre­buit să cunosca atât de timpuriu partea tragică a tronurilor. Dânsul cade ca uă jertfă a puterilor euro­pene, care prin el nimicesc însăși tratatele și hotărîrile lor, și dânsul, un al doilea Curtius, se aruncă sin­­­­gur în prăpastie, pentru ca să scape­­ sora sa de pericolul unei ocupațiuni I rusesc!. Fi-va acesta fără urmări­­­rele pentru principiul monarchic, care acum a fost călcat în piciiire în per­sona principelui, sau servi-va cel puțin pentru a menține pacea europănă, numai viitorul ne va putea dovedi­ nu Brzegovina. Scirile de felul acesta au fost în mai multe rănduri desmințite de către presa oficială austro-un­­gară. Cu tote aceste desmințiri însă, lumea a rămas neîncreditare și în timpul din urmă «Novoie Vremia» a revenit asupra cestiunii. «Nemzet», organul d-lui Tisza, răspunde a­­cum printr’un articol din care re­producem următdrele : Nimeni nu admite că scopul ocupațiunii Bosniei și Brzegovinei a fost numai d’a restabili ordinea, pentru ca mai pe urma să se lase iarăși aceste provincii acelor e­­lem­ente, cari făceau din ele un centru de­ agitațiuni politice. Noi le-am ocupat, pen­tru ca trebuia să le ocupam. Tot atăt de sigur este ca vom procede la anecsare, când ne vor sili împregiurarile și vom crede că acesta o reclamă interesul mo­narc­iei nostre. Timpul când se va ivi a­­cesta necesitate este un secret al viitoru­lui ; d’uă cam data nu vedem ca acest timp să se fi apropiat. Presa engleză și evenimen­tele bulgare. «Morning Post» speră că Englitera va avea cât de curând ocasiune de a convinge diplomația rusas că câ ea a făcut sociificla fără de birtaș, daci și-a înteneiat acțiunea ei în penin­sula sl­ănică pe că Enghi­l erei pr^­v-Tm l­a Bulga­ria remânie stat indepe­ident sau ser­­vesce ca­­ punte pentru înaintarea Rusiei la Constantinopole. Nu sorta Bulgariei ci triumful politicei rusesc­ in peninsula balcanică intereseza pe Englitera ca mare putere mahome­dană și europeană Politica tradițio­nală a Engliterei față cu Turcia nu este abandonată. Dacà Englitera nu voiesce să renunțe la posițiunea ei atât în Europa cât și în Orient, tre­buie sa fie gata pentru sacrificii. Cabinetul din Petersburg să nu se prea grǎbesc, cu tragerea conclusiu­­nilor, căci acestea nu se potrivesc cu politica tradițională a Britaniei și cu interesele lumei civilizate. «Pall Mall Gazette», vorbind des­pre abdicarea principelui, se arată favorabilă Rusiei și crede că abdi­carea are mai curând de scop de a provoca ocupațiunea Bulgariei de cât d’a o înlătura. Articolul com­pară apoi posițiunea Rusiei în Bul­garia cu posițiunea Engliterei la Nil și observă că precum Englitera nu pate să sufere un mediv dușman, tot așa nu pate nici Rusia să su­fere in Bulgaria un principe dușman eî. Trecând după acesta la atitudi­nea principelui Bismarck, numitul Ziar Z­ce ca Bismarck stie forte bi­ne ce trebue să facă și înțelege că adevărata politică pentru Germania constă în a întreține bune relațiuni cu vecinii. Ar fi de dorit ca bărbații de stat ai Engliterei să urmeze să politică tot atât de sănătosă în pri­vința țării lor. Austro-Un­garia în fața evenimentelor din Bulgaria. Un represintant al unui mare ziar german a avut o­ conversațiune cu un distins bărbat de stat din Aus­­tro-Ungaria. Acesta a declarat că ști­rea despre un aranj­ament între cele trei puteri imperiale în privința politicei balcanice este neîntemeiată. Un asemenea arangjament nici n’a fost în timpul din urmă obiect de discuțiune între bărbații de stat cari s’au întâlnit la Gastein și mai pe urmă la Franzensbad. In Austro-Un­­garia principele Alecsandru, imediat după detronare, s’a bucurat de sim­patii nu numai în cercurile cele largi ale poporațiune, ci și în cercurile politice, și numai după ce principele

Next