Romanulu, noiembrie 1887 (Anul 31)
1887-11-08
1012 Burg clarat mulțumiți de tuțela cu care înainteza lucrările.* * * Se vorbesce că d. inginer Zanne va fi numit director al societăței de basalt artificial. ^ * !* * * Ieri la orele 2 d. a. doctorul Drasch a fost condus la locașul de veci. Multă lume a însoțit carul funebral. * * * piarului La Liberté Roumaine i se scrie din Predeal . Autoritățile vamale au confiscat o cantitate destul de considerabilă de mărfuri pe care nisce unguri voiau să le introducă ca contrabandă. * * * Camera de comerciu din Iași este convocată în a 5-a ședință pe ziua de 1 (13) Noembre 1887. ’In acea ședință se vor discuta urmatorele cestiuni: împărțirea Camerei în secțiuni. Disposițiuni de luat în vederea legei comercialul ambulant. Repaosul de Duminecă, propunere presintata Camerei de comerciu din Bucuresci. Formarea listei sindicilor în faliment. (art. 721 cod. com.) Comunicarea mai multor decisiuni luate de Camera de comerciu de Focșani. * * * Consiliul general al județului Dorohoi, deschidându-se Joia trecută, își a constituit biuroul astfel: președinte d. I. Rossetti, vicepreședinți, d nil Alecu Adam și Ion Manoliu, secretari d-nii Th. lonescu și Ivașcu. Congresul de pluguri Jla Dorohoiu este ficsat pentru ziua de 2 (14) Noembre viitor. * * * Joi sera, 22 Octombre st. v. a avut loc în sinagoga mare a israeliților alegerea eforilor. S’au ales d-nii M. W. Feins, M. Hecht, M. Rosenzweig, P. Feldman, M. Rosen, A. H. Leister și Sabetay Iacob. Delegații pentru votarea statutului viitorei comunități se vor alege Duminecă sura 25 a. c. In vechia biserică Patentărilor s’au ales asemenea Joi sora ca efori d-nul Arion lache Braveanu, Mihail I. Weiss, Meyer Aron Finchelstein, N. Speger și Leibu Simon. * * * Sâmbăta trecută s’a ținut concursul de arătura între plugarii săteni din acest județ. La acest concurs au luat parte 121 de săteni, din 44 comune. Concurenții în general au arat bine, deși parte dintr’ânșii aveau încă pluguri de lemn și vite proste. Juriul a decernat premii la 40 de concurenți , a împărțit buhai, grupe și S3 de pluguri. * * * *. Tribunalul de Ba^aU a ordonat suspendarea esecuțiunei îndreptată contra locuitorilor comunei Racaciunil pentru rămășițele de dări din anii: 1865, 1866, 67, 68, 69, 70 și 71 * * * La 16 Octombre st. v. a încetat din viațâ domnul Vasile D. Stan actual consilier al județului Neamțu, mare proprietar, fost deputat și senator, după o lungă suferință, la moșia sea Talpa din acel județ. * * * Citim în Democratul D. G. P. Oprescu, reclamând atât parchetului, cât și poliției pentru împușcarea a trei rîmători ai soi, de către domnul Alecu Țârcădăă, basat fiind pe disposițiunile legii care nu permite împușcături în oraș și omorîrea animalelor altuia, mal * * * ales când ele nu fac vr’uă stricăciune, ne spune că a întâmpinat refus din ambele locuri, competente în asemenea materie, de a-și face datoria pentru constatarea faptului. ** * * A apărut Calendarul pentru 1888 al foei umoristice Calicul din Sibiu. * * * A apărut edițiunea a treia din Noțiuni preliminare de geografie pentru clasa 1 secundară de Florea Stamatescu, profesor. * * * Membrii Ateneului din Bârlad se vor întruni la 14 (26) Noembre. * * * Nu s’a sciut pene acuma, când a murit Cichindeal. Acuma, după cum aflăm din Suinătorul, d. Emilian Micu , preot în Chișoda, a găsit în matricula bisericei sârbesci din Timișora datele autentice. Conform acestora, fabulistul nostru a murit la 20 Ianuarie 1818 în spitalul misericordianilor din Timișora și a fost înmormântat la 22 Ianuarie de Jovan Vasici, parocul Timișorii. SCRISORI DE LA ȚARA Domnule directore, 19 Octombre 1887. Articolul din No. 40 al Economiei Naționale, Semănatul grâului, Secara in Transilvania, m’a făcut sö ma gândesc âncă uă dată că ne lipsesc cu desăvârșire mijjlocele prin care s’ar putea introduce la noi ua cultură mai sistematică