Romanulu, mai 1887 (Anul 31)
1887-05-01
ANUL XXXI-LE Voiesce și vel putea. AN UNCIU RI Linia da 80 litera petit, pagina IV............................40 han! j Deto „ , „ „ HI...................2 1*1 — InaMținEl și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — t A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea chiarului, IN PARIS, la Havas, Lapit« et Canie, 8. Place de le Biorsi LA VIENA, la d-nii Kaasenstein et Vogler, (Otto Maas*). LA FRANCFORT, 8. M. — la G. L. Dante et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și Assterat. — Serswik nefr&se&te se refa*& — 20 BANI ESEMPLARUL BUCURESCI, 30 PRIER Nu mă voi ocupa, de astă dată, tecestiunea de a se fei ducă este bine séurcat, dacă este do uă politică adeverat liberală și strâns legată de ideea a dinasticismului bine înțeles și bine priceput a unei partide de guvernământ ca să aducă dinaintea Justiției, ori care ar fi densa două yamdată, persona inviolabilă și iresponsabilă a Maiestăței Sale. Asupra acestui punt va rămâne procesul pendinte dinaintea națiunei, intre adevărații liberali și cei cari continuă sub scutul celui mai încins absolutism să se număscă liberali. Procesele de presă au calificat în tate statele și în tote timpurile paridele politice cari s’au succedat la guvern ! Tot de asemenea nu mă voiți pcupa de ideia nenorocită, pe care a avut’o guvernul, mai ales din punctt de vedere internațional, de a introduce pentru delictul de ofensă adus prin presă personei Maiestățeicele Regelui uă jurisdicțiune escepțională, pe care a crezut de cuviință i o întinde și în privința suveranilor S’a spus îndestul și s’a arătat cu multă autoritate în Constituanta de la 1884, de către șeful partidei liberale și decanul presei C. A. Rosetti, la câte neajunsuri internaționale pute ajunge cu uă asemenea disposițiune un stat mic și înzestrat cu u justiție dependentă de puterea esecutivă. De aceea și asupra acestui plni, pentru care noi desidenții liberali ne-am retras cu șeful și drapelul nostru în cap din Parlamentul din 84, vom lăsa să subsiste procesul etern intre noi și guvernanți până când va veni momentul socotelelor reciproce dintre noi. Nu vom face dor astă dî alta decât să discută cestiune pur juridică și de drept constituțional, facând cu acestă ocasiune un apel franc și călduros la mintea sănătosă a tuturor jurisconsulților din România, fără osebire de culore politică întru cât vom înlătura cu toții orice pasiune sau idee preconcepută în citirea și comentarea atât a testelor de lege relative la materie, cât și a actului incriminat din Lupta și tradus dinaintea justicorecționale, prfcă acest finit, și spre a fi mai s înțele de toți, să-mi fie pera face unu vmic istoric al legislaei nóstre penale asupra acestei erii .rt. 77 din C. Pen. al anului 5 nu a prevăzut și pedepsit de delictul comis în contra persónei mitorului, a Domniei și a fiilor 1 anul 1874, când s’a reformat Iui Penal, s’a adăogat urmatorea sosițiune : o va pedepsi cu închisdre de la ä luni până la două ani, și cu adă de la două mii pănă la trece lei, acela care, prin aceleași mii va ataca autoritatea Constituției a Domnitorului sau inviolabilizapersónei Sale, sau drepturile Conaționale ale dinastiei lui, precum icela ce va imputa Domnitorului a le guvernului său, pentru care numiniștrii sunt responsabili.de unde resultă că alta este deal comis în contra personei pri a Domnitorului și a familii séle, ilia delictul comis contra personei lice numai a Domnitorului ca întit cu autoritatea sea constituțională și inviolabilitatea