Romanulu, iunie 1888 (Anul 32)

1888-06-30

Voiesce și vel putea. A MUNCIDRI Linia de 80 litere, petit pagina IV • ■ ; ■ Ded­o „ „ „ „ HI • • _ ; ■ Inserțiuni și reclame pagina 111 și IV linia I. A se adresa: . 40 bani 2 lei . „ 2 » » IN ROMANIA, la administrațiunea diaruliu. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — ANUL AL XXXII-LE _________ _____________ EXEMPLAR­UL 15 SANI REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 7 SAMBATA, BCV'i ' Loiminézá-te si vc' N abonament e Mn­ Capitală și districte, un an 48 lei; sés; luni 12 lei; vă lu v\ P­atru tóte țările Europei, trimestrul 15 / A se adresa: "Nfi'­VT"’ vA­­­ ROMANIA, la administrațiunea tiiarului si of •• *1-^"LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleisch),:: IN ITALIA, lnd dott. Cav. Gustave Croc V.u­cesco de Paola (N. O II , luni 4 de la B­irkt San Sene Fnndatore: 0. A. ROSETTI Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI —■- Articolele nepublicate se i■ stăm urse i1 ran­­:va. BUOURESOI, 29 CIREȘAR Păcatul cel mare în mai tote sta­tele cu regim constituțional este a­­mestecul politicei în tot și’n tote. Acolo unde nimeni nu s’ar aș­tepta se vede apărând politica, a­­cesta se arăta urmată de tot corte­giul seu de patimi și de greșeli. Sunt puțini miniștrii și’n genere ómenii de stat cari, când e vorba sé sea séü sĕ propună, uä mösura orecare, sé nu’și t­ică urmatórele cu­vinte : «Cum vor privi acésta mesura a­­micîi mei politici ?» Mesura este de administrațiune pură ; e vorba de uă numire a unei persone forte capabile dar care, în luptele politice, se află sau s’a aflat în câmpuri deosebite. Ministrul este sigur că, pusă în funcțiune, acea personă va lucra mai bine de­cât ori­cine altul. Și totuși, ministrul se va întreba: ce vor dice amicii mei politici ? Intru nimic un regulament pentru buna stare a orașului sau a comu­nei rurale n’are de a face cu poli­tica. E vedit lucru că el este ne­cesar. Cel care e chiemat să’l propună și să’l aplice va sta în loc nesigur și cu temere se va întreba: ce vor dice amicii mei politici ? Strigă uă lume în contra unui funcționar abusiv, răpitor, necinstit în ultimul grad. Destituirea și darea lui în judecată pentru a se despă­gubi statul și prin el contribuabilul, ar face cel mai mare bine. Ministrul sau prefectul vor sta lo­cului și se vor întreba: ce vor dice amicii noștrii politici ? In fine, în nimic și pe nicăieri, politica nu lipseșce. Omul de stat, în tote meditațiunile sale, vede scris ca un fel de cuvinte fatidice, pe «ce vor dice amicii mei politici ? Trebue silințe neaudite pentru ca omul de stat să scape din când în când de acest păcat,—căci a scăpa cu desevârșire nu ne-a fost dat să vedem pe vr’unul în statele cu re­gim constituțional, așa cum acest regim se pricepe la noi. In loc să fie numit un adevărat om de stat, pricepând pe deplin ce­rințele actuale ale organismului so­cial, acela care se va sili să nu-și aducă aminte de cuvintele «ce vor duce amicii mei politici,» va fi nu­mit om fără calcul, fără prevederi, nepotrivit cu sarcina ce ocupă. Ne­­mulțumirile se vor aduna ca vijeliă în giurul lui și nu va trece multă vreme până când «amicii mei poli­tici» îi vor da în cap cu unanimi­tatea glasurilor. «Nu făcea pentru postul ce ocu­pa» vor dice toți pentru a legitima atacurile ce îndreptaseră în contra­ I și căderea ce urmase după atacuri. Și nu făcea pentru ce? Pentru că nu se gândise la ce vor duce «amicii mei politici», pentru că dedese afară pe funcționarii