în ceea ce privesce grâul, și că cel ce se ocupă necontenit cu acesta nu sunt practici în mijllacele ce propun. Ni se vorbesce, în adevăr, de sistemul Hallet, Mokry și Shefir; — der datu’și-a sema autorul articolului că la noi, unde un proprietar semana cu sutele de pogane, sistemele sus menționate sunt impracticabile ? ! Și dacá este astfel pentru ce propunere a unor și asemenea mijloce ? Cunoscem cu toții sistemul lui Haller,— care a plecat în alegerea seminței de la un singur individ — dar acest sistem este el pre potrivit cu întinsele nóstre culturi de grâne? Cari dintre agricultorii noștri ar avea răbdare se alega sămânța, după sistemul lui Haller, pentru că la al treilea an se nu aibă sămânță decât cel mult pentru 100 pogone maximum ? Și decá încă vă dată este astfel, pentru ce nu se propune mijloacele mai practice ? Pentru ce de exemplu nu se propune creerea unor sindicate agricole ca în Francia ? Pentru ce nu se înființază câteva stațiuni agronomice unde se se potă găsi sămânță bună și sigură ? ! Pentru ce nu se povârneșce necontenit curățirea grâului cu ciurul de secară ,pentru ce nu se arată folosele tundere secarei și ni se propun mijlooce din țeri străine, cari nu se potrivesc de loc cu culturile nóstre ? Se recomandă și se recomandă necontenit Trieutul Pernollet pentru alegerea seminței. Dar ce pote face acest instrument—destul de bun pentru un grâu curat—unul grâu plin de neghină, secară și măzăriche ? Aci am dori să ne povâțuiască autorii revistelor agricole din Economia Națională-Pate că sunt pentru agricultori astăzi cu puțină carte cari să nu citescă reviste agricole străine. Dar câte din consiliele lor, câte din învățămintele ce ele propagă se potrivesc cu sistemul înapoiat de cultură al nostru ? Cu siguranță putem răspunde că mar nici unele și că cel ce citesce asemenea lucrări nu capătă decât convingerea că fățișafi cestiunea în dreptul roman, în dreptul francez, în dreptul român și, înaintea acestuia sau după acesta , puneau și partea istorică românescâ a cestiunei lor. j De la un vreme încoce vedem cu părere [ de reü că obiceiul începe a peri. Candidatul nu mai consacră acestei părți—singura originala din scrierea sa — decât câteva grăbite și banale rânduri. E destul, cred cei de a stadi cari ’și trec licența, e destul a cita articolele din legiuirile lui Calimach și lui Caragea privitore la subiect, și apoi putem trece îndată la legile actuale pentru priceperea și lămurirea cărora sunt sute de volume în jurisprudența franceză cari pot mai mult decât bine a ne călăuzi în desvoltarea argumentațiunei nóstre. Ba încă, decă vreunul, pe lângă Caragea și Calimach, va cităză și Pravilele lui Matei Basarab, apoi de sigura nia sa și colegii d-nn ei sale cred împreună că a făcut cu prisos un lucru mare. Încă puțin, și candidatul nu va lipsi a’și direc uă adevărată istoria a dreptului român ce fac eu în tesa mea, acum, cu tractarea acestei cestiuni. Acesta credință e falsă și trebue combătută cu putere, precum din nou și pe oă scară mult mai întinsă trebue continuat obiceiul de a se cerne și lămuri cestiunea și pentru istoria dreptului român. Pentru asemenea subiecte mărginite în cercul lor, e de neapărată necesitate a se răsfoi colecțiunile de documente judiciare ce sunt publicate ici și colo, a strînge datele ce găsim» în ele cu privire la subiectul nostru, a’l îmbrățișa, acest subiect, pentru tote secolele, nu numai pentru secolul nostru. Lucrul nu e cu neputință; documentele istorice, privitore la mersu dreptului românesc din secolul XVI-lea, chiar pentru oricari cestiunl încă de mai ’nainte—sunt destule și ne pot da amănunte pe cari, cu intuițiunea și priceperea juridică cu care ne-am dedat în trei ani studie adhoc, noi putem să le înțelegem și să le facem să vorbăscă mai bine buniora, decât istoricul care nu a făcut decât istoria în viața lui. Astfel vorbesce documentul unui