Romanulu, noiembrie 1887 (Anul 31)
1887-11-21
ANUL AL XXXI-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV Detto III 2 lei Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la admjnistrațdunea fliarahn. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bowse. LA VIENA, ia d-nii Haasenatein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, — Scrisorile nefrancate se refasă — 40 bani REDACȚIA STRADA DOMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, ra Fundatore: 0. A. ROSETTI Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI BUGURESCI, 20 RAPCIUNE Atmosfera politică, sub raportul international, pare a se fi mai limpezit. Norii cei grei, care țineau popoarele într’uă neliniște continuă, s’au mai inprăsciat și în relațiunile statelor suflă un vânt mai pacinic. Nu tocmai de mult, atât la resărit cât și la apus, pacea era amenințată va fi sguduită din temelie. Intre Francia și Germania, și între Rusia și Austro-Ungaria, relațiunile se înăspriseră așa de mult, încăt nimenea nu mai credea în siguranța zeilor de mâne. Cestiunile care au dat naștere la această stare de neliniște, nu’î vorbă, nici asta 4 I nu sunt resolvate, dar ele au perdut mult din caracterul lor acut, cel puțin pentru câtva timp. Diplomația germană, prin cunoscuta'! dibăcie, a isbutit se mijlocescă oă combinațiune de puteri, care actualmente să dea căștig de causă tendințelor conservative ale puterilor din centrul Europei. Alianța întreită, întovărășită de simpatiile Englitezei, a devenit uă greutate considerabilă în cumpăna diplomației europene. Rusia, remasă singură din cauză că Francia, în actuala ei stare de adâncă frământare, nu prezintă garanții solide pentru uă înțelegere trainică—Rusia va trebui de uăcamdată să bea paharul amarăciunel și să aștepte zile mai bune pentru redobândirea terenului perdut. Cestiunea bulgară, care de mai bine de două ani de zile a ținut Europa într’u continuă agitațiune, astăz jli a ajuns să fie fie un fel de «lasă-mesete las» pentru toți. Principele Ferdinand de Coburg, deși neîntărit de Poarta și nerecunoscut de marile puteri, continuă a fi de fapt Domnul Bulgariei. Nimenea nu se gândesce astăzi se pună în lucrare tunurile, spre a resolva cestiunea bulgară conform tratatului de Berlin. Porta, care ar fi mai mult în drept, se feresce d’a interveni, căci îi este tema să nu’șî frigă degerele. Rusia ar dori, dar realizarea dorinței trebuie se o amâne, pentru că acum drumul spre Bulgaria, pare a fi semanat cu baionete d’ale alianței întreite. Cât pentru puterile aliate ele nu încetezá d’a constata caracterul ilegal al actualei stări de lucruri din Bulgaria, dar se vede că le convine starea de fapt, căci ele, nevoind a se angaja pentru întemeierea stărei de drept, împedică în același timp pe toți câți ar voi să resterne acesta stare de fapt. Prin urmare mesagiile, prin care s'au deschis parlamentele din Austro-Ungaria și Italia, precum și discursurile rostite de d. Crispi, cornițele Kalnoky și lordul Salisbury, cu drept cuvânt au constatat o îmbunătățire simțită în situațiunea generală a Europei, și punând în perspectivă pacea, au invitat cercurile competente de a se consacra cu totă seriositatea cestiunilor de ordine internă. Dar, cu tote asigurările de pace, ce se dau astăzii din tote părțile, nu trebuie se perdem din vedere că alianța întreită, care constituie astăzii un element puternic de pace, mânecate se devină un element tulburător în echilibrul european , să silescă pe cei jigniți și scurtați în interesele lor de a încheia uă contraalianță, și se prefacă astfel întrega Europă în două tabere dușmane. Pacea