Romanulu, iunie 1888 (Anul 32)
1888-06-30
Voiesce și vel putea. A MUNCIDRI Linia de 80 litere, petit pagina IV • ■ ; ■ Dedo „ „ „ „ HI • • _ ; ■ Inserțiuni și reclame pagina 111 și IV linia I. A se adresa: . 40 bani 2 lei . „ 2 » » IN ROMANIA, la administrațiunea diaruliu. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — ANUL AL XXXII-LE _________ _____________ EXEMPLARUL 15 SANI REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 7 SAMBATA, BCV'i ' Loiminézá-te si vc' N abonament e Mn Capitală și districte, un an 48 lei; sés; luni 12 lei; vă lu v\ Patru tóte țările Europei, trimestrul 15 / A se adresa: "Nfi'VT"’ vA ROMANIA, la administrațiunea tiiarului si of •• *1-^"LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleisch),:: IN ITALIA, lnd dott. Cav. Gustave Croc V.ucesco de Paola (N. O II , luni 4 de la Birkt San Sene Fnndatore: 0. A. ROSETTI Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI —■- Articolele nepublicate se i■ stăm urse i1 ran:va. BUOURESOI, 29 CIREȘAR Păcatul cel mare în mai tote statele cu regim constituțional este amestecul politicei în tot și’n tote. Acolo unde nimeni nu s’ar aștepta se vede apărând politica, acesta se arăta urmată de tot cortegiul seu de patimi și de greșeli. Sunt puțini miniștrii și’n genere ómenii de stat cari, când e vorba sé sea séü sĕ propună, uä mösura orecare, sé nu’și tică urmatórele cuvinte : «Cum vor privi acésta mesura amicîi mei politici ?» Mesura este de administrațiune pură ; e vorba de uă numire a unei persone forte capabile dar care, în luptele politice, se află sau s’a aflat în câmpuri deosebite. Ministrul este sigur că, pusă în funcțiune, acea personă va lucra mai bine decât oricine altul. Și totuși, ministrul se va întreba: ce vor dice amicii mei politici ? Intru nimic un regulament pentru buna stare a orașului sau a comunei rurale n’are de a face cu politica. E vedit lucru că el este necesar. Cel care e chiemat să’l propună și să’l aplice va sta în loc nesigur și cu temere se va întreba: ce vor dice amicii mei politici ? Strigă uă lume în contra unui funcționar abusiv, răpitor, necinstit în ultimul grad. Destituirea și darea lui în judecată pentru a se despăgubi statul și prin el contribuabilul, ar face cel mai mare bine. Ministrul sau prefectul vor sta locului și se vor întreba: ce vor dice amicii noștrii politici ? In fine, în nimic și pe nicăieri, politica nu lipseșce. Omul de stat, în tote meditațiunile sale, vede scris ca un fel de cuvinte fatidice, pe «ce vor dice amicii mei politici ? Trebue silințe neaudite pentru ca omul de stat să scape din când în când de acest păcat,—căci a scăpa cu desevârșire nu ne-a fost dat să vedem pe vr’unul în statele cu regim constituțional, așa cum acest regim se pricepe la noi. In loc să fie numit un adevărat om de stat, pricepând pe deplin cerințele actuale ale organismului social, acela care se va sili să nu-și aducă aminte de cuvintele «ce vor duce amicii mei politici,» va fi numit om fără calcul, fără prevederi, nepotrivit cu sarcina ce ocupă. Nemulțumirile se vor aduna ca vijeliă în giurul lui și nu va trece multă vreme până când «amicii mei politici» îi vor da în cap cu unanimitatea glasurilor. «Nu făcea pentru postul ce ocupa» vor dice toți pentru a legitima atacurile ce îndreptaseră în contra I și căderea ce urmase după atacuri. Și nu făcea pentru ce? Pentru că nu se gândise la ce vor duce «amicii mei politici», pentru că dedese afară pe funcționarii abusivi, fără să țină sema de aptitudinele lor în luptele electorale; pentru că regulamentase