abusivi, fără să țină sema de aptitudinele lor în luptele electorale; pentru că re­­gulamentase și aplicase una sau mai multe măsuri fără să se îngrijască de jiinesce ori nu interesele parti­culare ale puternicilor săi «amici po­litici». Interesele particulare! poftele și in­teresele individului cu vetja și cu tre­cere în partid! Ce nenorocire și ce pecate pentru omul de stat, chrămat într’un regim constituțional și par­lamentar a face și aplica legea! Daca ar fi fonografe ascunse în culisele parlamentelor și în cabine­tele miniștrilor, câte mărgăritare de­ale »amicilor politici» nu s’ar trans­mite posterităței, pentru învățătura nemurilor viitore. Fără fonograf și totuși cine nu a audit pe «amicul politic», furios căci e jicnit în interesele sale particu­lare,—­jicend cu amenințări mini­strului nenorocit, las’ că vom face noi, că ți-o cucem noi! Ne vom a­­duce aminte la ora proprie ! Avem vederile nóstre ! Pricepem noi tac­tica d-vostră ! Timpul ne va da drep­tate ! Esc! afară din lege, domnule Ministru ! Nenorocitul de ministru este a­­fară din lege tocmai pentru că, voind să aplice legea și să facă dreptate, nu a a făcut să treca soséua pe proprietatea «amicului politic» , nu a numit în slujbă pe ruda sau protegiatul «amicului politic» ; nu a dat afară din postul său pe un funcționar care nu a făcut te­menele «amicului politic» ; nu a pus într’uă lege sau într’un regulament un articol sau cel puțin un paragraf cu cari, pentru moment, se potriveau și câte­va din intere­sele particulare ale «amicului poli­tic»; într’un cuvânt nu a făcut să se înfrățască într’uă perfectă trinitate lucrurile cele mai dușmane din lume, adică : administrațiunea, politica și interesul individual. Pentru ca să rămână la putere, pentru ca să fie ministru sau pre­fect,, sunt omeni cari fac imposibi­lul și îmbină, înfrățesc sau mai bine amestecă aceste trei lucruri nepo­trivite. Compositul stă pentru câtă­va vreme. In urmă, efectele lui isbuc­­nesc. Făptuitorii sunt svârliți în aer sau doborîți la pământ. Astfel s’a făcut pene acum în tóte țările cu regim constituțional,­­­­și la noi pute mai mult de­cât pre­tutindeni. Adevărata regenerare a sistemei de guvernământ nu va pute data de­cât de atunci de când unul sau mai mulți ameni de stat vor lua hotărî­­rea să despăr­țască aceste trei lu­cruri dușmane și anihilându-se unul pe altul. Până astăzi nimic nu s’a făcut. Astăzi nu se văd semne multe că cei de la putere vor să încapă un astfel de uriașă lucrare. Politica și patimele ei sunt mai puternice de­cât voințele cele mai hotărîte. Și­ acesta e păcatul care încă mul­tă vreme în loc va ține statele cu regim constituțional. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Brașov, 28 Iunie. In urma lucrărilor cadastrului în co­muna Feldiora, ca mulțime, aprope 1.600 persone ce au venit din comunele înveci­nate au primit comisiunea judiciară cu pietre. Două funcționari au fost răniți. Geandarmeria a fost neputinciosă a îm­prăștia mulțimea și a trebuit să scotă sa­bia. Un cetățean inocent a fost ucis. Sunt numeroși răniți. Membrii comisiunii au trebuit să fugă. Autoritatea a luat măsuri pentru a pro­­tegia pe proprietarii funciari. Sofia, 28 Iunie. Principele a sancționat sentința dată în contra maiorului Popoff. Ministrul de resbel a înfățișat în urmă un raport cerând grațiarea maiorului Po­poff și a celor­l­alți ofițeri de diferitele pe­depse la cari fură osândiți. Sofia, 28 Iunie. Compania bulgară care a construit dru­mul de fier Țaribrod-Vakarel face demer­suri pe lângă guvern pentru a avea es­­ploatarea liniei Vakarel-Belovo. Ber­lin, 28 Iunin. /L­. Carp, ministru afacerilor străine al României, a fost­ primit ori de împăratul. Berlin, 28 Iunin. 