personei precum și iresponsabilitatea sa, acoperită prin aceia a miniștrilor. Alte elemente constitutive ale delictului, altă pedepsă , prin urmare seriasa și consciinciósa băgare de sumă a judecătorului chemat să despice și să aprețuiască faptul incriminat ! Ce a făcut acum Constituțiunea nostră ? Ea nu s’a ocupat, ca nici uă Constituțiune din lume, de caracterizarea și pedepsirea delictelor de presă, în privința cărora s’a referit din contră la codul penal, care în specie de sigur nu pate fi decât acel din 1874 iar nu cel din 1865 reformat prin cel d'anteiü, ci ținând numai la principiile cele mari și imuabile, s’a pronunțat pentru libertate și în contra impunitatea, consacrând după ideile lui Benjamen Constant și a tuturor publiciștilor moderni, ca singură și unică garanție a acestei libertăți, juridicțiunea juraților! Astfel glăsuește Constituțiunea nostră din 1866 printr art. 24 și 105; astfel glăsuește și acela din 1884 cu modificarea adusă de guvern art. 24, și care este de uă mare importanță în cestiunea de față. E că teistul modificat : «Delictele de presă se judecă de juriu, afară de acele cari s’ar comite în contra personei Regelui și a familiei Regale, sau contra Suveranilor statelor străine. «Aceste delicte se vor judeca de Tribunalele ordinare după dreptul comun». Deci dor în regimul organisat al presei în România există dualitate de delicte în ceia ce privesce persona Majestățea Sele Regelui, precum asemenea există și dualitate de jurisdicțiuni, după natura și caracterul delictului imputat, și, spre a resolve problema constituțională, pe care am pus’o înainte, dator mă simț a’mî pune întrebarea următore : Care este în materie de presă jurisdicțiunea de drept comun și care este cea de escepțiune ? întrebare, la care răspunsul unanim al întregului colegiu de jurisconsulți trebue să fie că jurisdicțiunea de drept comun este Juriul iar escepțiune Tribunalele ordinare. Testul art. 24 modificat este clar, și nu pote fi chiar supus unui comentariu. Asemenea, fiind constant în materie de interpretațiune de legi că orice nu intră în escepțiune este și rămâne de fel în dreptul comun, față mai ales în materie penală cu principiul nestrămutat că in penalibus non est extendmn, principiu favorabil întotdeauna inculpatului, mă întreb iarăși la care anume delict comis în contra Maiestăței Sale Regele și prevăzut de art. 77 cod. pen. a înțeles Constituanta din 1884 să facă escepțiune de jurisdicțiune ? La tôte sau numai la unul dintr’ânsele? Testul enunciat mai sus precum și desbaterile urmate în Parlament ne arată destul de clar că numai persona privată a Regelui și a familiei sale a fost sustrasă de la jurisdicțiunea juriului, și că dar atacul adus personei publice a Suveranului investit cu autoritatea constituționale... nu pate ca delict de presă decât să cadă sub jurisdicțiunea de drept comun care este Juriul. Rămâne acum să facem apel la buna credință și imparțialitatea tuturor cititorilor al articolului d-lui Panu intitulat «Omul periculos», și care constitue corpul delictului, pus în vederea întregei națiuni de către înțeleptul guvern, și să-i întrebăm alături și împreună cu judecătorii chemați a judeca, daca densul ese cumva din cercul acțiunea Regelui ca Rege constituțional față cu țăra și instituțiunile ei, spre a intra în viața sea privată sau a Augustei Sale familii? Să nu uite dor pasionații cititori că acest articol, din care se constitue un delict bine caracterisat, aparține ca și interpretațiunea art. 24 din constituțiune censure și criteriului