este folositare și de toți dorită , decât nu cu orice preț. Sunt interese care nu pot fi sacrificate de dragul păcei; și daca alianța întreită, în timpul păcei, va căuta se esploteze terămul diplomatic, impunând umiliri și pricinuind pagube altora, atunci putem fi siguri că temeliile păcei vor fi din nou amenințate de sguduiri. In special, în ce privesce Orientul Europei, daci Austro-Ungaria va căuta, de la adăpostul întreitei alianțe, se’șî întindă și stabilescá influnța sa asupra poporelor balcanice într’un mod jignitor pentru independința și demnitatea acestora, atunci fie sigură că ea va întâlni în calea sa nu numai pe Rusia, dar și pe poparele balcanice. Orientul trebuie să remână în tote privințele al poparelor orientale, și numai al lor. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 19 Noembre. Camera deputaților.— Dl. Clemencescu declară că, vedeiul situațiunea, interpelarea sa este justificată. Francia, die el, nu pate să admită că un minister incomplect și fără de autoritate să conducă afacerile. DL Stouvier se opune la discuțiunea imediată și pune cestiunea de încredere. Camera prin 328 de voturi contra 242, decide că interpelațiunea va fi imediat discutată. Dl. Rouvier se retrage și se duce să’șt depue demisia la Elysée. Se crede că d. Grévy va însărcina pe d. de Flourens de a compune noul cabinet. Bruxelles 19 Noembre, Le Nord, dice că, având în vedere starea de navigațiune în marea Baltică în acestă epocă a anului. Țarul a fost obligat să traverseze Germania pentru a se întorce în Rusia. El nu putea să facă acesta fără să facă uă visită de curtenie împăratului Wilhelm, mai cu semn în acest moment când unchiul său este crud lovit prin boia fiului său. Berlin, 19 Noembre. La prânzul de la Curte, Țarul a băut în sănătatea principelui de Bismarck. In timpul dilei Țarevici s-a dus și a făcut uă visită principelui cancelar. Berlin, 19 Noembre. Cornitele Șuvaloff, ambasadorul Rusiei pe lângă Curtea din Germania, a primit de la împăratul Wilhelm marele cordon al Vulturului Negru de Prusia. Roma 19 Noembre. Italia a dat aderarea sea convențiunei franco-engleză pentru neutralizarea canalului de Suez. Berlin 19 Noembre Gazeta Germaniei de Nord respundând diarului Timestice că divergințele pe tărâmul economic nu sunt cause de încurcături politice între două state amice. Roma 1.9 Noembre. Negocierile cu Austro-Ungaria pentru reînoirea tratatului de comerț întâmpină dificultăți. Italia insistă pentru ridicarea drepturilor de intrarea asupra lemnelor, condițiune pe care Austria nu o accepta. Londra, 19 Noembre. Rusia a făcut noi propuneri în Gestiunea bulgară. Foreign office susține menținerea statului quo la Sofia. Petersburg 19 Noembre Cu totă visită ce Țarul a făcut-o împăratului Wilhelm,fiarele rusesc se îndoesc de restabilirea amiciției Rusiei cu Germania din causa întreitei alianței ce împedică pe Germania de a susține sincer legitimele pretențiuni ale Rusiei în Bulgaria. Berlin, 19 Noembre Ziarele Germane constată că întrevederea care a avut loc între Țarul și împăratul Germaniei va îmbunătăți relațiunile Rusiei cu Germania. Agenția Liberă. SCIRI D’ALEDILEI Monitorul OFicii, de astârfi mai publică încă câteva disolvări de consilii comunale rurale. în: * * S’a deschis pe sema ministerului cultelor și instrucțiunei publice an credit suplimentar de lei 14.475, bani 60, pentru a se repa a mai multe monastiri și mitropoliele; și un alt credit de lei 919, pentru a se face reparațiunile necesare la localul sântului Sinod. * * * 1 D. judecător Florian ’.