1). Carp a avut ori ua întrevedere cu principele de Bismarck, apoi­­ cu cornitele Herbert de Bismarck, la care a prânzit. Budapesta, 28 Iunie. Delegațiunea austriacă a aprobat în u­­nanimitate, în a treia citire, deliberările a căror conformitate cu decisiunile delega­­țiunii ungureșci a fost constatată. D. de Kalnoky a exprimat, din ordinul împăratului, recunoscința și mulțumirile Majestăței Sale pentru unanimitatea și pa­trioticul devotament cu cari delegațiunea a îndeplinit sarcina sea atât de gravă și atât de însemnată. El a exprimat aseme­nea în numele ministerului comun, viile mulțumiri pentru încrederea atât de ono­rabila ce i s’a dovedit. După acest discurs, președintele Smolka, a declarat sesiunea închisă. Budapesta, 28 iunie. Delegațiunea unguresca a votat sera în unanimitate, în a treia citire, proiectele de lege guvernamentale. Ca și comnițele Kalnoky în fața delega­­țiunii austriace, d. de Kallay a exprimat în fața delegațiunii ungureșci, recunoscința împăratului și mulțumirile ministerului co­mun, după aceea, președintele a închis se­siunea printr-un discurs care exprima spe­ranța consolidării situațiunii în Europa pre­cum și a intereselor monarh­iei. Berlin, 28 Iunie. Cele două Camere ale Dietei votând în unanimitate proiectele de adrese, sesiunea fu declarată închisă de ministrul Maybach, printre strigătele entusiaste de «Trăiască împăratul!» Rom­a. 28 Iunie. Dupa Tribuna, familia Crispi va merge în curând la băile din Carlsbad, unde pri­­mul ministru italian va sta pentru cât­va timp. Agenția Havas. Adresa Reichstagului german Adresa Reichstagului german câtre îm­păratul Wilhelm II, sună ast­fel: Prea luminate și prea puternice împărate și rege ! Prea milostivile împărate, rege și domn ! Cu adâncă durere, alăturea de Majestatea Vós­tră imperială și regală, jelesce Reich­stagul german perderea împăratului Frederic. Poporul german a trăit în convingerea că în mâna sea va fi păstrată cu siguranță, opera înte­meiată de nemuritorul împărat Wil­helm, că sub înțelepta sea condu­cere binele Germaniei va fi adus prin muncă pacinică la desvoltare impunatare. Dumnedeu a hotărît altfel: După uă domnie , de câte­va luni a trebuit să vedem pe iubitul nostru domn împărat, confundându­­se în mormânt. Frumosele speranțe , pe care le pusesem în dânsul, s’au dus, dar amintirea sea va rămânea în inima poporului german. Exemplul strălucit pe care dânsul l-a dat în vremuri grele prin devotamentul său și prin eroismul său în acțiune și în sufe­rință, nu va fi nici uă­dată uitat și va avea încă un înrîurire puternică asupra generațiunilor viitore. Cu deo­sebită bucurie și cu recunoscință profundă am auglit din gura Maies­­tăței Vostre că sunteți hotărît să ur­mați drumul pe care reposatul în Domnul, Maiestatea Sea împăratul Wilhelm și-a câștigat încrederea con­federaților săi, iubirea poporului ger­man și recunoscința bine-voitore a străinătăței. Majestatea vostra voiesce se men­țină intactă constituțiunea imperiu­lui, să desvolte mai departe legisla­­țiunea spre binele Germaniei, și în special pentru ocrotirea celor slabi și năpăstuiți, să apere și mențină dreptul și legea. Reichstagul este gata să sprijinască pe majestatea vostră din tote puterile pentru adu­cerea la îndeplinire a acestei voințe. El speră că atot-puternicul