om care cunosce principiile vechielor drepturi fie la Romani, fia la Germani și la Slavi, și astfel vorbesce unui om care nu scie alt decât ceia ce documentul îi spune din el și prin el. Déca, buniară, ne vom mărgini, cum fac astazl cei mai mulți, a nu da decât cea mai ușuratică atențiune vechilor nóstre legi, nu văd ,pentru ce cititorii Leselor nu ar dice ceia ce Romanii delicați și instruiți diceau la Roma în privința scrierilor latine. De ce mai scriem pe latinesce, când noi cu mită plăcere citim aceleași lucruri în divina limbă a Grecilor? Nu va întârziadea ca cu timpul că tesă română să nu mai fiă citită, pe cuvântul că tóte e mai bine tractat subiectul în comentatorii francesi. Acesta conclusiune nu e onorătore pentru studenții români. Deci, se reluăm obiceiul. Gion. ROMANULUI NOEMBRE suntem departe, departe de țările civilizate. Noi nu cunoscem nici îngrâșămintele animale nici cele chimice; noi nu stim ce va séfică analiza pământului ; noi nu ținem semn prin urmare de bogăția lui în materii nutlitare pentru cutare sau cutare , plantă, nu seim folosul livezilor artificiale, noi cultivăm în neștire, punem de multe ori grâu după grâu — și apoi ne și mirăm că țăranul vinde chila de grău pe 40 de lei ? Dar cum va putea s- o vândă mai scump, când sămânța ce arunca în pământ nu este de loc îngrijită, când sâmână târcjiu, când nu-și privesce grâul și când seceră și cel din urmă! In zadar ni se va afirma că sistema nóstră de cultură se va ameliora când preotul sau inventatorul vor semăna într’un mod mai rațional. Căci agricultura pe Z‘ ce merge face însemnate progrese, pe ce merge avem de înregistrat cutare sistemă pentru proteglarea grâului contra măsurei, contra gândacilor, și aceste esperiențe— căci sunt esperiențe aplicarea de îndată a unor sisteme—nu se pot face decăt în școli practice de agricultură de unde se se propage în totă era. Nouă din nefericire ne lipsesc asemenea școli. Dar să mergem cu acesta cercetare și mai departe și după cum am mai arătat, câți din agricultorii noștri cunosc procedeurile ce se usizeza în țâri vecine contra malurei. Câți sunt acei agricultori cari întrebuințază metodele lui M. Dombasle ale lui Dupuy sau cele recomandate de reposatul C. Racota, contra măsurei? Și cu tote acestea, anul acesta un însemnat nu> ■<. V mor de hectolitri de grâu a fost atins de acest cryptogam ? Ne mirăm că grâul nostru nu are preț. Dar cum va putea să aibă când îl cultivăm fără îngrijire și în asemenea condițiuni ?! Am dori să vedem în Economia Națională, care este un chiar agricol, studii și metode întrebuințate asupra măsurei; am dori să ni se arate cari sunt mașinele cele mai noul și mai practice pentru semănat, am dori să putem înveța ceva din practica Economiei.Ziarele austriace și ungare vorbesce necontenit de uă mașină practică pentru semănat anume Hungária Drill, care ar fi fost premiată la desposițiunea din Budapesta, ce este acesta mașina, ce folosie ce trage un agricultor, căci se afirmă că se economisază semânța, fapt însemnat. Nimic din tote acestea nu putem afla de la noi, căci nu avem școli unde să se desperimenteze și de acolo unde se încerca asemenea instrumente toiaginice ,agriculturel, nu putem afla nimic. Încă vă dată, iacă cât suntem de înapoi în agricultură și, ce este mai rea, cum cu greu putem afla despre progresele ce neîncetat fac vecinii noștri în acesta importantă ramură a activitaței nóstre naționale. Sperând necontenit în crearea unor școli practice de agricultură fie chiar numai a fiecare județ, unde să se potă desperimenta și aduce la cunoscința sumei agricole întrebuințarea cufărul scu cutărui sistem de cultură, cufărel scu cufărul rotațiuni cufărei scu cutărei metode contra malurei, potrivit solului nostru, cred că numai prin asemene miejloce producțiunea nostru va putea ține piept producțiunei țărilor streine și în special Americei. A. B. C. UN ÎNSEMNAT