suveran al înaltei Curți de casațiune, care desigur că și de astă dată ca și în procesul «Independenței române» va interpreta art. 24 și 105 în înțelesul absolut și neîndoios al libertăței presei. De ce dor guvernul a tradus pe d. Panu dinaintea justiției corecționale iar nu dinaintea juraților ? De ce pe lângă greșala politică a mai adăugat și pe cea juridică ? Declinatoria de competință să impune justiției și sper că dânsa nu va da naștere, cu solința dreptului, din care singur trebue să fie învestită, unui precedent funest prin care cessiunile politice, greșite, bine-venite sau nu, să fie sustrase opiniunea publice, concentrată în materie judiciară la Jurați! D. Gianni. Iliceam într’unul din numerile trecute ale Românului că acum, când nu sunt alegeri de făcut nici înalte treburi de înalta politică, prefecții ar putea să ’și întorcă privirile și spre administrsțiunea( județ,)) lui ce cârmuiesc. Partea de capeteniă a acestei administrațiuni este fără îndoiala instrucțiunea, și’n deosebi instrucțiunea rurală. De aceia, când citirăm circulara d-lui D. Micescu, fost senator și actualmente prefect al județului Muscel, circulară adresată invețătorilor rurali, simțirăm că adevarata bucuria, căci ui se arată printr’acesta circulară că sunt prefecți cari sciű se judece și sé aprețuiască folosale instrucțiune rurale pentru țăran și pentru țară. Cam astăzi în acest loc vre câte-va părți din circulara d-lui prefect de Muscel, și vom reveni asupra punctelor desvoltate precum și a măsurilor practice ce trebuesc luate pentru ca, intr’adevĕr, folos se iese din instrucțiunea rurală pentru tiranul român. Ca amic al instrucțiunei publice, dire de prefect de Muscel, ca amic al corpului didactic, doresc, pentru moment, se va puia în vedere urmatorele : Mai presus de tote, onórea și consciința în tot ce faceți pentru învățământ. Lumina d-vostră pe cât este necesara în școli, pe atât este și în mijlocul poporațiunei în care trăiți, întrebuințați-o cu sinceritate și devotament pentru desvoltarea și fericirea cetățenilor d-vostru ; întrebuințați-o cu fidelitate față cu instituțiunile nóstre sociale; întrebuințați-o die cu zelul omului ce nu se gândesce decât la formarea aluatului ce frământă și din care are se reiasa generațiunea viitare. Oricât de frumose ar fi instituțiunile nostre și ori ce forme le-am da, nu pot să dea fructele așteptate decât numai atunci, când cei ce sunt chiamați pentru a se bucura de densele, sunt crescuți și formați pentru a sei să le practice. Ecă dér, gréua misiune ce aveți, écá ținta la care trebue sé ajungeți, écá apostolatul d-vóstra. Lăsați la ua parte interesele personale, uitați pentru un moment ambițiunile trecătore, și ca cârmaciul credincios țineți-va cu demnitate la cârma învățământului pentru a salva generațiunea viitore de mizeriele luptelor sterile prin cari am trecut noi. Nu uitați un moment măcar că misiunea d-vostră este cu totul alta, este aceea de învățător și când pronunți acesta vorbă, d-vostra mă înțelegeți, mă apreciați... In curând voi avea fericita ocasiune se ve ved pe fiecare în parte și la lucru. Sunt siguri că, precum întotdeauna m’ați ascultat și am schimbat împreună cu d-vóstra multe rele ce bântuia învăța meniul primar rural, mâ veți asculta și acum, ca împreuna să ne ridicam și se formăm acel templu măreț al sciinței și verităței «școlii». Așa se ne ajute Dumnedeu. Cei mai mulți din guvernamentali, în întrunirea de la 13 (25) Aprile, au hotărit să susțină candidatura d-lui P. Sfăncovici la colegiul I de Senat. Cei mai