va face să isbutesca lucrarea s­a. Majesta­tea vostra, basată pe alianțe și re­­lațiuni probate, este hotărât să men­țină pacea, cât timp resbelul nu este să necesitate impusă. Spre a asigura pacea, și, dacă ea totuși va fi tulburată, d’a o elupta cu onore, maiestatea vosträ voieste să aibă armata nóstra tot­ d’a­ una gata. Reichstagul german dă tot con­­simțimântui sau acestei manifesta­­țiuni a maiestăței vóstre. Noi nu ne vom da înapoi de la nici un sacri­­ficiu necesar pentru siguranța pa­triei nóstre, după cum am acordat un unanimitate și ceia ce ne-a cerut reposatul împărat Wilhelm spre a menține pacea Germaniei. Noi avem totă încrederea că pacea poporului german, strîns unit cu împăratul său și cu guvernele confederate, nu va fi de nimenea turburată. Fie ca ma­joritatea vosträ imperială și regală să facă multă vreme patriei nóstre fericirea neturburată. GERMANIA ȘI RUSIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung confir­mă urmatorea telegramă din Moscva a cl­arului UIndependence Berge : Ultimele comunicațiuni între cur­țile din Petersburg și Berlin au luat caracterul celei mai mari cordialități, și acum nu se mai pute trage la în­doială că cu venirea la domnie a împăratului Wilhelm II s’a îndeplinit apropierea între Rusia și Germania. Perspectiva unei politice pacinice a produs o­ impresiune favorabilă în cercurile bursei și ale comercialui. La sfârșitul revistei sale, Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică urmatirea no­ T1­ W: Din Varșovia se anunță că acum, după ce s’au terminat lucrările de fortificațiune împregiurul Varșoviei și acum orașul pate fi privit ca fortă­reață de primul rang, administrațiu­nea militară rusască a instituit un comitet care să studieze modalitățile unei eventuale aprovisionări a ora­șului cu tot felul de articole, nece­sare în cazul unei incongiurări mai îndelungate și se faca propuneri în acestă privință. Situațiunea politică în En­­glitera. Citim în L'Indépendance beige: Situațiunea politică în Englitera continuă a presinta un viu interes. Am spus cu ce avertismente și cu ce amenințăm­ lordul Salisbury s’a încercat să încălcească zelul majori­­tății sale, tulburat de isbântjile elec­torale ale d-lui Gladstone și în ne­înțelegere asupra cestiunei militare și asupra diferitelor puncte privitore la Local government Kill. Pentru a da puțin curagiu cabinetului, lordul Hartington și d. Chamberlain au convocat pe partizanii lor și au ho­­tărît împreună să voteze pentru mi­nister într’oă împregiurare specială, adică pentru retragerea articolelor din Local government bill, cu privire la debitele de băuturi, și pentru un amendament care va conceda ce­va apostolilor cumpătărei, autorizând în­chiderea absolută a cârciumilor Du­mineca, din ordinul viitorelor consilii provinciale. Dar în definitiv liberalii disidenți făgăduesc ast­fel un neîn­semnat sprijin guvernului. Ei făgă­duesc de a trece numai una din su­tele de stânci cari i se află în calea rea, atât și nimic mai mult. Local- guvernment bill conține, pe lângă clausele privitore la taverne, oă mulțime de disposițiuni cari pot să dea loc la voturi de surprindere, mai cu sumă disposițiunile acelea cari tind d’a lua corporațiunea din Londra guvernul din Londra pentru a’l încredința, ca autoritate a tutu­ror celor­l­alte părți ale Regatului, unui vast consiliu provincial. Se zice că în urma stăruințelor unei părți însemnate din majoritatea conserva­tore, lordul Salisbury a hotărît să lase la uă parte clausele