și-a dat ordonanța în afderea tenorului A. Bacalvașa. Acesta este dat în judecate pentru ultragiu și uă lovire și va fi ținut în preventiune până la terminarea procesului. Mâne se va înainta o cerere pentru liberarea lui pe cauțiune. * * * La primăria capitalei, în fata sentinței prin care Curtea de Casație obligă pe primăria a restitui reținerile făcute în scopul de a da pensiuni funcționarilor, se discută cestiunea dacă obligată a restitui reținerile. Primăria mai pute fi datore a da și pensiuni. * 4« 4< ^!3.Râdulescu, fost secretar comptabil la creditul agricol de Ilfov, dat în judecată pentru fals în acte publice, a fost condamnat de tribunalul de Ilfov la 10 luni de închisore. * * * L'Indépendance Roumaine este informata că principe Ferdinand de Hohenzollern, nepotul Regelui, va sosi în capitala la 20 Noembre. * * *< 'Diferendul dintre primăria capitalei și societatea de construcțiuni în privința lucrărilor de la Bâcu, ar fi rămas să se aplaneze prin arbitrii. 4= * 4e p. judecător de instrucțiune Caracaș și d. procuror Sfetescu, însoțiți de d. inspector financiar Constantinescu, au făcut mai multe perchisițiuni în comunele Dorăsel și Bolintin, precum și la israelitul din capitală Fischer Mayer. Aciste perchisiții s’au făcut în urma unor denunțări cum că statul ar fi fost frustrat cu sume însemnate. SOIRI DIN AFARA Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbind de mesagrul italian, fiice că acesta accentuează cu tărie politica de pace. Italia are oă pătrundere adâncă pentru problemele culturale și póte fi sigură că tendințele sale pașinice vor sprijinite de tote puterile aliate și amice. * Principele Wilhelm al Prusiei va fi înaintat la gradul de general de brigată și va primi inspectoratul general de peste trupele de sud, care până acuma avut principele moștenitor. 4. Poliția germana a arestat la 17 Noembre in suburbia Barbeck din Hamburg, 60 de socialiști. * Die Post într’un articol [privitor la șificațiunea internă a Franciei, fice că acusațiunile îndreptate contra lui Wilson nu sunt decât uă conspirațiune a radii LUNI, 21 NOEMBRE 1887 Luminazate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea di arului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, ia d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — calismului contra republicei domnitore. «D. Boulanger și creaturile sale» fiice tecstual fiiarul german «sunt aceia cari au urzit conspirațiunea». In dosul conspirațiunei se află partida de resbel și panslavismul. 4c Camera italiană a ales din nou ca președinte pe d. Biancheri cu 368 voturi din 302 voturi. 4c Regele Serbiei a semnat un decret, prin care mitropolitul Mihail și alți trei episcopi sunt trecuți la pensiune. * Din Belgrad se comunfică că sub comisiunea instituita de comisiunea însărcinată cu revizuirea constituțiunei, a primit în unanimitate cele trei capitole mai importante din proiect, capitole privitore la teritoriul statului și la împărțirea administrativă, la libertățile constituționale și la drepturile cetățenilor și ale puterilor statului. Prerogativele Corone, despre care se vorbesce în ultimul capitol, au rămas în întinderea de până acum. 4c Intre d. Rochefort și redactorul ziarului Cri du Peuple, Marouck, a fost un duel cu spada. D. Marouck a fost rănit la șoldul stâng. 4c Din Constantinopol se anunță că guvernul rusesc dă d-lul Drăgan Zancov cunoscutul cap oposiționist din Bulgaria, 4000 de ruble pe an, șijcă d. Zankov este hotărât să se stabilăscă în Moscva. 