PROCES CRIMINAL . Pilele de Luni, Marți și Miercuri, precum și tote nopțile, s’a judecat în Buzău procesul a 16 tâlhari, ce comiseserâ în întovărășie, două tâlhării, una asupra cârciumarului Panait Anastasiu din Năeni, iar alta la M-rea Bradului din comuna Tisan asupra Preotului Ion și fiului său D. lonescu învățător la acea comună. Aci s’a omorât și un om de un tâlhar, când a voit să fugă. Acusația a fost susținută de d. procuror de Curte, Cociaș. Acusații Dinca Bizoiu, Constantin Udăreanu, Chiț t Leu, Stan Marin Bodină, Raducanu al Voielii, Vasile Capitanu și un altu, adică 7, au fost condamnați la muncă silnică pe viață, lor li se imputa tuturor, omorul comis de unul din ei fără spirea celor l’alți. Verdictul a fost prea sever și aspru criticat de lume. Celor l’alți acuzați le variază pedepsa între 5 și 10 ani reclusiune și muncă silnică. D. inginer I. Constantinescu ne trimite un răspuns la nișce acusațiuni ce îi s’au adus de Jianul Oltenul. Estragem din acea scrisare următorele rânduri suprimând câteva espresiuni care nu pot figura în colónele nóstre. Capetele de acusațiune sunt : f-iu) că n’avem nici haine bune când am luat direcțiunea acestei scule, 2-lea) că astăzi( am u fabrică de frânghii cu diferite mașini, al 3-lea) că elevii din scóla lucreza în fabrica mea, al 4-lea) că condicele nu se țin în regulă, al 5-lea) că elevii cei mari bat pe cei mici și al 6-lea că un profesor de aci având o moșia, ia pe copii din scala sc’i Ingrijesca de afaceri. La aceste puncte de acusațiune iată ce am a respunde. N-u am fost adus la direcțiunea scalei de Meserii din Craiova în anul 1876 de la serviciul cailor Ferate Române, unde ocupam funcțiunea de Inginer asistent, și acesta o pot certifica d nil George Chițu pe atunci Ministru al Cultelor și d. P. S. Aurelian actual Ministru al Lucrărilor publice. Afară de acesta pun la disposițiunea oricui, actele de prosperitate asupra averei mobile ce am posedat și posed in Bucuresci . Prin urmare dar, înțelege oricine că fiind într’un asemenea posițiune socială mulțumitore, nu putem fi fără haine pe jmine, dar și eu nu prea pun mare preț pe hainele omului, inflagrantă contradicțiune cu arderea ce autorul articolului se vede că are pentru un rând de haine bune și uă perechiă de încălțăminte, aspirațiune justă pe care eu n’o pot lua în nume de reü, mai cu osebire acum la apropierea ernei. Al 2-lea. In ceea ce privesce fabrica, acesta este proprietatea unei asociațiuni compusă din: d-nii T. Mar Ocneanu, P. Chițu și sub-semnatul, iar valorea în sine a machinelor care a speriat pe Ziarul Olteanul, nu trece peste suma de lei 1.500. Al 3-lea. Relativ la acusarea că întrebuințez elevii sculei în fabrică, acesta este ncesact, deorece se póte constata ori și când prin registrul fabricei, că în tot timpul ajutare a fost mai multe decât lucrători, și oricine care cunosce acest fel de fabricațiune pote spune daca în fabricațiunea fringhiei nu se intrebuinteza mai mulți lucrători decât ajutare. A presupune cnsé că elevii sculei ar fi lucrat vr’uo dată ca lucrătorii, acesta ar fi uă aberațiune, deorece pentru acest finit ca și la oricare meșteșug, trebue mai ântâia să învețe și apoi să potă lucra. Asupra punctului 4 (și 5) nevoind a prejudeca séü anticipa nimic, răspund numai că onor. consiliu județean de care depinde scala provocat fiind , a întocmit deja uă comisiune care să cerceeze cele ce mi se imputa și a fost cu cuget curat verdictul ei. Al 6-lea. Cât pentru acastă din urmă acusațiune care nu mĕ atinge personal, m’ași fi putut dispensa de a răspunde ; afirm énse că nici un profesor de la acesta școla n’are moșie; cu tote că chiar daca ar fi avut totuși acesta n’ar constitui că crimă. Capete de acusațiune după cum vedeți domnule directore, sunt multe, dar tóte spânzurate în ae fără cea mai mică casă reală. L. Constantinescu. Inginer și diector al școllor de meserii din