de cari este vorba. Dacă va face acesta, va avea de­sigur în contră’I majoritatea li­beralilor disidenți cari i-a angajeat, sub ministerul din urmă al d-lui Gladstone, în favorea reformei mu­nicipale a Londrei. Dar mai cu sema politica sea ge­nerală, politica sea irlandeză sunt cari il­e spun la grave defecțiuni. Ori ce ar face și ar t­ice șeful cabine­tului, nu este mai puțin adevărat că se găsesce în fața unui fapt brutal, revirmentul țărei pentru home­rule reviriment în privința căruia un­­ Rar conservator, Spectator, are francheță să mărturisescă că face să se pre­vadă triumful complet al gladstonie­­nilor, fie chiar numai pentru a-și scăpa scaunele. De altmintrelea, d. Gladstone însuși le dă în acestă privință un apropiată ocasiune. Cum se prevăzuse, bătrânul om de stat a presintat prin locoțiitorul său, d. John Morley, uă moțiune censurând aplicarea legilor de re­presiune irlandeză și criticând în­­trega politică a guvernului cu pri­vire la insula soră. Discuțiunea a­­cestei moțiuni va ține mai multe ședințe. Resultatul său va fi fără îndoială de a rupe un număr respec­­tabil de voturi majorității de coali­­țiune care susține cabinetul,­­și de a dovedi că acesta merge spre sfârși­tul său. Doctorul Mackenzie în poli­tica germană. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, por­nind de la declarațiunile pe care doctorul Mackenzie le-ar fi facut unui colaborator al Barului Amsterdamer Tagblat, și a­­nume că densul n’a putut da p­­ublicitatii diagnosa de cancer, pentru că atunci ar fi fost probabilă regența,—scrie un articol forte violent la adresa doctorului englez. Numitul­­ Rar <Ace : Lucru de mirare . Încă cu cinci zile mai nainte,­­Rarul polon Ka­rger Warszawski a făcut cam aceiași comunicare. Acest­­ Rar a scris : Nici Mackenzie n’a recunoscut mai târ­­ziu de­cât Schrötter și alți doctori, bula de cancer, dar densul n’a fost numai medic ci și om de încredere al împăratului și al împărătesei, și vorba era, să nu se declare prea de timpuriu bula­ de incurabila și astfel să i se răpască posibilitatea urcărei pe tron, împăratul Frederic atât în interesul său și al soției sale, cât și din considerațiuni mai înalte, mo­rale și practice, a dorit să dom­­nesca măcar cât de puțin. Că s’a întâmplat acesta este de a se mul­țumi numai lui Mackenzie . La acestea Norddeutsche Allgemeine Zei­tung observă : Frasa penultimă conține u­ falsi­ficare positivă: împăratul Frederic, care avea cea mai înaltă concepțiu­­ne posibilă de datoriile imperatoru­lui, n’a lăsat nici uă umbră de în­doială că densul nu va lua frânele imperiului dacă s’ar constata cu cer­titudine că este incurabil din causa cancerului. Acesta corespundea dis­tinsului și desinteresatului său mod de cugetare, pe când dintre perso­­najele, eventualmente chemate la domnie, nici unul n’ar fi fost ca să nu fie de mai înainte hotărît de a scuti pe suferindu-l împărat cu vr’uă întrebare d’asemenea natură până când n’ar fi luat dânsul inițiativa. Fiind-că acesta este lucru cunoscut, aceia, cari din motive pentru noi ne­controlabile au voit să aducă pe tron pe împăratul Frederic și în cazul u­­nei incapacități de domnie, ’și au pus în cap să înșele pe înaltul domn despre starea sea. ținarul d-lui Bismarck urmatorele cuvinte : Mackenzie, chiar după spusele sale, a căutat să jace un rol poli­tic. Este constatat că un neînsem­nat medic englez de colorit politic radical și-a luat îndrăsneala să jace sfetnicul intim de cabinet și să in­­fluințeze asupra destinelor