4. Polonii prusiani din Posen au ținut o întrunire la care au participat vr’uă 3000 de persone din tote treptele sociale. Cei întruniți au protestat contra măsurei luate de guvernul prusian de a se înterfice limba polona în scale. Museul oriental din Viena s-a transferat în museu comercial. CORESPONDENȚA DIN VIENA Viena, 14 Noembrie. Amiciția germană produce pe terenul economic flori curiose. Așteptarea Austriei de a veni la on convecțiune de comerciu avantagiosă cu Germania a fost zadarnică, fiind refuzată din partea guvernului german, și tot d’na-data a decis consiliul agricol, care s’au conchemat la Berlin, uă simțitore urcare a vămii pe cereale. Acestă urcare a vămii pe cereale, e atât de mare încât se pute identifica cu totala închidere a graniței. Părerea, că măsurile acestea sunt luate numai contra Rusiei, nu se împarte aici. Convingerea e generală, că urcarea vămii e și contra Austriei îndreptată. Un fiial de aici face: că Germania are un ținută față de Austria după parola: «Amic în pace, inamic în resboiu». Peste tote acestea consiliul agricol a arătat dispositiuni de tot inamice contra Austriei. Unul din membrii cei mai cu influință, dl Puttkammer, un frate al ministrului cu acelaș nume, a declarat, că el ar fi un amic al alianții politice, însă inamic alianței economice cu Austria. Germania e pe destul independența, urmărtă mai departe, ca să nu aibă lipsă de a rescumpăra oă alianță politică prin concesiuni economice vamale. Consiliul agricol german reprezintă pa așa numiții «agrari», gentilemenii ori funkerii germani a căror adevărat conducător principele Bismarck este, și cari sunt acum la cârmă în Germania. Nu mai încape deci nici uă îndoială despre origina conclusiunilor consiliului agricol, acestea sunt tote inspirate din partea principelui Bismarck și guvernul german le va accepta fără nici uă modificare. In comisia pentru afacerile externe a delegațiunei unguresce, delegatul Iuliu Horvath a fis cu privire la condusele consiliului agricol german : «Uă bună politică esternă nu se póte basa numai pe uă armata bună, ci trebue să se refiime și pe uă bună stare financiară și economică», mai departe își esprimă părerea de räu. «că în acesta privința situațiunea nu e așa de inbucurătore precum în cea diplomatică, și că relațiunile nóstre economice, chiar cu statele cari ne sunt pe terenul politic cele mai amicale, stați mai rău decat cu celel’alte state, cu cari stăm în relațiunî mai puțin favorabile». Densul nu vrea să facă uă propunere, voeace însă, «ca ministrul să fie orientat despre părerile dominătore și să -și dea totă silința de a delătura, cel puțin din partea statelor nou- amicabile, resboiul economic». Contele Kalnoky însă, mar că va fi în stare de a satisface pretensiunii delegațiunii unguresc!. Germania pǎșesce sistematic și cu plan mereu înainte, și ’și întrebuințăză puterea sea, spre a ’și câștiga din nou avantagii politice și economice. Organul cehie «Hlas Narodai facea în acesta privință: «Avantagiul relațiunei politice cu Germania nu se pute trage la nici uă îndoiala , însă avantagiul Germaniei e cu mult mai mare, decât al nostru. Germania a câștigat prin alianța nostru că garanție contra revandei francese, pe când conflictul nostru cu Rusia, s’ar putea ușor delătura prin uă simplă conțelegere, care înțelegere la tot cazul nu se va promova primă alianță cu Germania. Dupe soirile mai noui, conflictul între amiciția politică și inamiciția economică a acestor două state, nu numai va dura mai departe, ci se va mai înăspri. Creatoriul statului german nu priveșce de suficientă amiciția politică a Austriei, ci voesce a slabi monarcia nostra prin un resboiu economic, și în fine a o sili la uă capitulațiune economică, care ar fi identica cu cea politică. Cu acestea nu se vor putea nici