Craiova :’au deprins cu toții a nu face nimic, încât nici măcar își dau osteneală d’a lua nesuri spre a schimba localul, a găsi un firul mai spațios, mai sănătos, neumed și irend și un aer mai curat. Așezat în mitocul celor mai mari murdarii, încunjurat de tate părțile numai cu latrinele caselor de a l încongiora, bieții nenorociți n’au nic înde eși, nici a se preumbla, dar ședucă Ziua și totă noaptea nemișcați încă claie de pâțiva metrii, fără aer, fără așernut, pe un simplu pat de scânduri pe care se culcă claie peste grămadă, așa, încât când ese din arest, sunt complect ruinați în sănătatea lor. Aceste torturi fisice, aceste barbarii se petrec sub ochii autorităților, cu toții constată că adevăr strigăm contra acestei maltratări a omeniră', într-un moment dat se mișcă puțin, dar deuă dată se reintră în uă amorțire și se lasă lucrurile se merge, precum forța bine merg. Și sciți pentru ce nu se schimba măcar localul ? Pentru că proprietarul lui Incaseza uă bună chirie anuala, și scos arestul de acolo, Intrega casă ar rămânea nelocuita. El bine, piară sute și chiar mii de omeni, e de ajuns ca un domn proprietar al casei să nu piardă venitul său! Când te gândesci că interesul unui singur individ e mai presus pus decât acela al societăței, al omenirei, când vezi cum se sacrifică semenii, părinții de familii, fii poporului, pentru că un interesat proprietar are un meschin interes bănesc , când strigătele vocilor celor mai autorizate român fără ecou înaintea glasului celui bănesc interesat, atunci nu poți de cât a constata infamia, a te uimi de mișelia omenilor și a aștepta ca sé sosesc a uă dată Ziua judecăței, pentru ca toți acești calai ce compun comitetul permanent sâ-și primesc a résplata faptei lor. Și în timp ce consiliul de higiena nu ridica glasul său, nu protestă pentru se mențină uă sumă de omeni adunați la un loc în un local umed, situat în mijlocul infecțiunilor și al tuturor murdăriilor, judele-instructor îl trateza înca cu uă rigore nejustificatâ. E destul ca un minte ca a lui Grivaț să zică cu care e vinovat, să’i dea titlul de acuzat, pentru ca el se nu aibă voie a’și vedea familia, pe frați, rudele sale. Mai zilele trecute, fraților unui nenorocit acuzat câzut în mâinile judelui instructor, nu li s’a permis d’a vedea pe fratele lor și a’l întreba ce s’a făcut cu porumbul de pe câmp, nici să se întrebe in interesele de famile. Curtea cu jurați din Botoșani.—Arestul preventiv—Judele instructore Sub acest titlu, citim în Vocea Botoșanilor : Sesiunea de la Octombre a curtei cu jurați a fost excepțional mai încărcată în procese. Jurații au avut a se pronunța asupra zece cozuri de crime în cari figurau mai mulți acuzați. Am arătată astă dată că acestă îmulțire a crimelor nu se datoresce scâderei moralei publice ori înrăutâțirei moravurilor nóstre, cât reutatea judelui instructore, care vede crimă în totă fapta omului, criminală pe orice suflare omenescá. Acesta e cu atât mai adevărat cu cât s’a constatat în mod neîndoios, că pentru ca undele instructore să storca mărturisirile acusăților, îl bate, îl torturează, care’și ajungă scopul d’a da uă ordonanța d’acusare mai întemeiată. Pene acum se bătea la primărie, la poliție, în administrație, de astăzi bătaia a început sistematic și în cabinetul judelui instructore. Ma mulți acusați au declarat-o formal înaintea curtei și a juraților, noi încă din sesiunea trecută am relevat cașul, am publicat denunțări iscălite de persone cunoscute și cu tote acestea nu se ia nici un măsura. Curtea a audit, procurorul general scie, și cu tóte acestea prin tăcerea lor, toți devin complicii acestei selbatăcii. J Tratarea apoi a arestanților în închisoarea preventivă e atât de rea, localul atât de insalubru, încât și de astă dată s’au constatat acusați îmbolnăviți rea, sănătatea lor adânc sdruncinatâ pentru că au avut a suferi un arest de mai bine de șase luni. Sunt