națiune­ germane. Freisinnige Zeitung îl trage uă as­ pră răfuială­­ Rarului oficios german pentru acest articol. Numitul­­ ziar li­beral scrie : Norddeutsche Allgemeine Zeitung se obrăsnicesce se declare pe împă­ratul Frederic incapabil de domnie, dar împăratul Frederic pentru unii omeni a fost încă prea capabil de domnie ; el, prin manifestarea înal­telor sale virtuți de domnitor și prin nobilele sale simțimente, și-a câști­gat recunoscința a mii și mii de o­­meni. Constituțiunea prusiană numai pe acela îl recunosce de incapabil de domnie, care este perpetuu îm­­pedicat d’a domni însuși în personá. Nici cancerul, nici uă altă bollă in­curabilă nu constitue un asemenea pedică perpetuă. Nici un lege a fami­liei nu se póte opune acestui adevĕr. Firesce, ori­care succesor póte renunța de buna-voie. Dar dacă împăratul Fre­deric în adevĕr, sub impresiunea pri­mei sale bolnăviri din luna Main s’a lăsat a fi înduplecat la un renuit la țare condițională, apoi nu există uă formă mai nedemnă d’a da acest lucru în publicitate, de­cât forma in care este dat articolul din Nord­deutsche Allgemeine Zeitung. Notița de la 12 Noembre din Mesagerul im­periului cum că bula principelui moș­­cenitor este de natură carcinoma­­tosă, apare acum într’u­ lumină po­somorită. Cât de puțin a corespuns acastă notiță unei inițiative a prin­cipelui moșcenitor de atunci, se vede din telegrama adresată Reichstagu­lui, prin care exprimă speranța că dânsul va împlini ni tóte îndatoririle sale față cu patria. Principele moștenitor, când a fost vorba de recunoscerea stărei sale, nu l’a lăsat numai pe Mackenzie. Acesta, cu atât mai mult că și me­dicii germani erau la îndoială, s’ar fi purtat fórte crud cu moștenitorul dece i-ar fi răpit și ultima speranța de însănătoșire și de îndeplinire a b­ia­­mărei sale ca regent. Destăinuirea­­ Țarului Norddeutsche Allgemeine Zei­tung ne arată ce chinuri sufletesci a trebuit să sufere împăratul pe lângă cele trupesc­ în fața stăruințelor d’a-1 face să renunțe la tron. Chipul mar­tirului eternisat apare acum în mai mare lumină. SCIRI D’ALE PILEI Comisiunea senatorială însărcinată cu a­­facerea generalului Al. Anghelescu, se va întruni dilele acestea spre a’și termnina lucrarea. * * * Romănia Liberă are sciri nemultumito­­re despre starea sanataței d-lui Câmpine­­nu. Dorim și noi, ea și­­ Raiul de mai sus, să înregistrăm scirile cele mai bune. * * Kt Dreptatea află că la Asilul Elena Dom­­na peste 40 de eleve ar fi atinse de con­­juctivita granulosă. * * * Curtea de apel, secțiunea I și-a dat sen­tința în procesul Glogoveanu-Paciurea. Ea a respins cererea d-lui Glogoveanu. * * * Consiliul de resbel al corpului II de ar­mată s’a compus ast­fel : Președinte colonel Gorjan , membrii : I­aierii Veropole și Stoica și căpitanii Du­mitrescu și Bratianu. * * * A apărut și partea II a volumului III din documentele lui Eud. Hurmuzaki. A­­cest volum conține documente de la 1576— 1600, precum și portretul lui Petru Vodă. * * * D. M. Cogălniceanu a plecat ieri la Ma­­rienbad. * în­ sf. Ministerul financelor aduce la cunos­cința generală că, pentru înlesnirea tran­­sacții­­lor comerciale, s'a pus în circula­­rea pene ia SO Iei inclusiv, șî cari se gă­sesc spre u­­ buc toți debitanții de timbru în orașe. A Xi ■ ** Spr­­­evi vin­: nemulțumirile ce întâmpină la emiterea și achitarea man­datelor poștalui din lipsa monezilor de aur de 5 lei, oficiiile poștale după cum spune Borndnia Libuț, 3*au aufonsat că, cu începere de la 1 ? p­n­ir"

Next