vă dată uni poporele Austriei». Critica acesta semnalăză un pericol, a cărui seriositate nu se pot nega. Germania tot mai merge înainte și finalul nu pate să fie astfel de cal numai în desavantagiul Austriei. Finalizarea unui stat național în Germania precum și în Italia numai pe spesele Austriei se va realisa și este ceva FORȚA ROMANULUI 21 NOEMBRE COMITESA DE KERCUAL de Xavier de Montepin I. Hanul Țapului de aur. «Maria-Jeanne. ■— Poftim, stăpână. — Ai fost în pimniță, copila mea? — Da, stăpână, ș’am adus vin, după cum mi-ai fis. Cele două coșulețe sunt colo, lângă dulap. — Ce face leneșul acela de Jean-Ludovic ? — E la grajd, ciuruesce orzul pentru caii cărăușilor și pentru mânzocul sărăcăcioșilor acelora cari au sosit în căruciera aceia ca vai de om, pe care n’ași da niei fiece lei. — Ah! da, ăiade se dă peste cap... comedianții... Dăcă hanul Țapului de aur n’ar avea mușterii de cât ca ăștia, eu cred> Marie-Jeanne că nu ne am mai priceps cât lumea. 1 — Ah! stăpână, așa e. — Or cum ănsă au înfățișarea d’a fi amen! cum se cade, mai ales femeia. — Ș’apoi copilița lor e frumosâ ca un îngeraș. Ce păcat e ca uă fetiță atât de frumosâ s’aibe uă meserie c’aceia! nu e așa stăpână. — Ai dreptate, Marie-Jeanne, dar e treba lor, nouă nu ne pasă. Gata sunt bucatele? — Aprope. Câteva învertituri de frigare și friptura e gata. Cât pentru stufat, e gata ș’are să odare de’ți lasă gura apă.— Pune masa atunci pentru cărăuși și comedianții aceia. — Numai decât. — Ai pregătit masa în odăiță pentru d. doctor ? — Da, stăpână. — N’ai uitat sticla cu vin de Mosella din 1835. — Am adus-o cu celelalte împreună. — Pe domnul Perrin, trebuie să’l îngrijim! Un tânăr atât de bun! un invéțat adevărat! a învățat la Paris, auzii tu ? Am avut un noroc mare că bătrânul Gérardiner a murit ș’a venit doctorul Perrin în locu-i. Acela or de câte ori chema cineva noptea, sau pe timpuri, făcea uă gură și ’njura de ți se făcea părul măciucă. Era acum un om care n’o să se sfiiască de vremuri rele și de obosală când va fi vorba să vadă vr’un bolnav, fie chiar și’n fi’un munte. Ș’apoi unde mai pui că e în totd’auna vesel, cu rîsul pe buze și politicos ! Dar deșteptăciunea lui! In tóte serile stă la vorbă cu mine, mai bine d’un cos, ficând câ’i face plăcere. — Eh ! stăpână, apoi nu e de mirare, căci vorbesci așa de frumos. — E flăcăii tânărul acesta și cam lacom că nu spui asta ănsă pentru ca să ’i fac să vină, feresca D-fieü, din contra. (Cred c’o să’l fac să se aboneze la noi, cel puțin pentru prânz, și lucrul acesta face onore și câștig Țapului de Aur.) fără a mai pune la socoteală că décá s’ar întâmpla să se bolnăvăscă cineva din casă, doctorul ne ar face vizitele de giaba. — Așa e, stăpână, strigă Marie-Jeanne. — Pentru ca să’l hotâresc însă a sta la noi, urmă stăpâna hanului, trebue să’i menagiem slăbiciunea, fâcându’i bucate bune și să’i dăm vin bun; ș’așa ’i vom hotărî, mă însărcinez eu cu asta. Taie pâine în castron, Marie Jeanne. Au fii că sunt șapte coșuri. Doctorul nu va întârziia ca se vină, și să nu’l facem să aștepte. Convorbirea care precede era între d-na Monique Clerget și Marie Jeanne, servitorea ei, in odaia de jos a unicului han din micul sat Aixviller, în Vosges, la șense leghe departe de Epinal. Domna Clerget, femeie voinică ca de vr’uă cinci-fieci de ani, bine păstrată, văduva a unui bărbat pe care’l ducea de nas în viața’î, conducea forte bine și cu căștig hanul Țapul de Aur. Gătitul bucatelor sale și bunătatea vinului de Mosella erau lăudate prin împrejurimi la uă departare de mai multe leghe. Domna Clerget nu’și aducea aminte ca să fie fost vr’uă