patru ani de când s’au adus inaintea juraților acusați purtați pe mâni din causa sgârcirei piciorelor și a mânilor, cuprinși de durerile reumatismale. Astăzina, în urma evenimentelor de la 2 Noembre, lâncu s’a constatat starea de nesuferit a 1 localului arestului, s’au strămutat chiar preveniții în alt local și cu tóte acestea s pâne acum nimic s’a făcut. S’a deschis și de astă dată consiliul județan; în finul șef se află : mari proprietari, profesori, avocați, medici și cu tóte acestea nimeni ridică glasul contra acestei barbarii și cu toții privesc cum se ucid ómenii, cel mai mulți nevinovați, intr’atât i Influența pădurilor asupra înfrummusețărei țerei și localităților . Citim în Revista pădurilor ! Unde omul își găseșce lesne mijlocele de esistență, unde își are proprietatea asigurată în contra elementelor fără frîu ale naturei, acolo se simte mai bine, acolo e mai mulțumit. Mijlocele trebuinciuse, pentru esistență fisică și psihica Ja omenilor —a unui popor întreg—sunt oferite numai deuă țară productivă. Numai acolo , proprietatea este asigurată în contra strictăciunilor cauzate de ape mari, surpări de pământ, lavine etc., unde în raport cu l localitatea uă parte orecare din pământ . ‘ este împădurită. . . Este constatat că fertilitatea pământului . . și starea climei unei localități atârnă forte . . mult de raportul pădurilor către câmpie. . juă privire asupra starei culturei pămân. . tului a diferitelor țâri confirmază cele zise > l mai sus. In părțile muntose și padurose ale Germaniei, clima e rece și umedă, ernele sunt j lungi și verile în raport scurte. Plantele in care cer căldură multă și constantă nu . ■ prosperază prin acele părți nici prin văile , I cele mai adinci, pe când dau recolte bune , la câmpiile vecine pădurilor. Prin munții Elveției, porumbul, vița și cerealele se cultivă mai cu spor și la înălțimi mai mari decât în Germania muntosâ. Cauza trebuinse căutată mai puțin în aceia că posițiunea locului este mai spre sud și că munții oferă un adăpost mai sigur plantelor, dar mai mult in aceia că locul este împădurit. In deșerturile lipsite cu totul de păduri din sudul Rusiei, clima este mai aspră decât ar trebui să fie în raport cu posițiunea geografică 4,și cu înălțimea d asupra nivelului mării; cauza este lipsa de pâlduri; pentru acest motiv chiar se fac mari sforțări de împădurire în Rusia. Noi stăm în privința pădurilor cam pe aceiași treptă și cultura sistematică a pădurilor, menagrarea lor prin tă<ri sistemattice și prin regenerări de tot felul sunt imperios necesare. I In țerile de sud, pe unde cultura pământului s’a făcut mai înaintea celorlalte, tăera și devastarea pădurilor s’a făcut în ^ mod mai întins, și cu tote că împregiurările climatice sunt mai propice, consecințele rele ale devastărei au devenit, forte simțitore. Spania, odinioră să țâră așa de 1i fertila, pare că e pustie acum prin unele părți din causa devastărei unei mari părți ; din pădurile ei. Italia, și mai cu sema Sicilia, odinioră magasia de cereale din sud, suferă forte mult din aceiași causă. Grecia și înainte de ate Asia mică, leagănul umanității, au perdut acea mare fertilitate și nici jumătate poporațiunea nu se póte hrăni din produsele pâmântului. Déci și la noi s’ar mai devasta pădurile cum s’au devastat că dată, și nu s’ar lua măsuri, nu s’ar împăduri și nu s’ar amenagia, consecințele ar fi mai grele decât în țările numite mai sus — consecințe ce simțim deja întrucâtva—căci clima , nostra a devenit cu totul alta decât era înainte și gravitatea consecințelor este mai mult de temut din cauză că platourile și câmpiile sunt deschise vânturilor și asprimelor nordului. Pe lângă că locurile devastate trebuesc în mare parte reîmpâdurite, pădurile nostre trebuesc menajate și îngrijite. Numai pădurile bine îngrijite esercitâ tota influența lor în natură și pentru trebuințele omului; celelalte nu