puțini doi nu și cel mai liniștiți susțin, în contra votului de la 13 (25) Aprile, candidatura d-lui dr. Penescu. Acestă nesupunere a supărat pe conducătorii alegere!. Voința Națională scrie între altele în articolul său de fond de afără urmărele cuvinte forte caracteristice și demne de a fi meditate de aceia cari se uită cum propășim în materie de alegeri: «De altminteri, nu ne îndoim că «chiar guvernul se va sili se deja«probe pe aceia din agenții săi cari «și-ar uita îndatoririle lor pănă acolo «încât să îndrăsnăscă a vorbi în «numele seu, în aă cestiune unde «nu trebue să aibă cuvântul decât alegătorii.» Frasa e monumentală; francheța confratelui nostru guvernamental e o o adevărată perlă electorală. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Bruxelles, 29 Aprile. Ministerul va pune cestiunea de cabinet cu ocasiunea votului relativ la serviciul mii1' pe'mai, Washington, 29 Aprile. Congresul din Nicaragua a ratificat contractul privitor la construcțiunea canalului din Nicaragua. Paris, 29 April e. I. Herbette, ambasadorul Franciei la Berlin, a telegrafiat d-lul Flourens, ministrul afacerilor strâine, că a primit dosarul complet al afacerilor din Pagny. D. Herbette crede că d. Schnaebele va fi pus în libertate acel fér mâne. Paris, 29 Aprile. Din ordinul împăratului Wilhelm, d. Schnaebele a fost pus în libertate. Petersburg, 29 Aprile Subscripțiunea pentru uâ sută de milione a dat două miliarde. Repartițiunea va fi de 5 la suta. Petersburg, 29 Aprile. Perechea imperială care se află acum la Gatchina va întreprinde peste câteva săptămâni uă călătorie în țara cazacilor de la Don. Maiestățile lor vor fi însoțite de principele moștenitor, Petersburg, 29 Aprile. Circulă sgomotul că generalul Drentelen va fi numit în locul generalului Ganeskis comandant al fortereli Paul. In acest caz generalul Orszewski va fi numit guvernator general al Kievului. Berlin, 29 Aprile Iu cercurile oficiase se predice retragerea apropiată a d-lui de Giers, și că cornitele Souvaloff va juca un rol politic forte însemnat. Berlin, 29 Aprile După Gazeta Națională circula zgomotul în cercurile politice că guvernul este hotărât a proclama starea de asediu în Alsacia-Lorena spre a împedica agitațiunile subversive. Belgrad, 29 Aprile. Generalul Horwatowicz, a propus regelui de a primi un cabinet Bistici. Regele a refusat. Berlin, 29 Aprile. Gazeta Națională anunță punerea imediata in libertate a comisarului Schnaebele de și este constatat că comisarul francez a fost arestat pe teritorul german. Guvernul considera invitațiunea d-lui Gautce ca un sauf-conduite pentru d. Schnaebele Poliția ignora asistența acestei scrisori când a arestat pe Schnaebele. Berlin. 30 Aprile Piarul Berliner Tageblatt anunță câd Nelidoff actualminte ambasadorul Rusiei la Constantinopole va înlocui pe cornițele Șuvaloff la Berlin. DUMINECA, 1 MAI 1887 Luminétate și vel fi. ABONAMENTE la Capitală și districte: un an 48 lei; șase Iani 24 lei; trei sani 12 lei; n& luni 4 lei Pentru tureurile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea járulni și etici *1* poatale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Benne LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 16, Fleischmarkt« IN ITALIA, Ia d. dott. Cav. Gustave Oroca, Via SanFranoesoo ie Fiola (K. O.) 15, Geneva. — Articolele nepebllcate se ard — Solia, 30 Aprile Eris a oficiat un tedeum solemn făcându-se și paradă cu ocasiunea aniversărei fondărei ordinului Vitejiei. Viena. 