dată cochetă, dar avea respect de ființa ei și’l manifesta printr’un curățenie riguros. Avea mâna iute, ochii vioi, limba sravănă și trăia în bună înțelelegere cu băiatul hanului, Jean-Ludovic, și slujnica ei Maria-Jeanne, iată cum se cade, albă și grasă și d’un balon ce dă cam în roșcat, pe scurt, un turte plăcut model al unui tip care se apropria forte mult de acela al țărancelor alsaciane. Narațiunea nostră începe să dată cu luna lui Main din anul 1847. Afară, noptea era aprope ca să înlocuiască crepusculul, era însă un nopte senină pe care milionele de stele lucitare dupe firmament o făcea transparentă și luminosă. Un foc viu fîlfîia în marele cămin din odaia cea mare care servea de bucătărie și sufragerie în același timp hanului Țapului de Aur. In fața acelui cuptor se învârteau o frigare bine garnisită. Ceva mai departe, două sau trei tingiri, puse pe cuptor, respundeau o o adere minunată. Niște rafturi de stejar, pe care timpul le înegrise, stau rezămate de zid, niște farfurii frumose și lucitare, talere de porțelan se înșiruiau pe polițe. Intre aceste mobile și înaltele dulapuri pline cu rujerie, se vedeau atârnate pe pereți nișce cadre mare d’Epinal, pe cari anii cu greu s- ar găsi cineva: Elenul rătăcitor, Damon și Phiiyas, cele patru fiice ale lui Agemon etc., etc. In tavan se vedeau atârnate șunci afumate, cărnați uscați și bucăți de slănină. Intr’un colț al odăii se vedea clasicul Cucu al Vosgilor, cu bătaia îndoita, cu limba și greutățile sale. Un lampă de alamă, fără sticlă, așefiată pe masă, combatea cum putea și ea întunericul, dimpreună cu flacărea din cămin. Sunase se piecesuri. Trei sau patru cărăuși în bluze, cu niște pălării moi și mari în cap și cu luleaua în gura năpădită în odaie, salutară pe d-na Clerget și cerură cu sgomot mâncarea lor, pe care Maria-Jeanne se grăbi a le-o da. Se pusese la masă numai de câteva moment și trageau din fălci c’uă mulțumire vădită, când niște noui ființe intrară la răndu-le, dar într’un mod mai liniștit, precum sfios. Acești noui veniți de cari am auzit fiicându-le comedianți—erau trei: tatăl, mama ș’un fetiță. Tatăl, om ca de trei-fieci și cinci de ani, părea a avea cel puțin cinci-fieci, un păr des și creț, plin iei colea cu fulgi, încorona fruntea lui mică și încrețită. Că barba cărunțită înconjura obrijii lui slabi, galbeni și sbîrciți. Nasul îi era lung și încovoiat, ochii erau de un albastru deschis, cu privirea vagă și nehotărâtă ce exprima grijea și umiliațiunea. Acest om trebuie să fi fost forte voinic mai era pate, dar înaltul său corp se încovoiase sub greutatea sdrobitore a ostenelelor falnice, de lipsă și de grijuri. îmbrăcămintea lui compusă dintr’un palton murdar, undinioră negru, d’ua jiletcă cu dungi și dintr’uă pereche de pantalonași cenușii strânși de nisce ghetre lungi, d’asupra genuchiului, nu’i ascundea de loc meseria ce avea. Femeia putea s’aibe vr’uă două fieci și șase de ani. Obosela, suferințele, atingerile ruinătore ale sărăciei trecuse peste densa fără ca să-i strice frumusețea feței. Trăsurile curate, liniile puternice ale profilului sau ocheș aveau uă asemănare bâtâtore la ochi a cu unele medalii romane. Cu drept sau fără, acea femee părea a avea în vinele sale sângele bogat și minunat al Transteverenilor. Părul său roșcat, des și lung, formă pe capul un răsuceală pe care d’abia o putea ține un piepten stricat de os de corn în creștet. Ochii forte mari, două culore fumurie aprope negru, exprimau în același timp bunătatea cea mai mare și cea mai desăvârșită energie. Tot astfel îi era și gura, cu buzele cârnese și d’un roșiu aprins. (Va urma).