mulțumesc nici pe proprietarul lor nici nu exercitau o influență favorabilă asupra schimbării timpului, asupra pământului și climei. Pădurile bine păstrate nu numai că măresc fertilitatea pământului dar și împodobesc localitățile. Unde lipsesc pădurile, ochiul râtâcesc e obosit pe deasupra munților, dealurilor și câmpiilor gole, el nu este desmierdat la uu privire uniforma. Unele din contră localitățile sunt prevădute de păduri frumose, munții acoperiți de arborii lor cei mândri, acolo orice anotimp are farmecul său și oricine, care nu este indiferent în fața frumușețelor naturii, le privesc totdeauna cu plăcere. Și când sosesce primavera, pădurea se acoperă de acel verde atât de binefacători privirilor nóstre, care împreuna cu înfloritul arborilor, prezinta localitatea ca un tablou nou și frumos. Vera dă apoi pădurea o înfățișare mai seriosă și un aspect de sarbatóre. IjTamna care topesce câmpiilor și bivezlilor podóba lor, dă pădurilor noul farmece ; colorea verde a frondelor se schimbă în galben, roșia și cafeniu, astfel că pădurea se presinta sub coprituri diferite, cum nici un alt anotimp, nu’l póte da. Nici chiar iarna nu póte răpi pădurilor frumusețea lor. îndată după ce câmpiele sunt acoperite de plapuma cea albă a iernei, arborii pare că imita aspectul ce le dă primăvara, lăsând să atârne ca nisce ciucuri, ciubuce de ghiața și printre speciile frunzase de arbori acoperiți acum cu zăpadă, relieful bradelor cu coloritul lor, împrumută împrejurimile locale o variațiune din cele ma frumóse. Neplăcută este paduros, chiar aspectul esterior — și când ne dăm ostenila de a pătrunde în interiorul ei, apoi întâlnim la fiecare pas frumuseți și farmece noul. Aci ne bucura variațiunile vegetațiunei, diferitele forme și culori ale trunchiurilor, ramurilor, frunzelor și florilor; acolo ne simțim atrași de un grupă frumosa de bradi mândri și înalți, de vre-un mestecan cu caja lui cea albă sau de vre-un bătrân stejar ; mai departe se aud melodiele păsărilor, sau bîzîitul insectelor; din când în când admirăm tufela cu care fuge pe dinaintea nostra vreun căpriorâ speriata. Apoi dacá voim să facem un conac undeva la umbra vre-unui copac, căpșunele ori smeura ne desmordá prin parfumul lor și ne indemna la ele ; câte un isvoraș plăcut ne dă ceea ce la orașe dorim cu atâta nesafiü. Pentru câte lucruri nu îngrijesce omul, îngrijind de pădurile țârei sale. DESCOPERIRI ARCHEOLOGICE Revista politică comunică urmatorele : De mult deja s’a descoperit în cătunul «Misargiu Zamca» din Hlinița un întăritură de șanțuri, care are în lungime 600 de pași, iar în lățime 200—250. Cotunul acesta e situat în apropierea Prutului și e 272 de înalt; întăritură se află pe vârful platoului, care spre meadă di scade iute într-un loc mocirlos. Șanțurile țunt și acum două înălțime destul de mare. Intăritura acesta consistă din 5 despărțituri rectangulare. Audind de ea comandantul Bucovinei, d. general Schrofft, a comandat un despărțământ de picniri la fața locului și aceștia au făcut săpături într’ua despărțitură a întăritură acesteia în decurs de mai multe dole Intr’ua adâncime de un metru să descoperi un val de lut ars două grosime de câțiva metri, sub care s’au aflat cărbuni de lemn. Intr’uă adâncime de 2 metri s’a aflat un iatagan de fer, iar într’ua adâncime de 4 metri hârburi de ele din diferie epoce, unele din ele sunt cu semne geometrice linearie, asemenea celor aflate în Zamca din Seret de către Gutter și alții, grâu calcinat, cum și fragmente de cuțite din silex. Iar în colunul apropiat, numit «Fundota» fragmente de la un brățară spirală de bronz. In comuna Rocojesci a găsit un țăran la săparea unei fântâni dă cruce de alamă, pe care a gravată în relief răstignirea lui Isus Christos, și încungiurată de uă inscripțiune eclesiasticâ slavonă. Acesta cruce de mare însemnătate arheologică se află în posesia societății arheologice româre