30 Aprile Seii private anunță că generalul Ignatief va înlocui pe d. de Giers. Acesta scrie a produs să vie impresie în cercurile politice unde se crede într’u apropiată schimbare în politica Rusiei. Berlin, 30 Aprile. Gazeta Coloniei ejice că în cazul când d-nii Șuvaloff și Giers ar fi rechemați de la posturile lor, politica Rusiei ar intra în niște căi ostile Germaniei. Piarul Kreuzzeitung persistă a susține că nu se știe, încă nimic de rechemarea d-lui Șuvaloff. Agenția liberă. RUSIA II AUSTRIA IN ORIENT Reproducem după Neue Freie Presse urmatorele rânduri: Norddeutsche Allgemeine Zeitung, într’uâ polemică cu paiele rusesc, a mai făcut încâtă dată în treacăt observațiunea, ca nu Germania, ci Rusia a fost aceea care a împins pe Austria pe calea epansiunei in Orient. Astăzi, Norddeutsche Allgemeine Zeitung se esprimă puțin mai lămurit în ce priveșce originea ocuparei Bosniei și Herțegovinei de către Austria și în ce privesce politica rusesca fața cu acesta ocupațiune. După indicațiunile organului cancelariei germane, arangjamentele austro-ruse în privința Bosniei și Herțegoviei s’ar fi făcut âncă în anul 1876 fără soirea Germaniei și un an mai târziu s’ar fi sancționat de către ambele guverne interesate. Și acum tot acei bărbați de stat ruși cari au luat parte însemnată la aceste negocieri și arangjamente, caută să turbure buna înțelegere între Petersburg și Berlin, aruncând în sarcina politicei germane respungerea pentru ev curi de dânșii. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, prin acesta destăinuire, desigur face alusiune la întâlnirea ce a avut împăratul Austriei cu al Rusiei la Reichstadt, în 8 iuliü 1876, și la care întâlnire au fost de față și principele Gorceacoff, mort mai în urma, și cornițele Andrassy. Dar fiind ca Nordeutsche Allgemeine Zeitung mai adaugă ca arangjamentele făcute la 1876 au fost sancționate în 1877 și că au luat parte tot acei bărbați ruși, cari caută acum să semene desbinare între Rusia și Germania este probabil ca se are în vedere misiunea generalului Obruceff la palatul imperial din Pesta, lucru care s’a petrecut în adevăr în anul 1877. Obruceff și Ignatieff—astfel spune Kölnische Zeitung—au luat, sub răspunderea principelui Gorceacoff, parte la negocieri, din care a rezultat apoi înțelegerea între Austria și Rusia în privința politicei orientale. Generalul Obruceff a fost trimis atunci anume la Pesta ca să conducă și se sprijinesca pe ambasadorul Novicoff în aceste negocieri, și activitatea lui în acesta cestiune s-a basat exclusiv pe instrucțiunile lui Gorceacoff, cari îi fuseseră date în înțelegere cu Ignatieff. Cu modul acesta se ridica vélul de pe o o parte interesantă din misterul ultimului resbel oriental și în special pe Austro- Ungaria trebuie sé o intereseze faptul că comitele Andrassy mai intâia s’a asigurat de consimțământul Rusiei pentru ocuparea Bosniei și Herțegovinei și apoi a obținut, la congresul din Berlin, aprobarea Germaniei și a Europei. Grladstonienii și liberalii disidenți. In lumea politică engleză se vorbesce din nou de uă reconciliare între gladstonieni și liberalii disidenți. Ceea ce face pe unii adversari ai cabinetului Salisbury să spere într’un asemenea reconciliare este discursul rostit de d. Chamberlain la Stornoway, în Scoția. Șeful radicalilor disidenți a exprimat în acest discurs viitearea dorință d’a face pace cu d. Gladstone și d’a lucra cu densul pentru realisarea marilor reforme liberale. Totuși , Jice L'Indépendance beige nu trebue să ne facem ilustuni în privința acestei declarațiuni. Simțimintele d-lui Chamberlain în privința d-lui Gladstone au variat atât de des de cât,va timp, încât nu se pute pune mare temeri pe propunerile sale de reconciliare. Mai mult, el subordoneza încheerea pacei la douǎ condițiuni cari nu pare ca au să fie primite: d. Gladstone să-și modifice proiectul său privitor la homeriile irlandez sau să se angajeze de a nu face ca cestiunea irlandeză să fie resolvata de Parlamentul actual, daca, reconciliarea făcută, liberalii se vor înțelege pentru a răsturna cabinetul Salisbury. Judecând după cele ce qhee Daily News, 4 dar care cunosce îndestul de bine vederile bătrânului om de stat, nu se pate crede că d. Gladstone se voiască a cumpăra cu acest preț dn reconciliare. De almintrelea, resoluțiunea liberalilor disidenți de a vota legea de represiune irlandeză pare a fi uă piedeca neînvinsă pentru u apropiere imediată. Astfel fiind, pare că, cu tata dorința d-lui Chamberlain d’a se apropia de gladstonieni, cabinetul conservator englez nu riscă înca d’a perde sprijinul liberalilor disidenți, adică majoritatea și puterea. CORESPONDINȚA CU DOMNUL CRISPI Un tjiar din Algeria, Akhbar, publică oâ interesantă corespondințâ. Indata după numirea domnului Crispi ca ministru de interne al Italiei, domnul Wilfried de Fonvielle i-a adresat urmatorele rînduri : Nu pot să nu vă scriu, spre a vă arăta bucuria ce am pentru acesta numire. Fiindcă scrü cât sunt de analoge interesele Franciei și ale Italiei, sunt convins, că serviciile, ce sunteți chemat a le face patriei d-voistră, vor folosi negreșit, și patriei mele. D. Crispi a răspuns : Scumpul meu Fonvielle ! Cu un sentiment de mulțumire sinceră am primit prietenescile felicitări și bunele detele urări. Amintirea ce ar aie și despre timpul, pe care l'am petrecut în Francia, exilat din țăra mea, este un chiezășie care întăresce dorința mea arzătoare cum că interesele Italiei și ale Franciei vor merge totdeauna mână în mâna și vor întări legăturile cari împreună ambele nostre patrii. Iți strâng mâna. Semnat: F. Crispi. SCIRI D’ALE PILEI D. Ion Ghica, ministrul nostru la Londra, este așteptat in capitală. Săptămâna viitóre va pleca la postul său. • * * Comuna Botoșani este autorizata sa contracteze un împrumut de 200.000 lei. * * * Comuna Bucureșci este autorizată să vândă în loturi, proprietarilor vecini, locul matcei vechi a gârliței, dintre splaiul Dâmboviței din suburbia Radu-Vodă și strada dintre gârle, după planul întocmit de serviciul tehnic al primăriei. * * * S’a promulgat legea modificatore art. 58 din legea recrutarei, relativă la organisarea milițiilor și glotelor. * * * D. Dim. I. Ghica, secretar la legațiunea română din Berlin, va sosi filele acestea în capitală. In virtutea unui concediu. * * * Peste căteva zile mai mulți ofițeri, atașați la serviciul topografic al marelui statmajor, vor pleca în Moldova spre a pregăti lucrările pentru harta geografică a acestei părți a țarei. Em. Sea mitropolitul primat a plecat la Iași ca se ia parte la sfințirea mitropoliei din acel oraș. * * * Monseniorele Palma, arhiepiscopul catolic din Bucuresci, va pleca în curând la Roma. * * * Direcțiunea generală a serviciului sanitar, pe baza schnței primite de la ministerul afacerilor străine, aduce la cunoșcința publică că guvernul bulgar a suprimat măsurile de carantină ce luase cu ocasiunea ultimei aparițiuni a holerei în Austro-Ungaria. * * * D. D. Olănescu, după cum spune Forța Națională, va pleca la Viena pentru a gera afacerile legațiuneii d’acolo, în calitate de însărcinat de afaceri. * * * In curând se va începe instalațiunea * * *