și aplicase una sau mai multe măsuri fără să se îngrijască de jiinesce ori nu interesele particulare ale puternicilor săi «amici politici». Interesele particulare! poftele și interesele individului cu vetja și cu trecere în partid! Ce nenorocire și ce pecate pentru omul de stat, chrămat într’un regim constituțional și parlamentar a face și aplica legea! Daca ar fi fonografe ascunse în culisele parlamentelor și în cabinetele miniștrilor, câte mărgăritare deale »amicilor politici» nu s’ar transmite posterităței, pentru învățătura nemurilor viitore. Fără fonograf și totuși cine nu a audit pe «amicul politic», furios căci e jicnit în interesele sale particulare,—jicend cu amenințări ministrului nenorocit, las’ că vom face noi, că ți-o cucem noi! Ne vom aduce aminte la ora proprie ! Avem vederile nóstre ! Pricepem noi tactica d-vostră ! Timpul ne va da dreptate ! Esc! afară din lege, domnule Ministru ! Nenorocitul de ministru este afară din lege tocmai pentru că, voind să aplice legea și să facă dreptate, nu a a făcut să treca soséua pe proprietatea «amicului politic» , nu a numit în slujbă pe ruda sau protegiatul «amicului politic» ; nu a dat afară din postul său pe un funcționar care nu a făcut temenele «amicului politic» ; nu a pus într’uă lege sau într’un regulament un articol sau cel puțin un paragraf cu cari, pentru moment, se potriveau și câteva din interesele particulare ale «amicului politic»; într’un cuvânt nu a făcut să se înfrățască într’uă perfectă trinitate lucrurile cele mai dușmane din lume, adică : administrațiunea, politica și interesul individual. Pentru ca să rămână la putere, pentru ca să fie ministru sau prefect,, sunt omeni cari fac imposibilul și îmbină, înfrățesc sau mai bine amestecă aceste trei lucruri nepotrivite. Compositul stă pentru câtăva vreme. In urmă, efectele lui isbucnesc. Făptuitorii sunt svârliți în aer sau doborîți la pământ. Astfel s’a făcut pene acum în tóte țările cu regim constituțional,și la noi pute mai mult decât pretutindeni. Adevărata regenerare a sistemei de guvernământ nu va pute data decât de atunci de când unul sau mai mulți ameni de stat vor lua hotărîrea să despărțască aceste trei lucruri dușmane și anihilându-se unul pe altul. Până astăzi nimic nu s’a făcut. Astăzi nu se văd semne multe că cei de la putere vor să încapă un astfel de uriașă lucrare. Politica și patimele ei sunt mai puternice decât voințele cele mai hotărîte. Și acesta e păcatul care încă multă vreme în loc va ține statele cu regim constituțional. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Brașov, 28 Iunie. In urma lucrărilor cadastrului în comuna Feldiora, ca mulțime, aprope 1.600 persone ce au venit din comunele învecinate au primit comisiunea judiciară cu pietre. Două funcționari au fost răniți. Geandarmeria a fost neputinciosă a împrăștia mulțimea și a trebuit să scotă sabia. Un cetățean inocent a fost ucis. Sunt numeroși răniți. Membrii comisiunii au trebuit să fugă. Autoritatea a luat măsuri pentru a protegia pe proprietarii funciari. Sofia, 28 Iunie. Principele a sancționat sentința dată în contra maiorului Popoff. Ministrul de resbel a înfățișat în urmă un raport cerând grațiarea maiorului Popoff și a celorlalți ofițeri de diferitele pedepse la cari fură osândiți. Sofia, 28 Iunie. Compania bulgară care a construit drumul de fier Țaribrod-Vakarel face demersuri pe lângă guvern pentru a avea esploatarea liniei Vakarel-Belovo. Berlin, 28 Iunin. /L. Carp, ministru afacerilor străine al României, a fost primit ori de împăratul. Berlin, 28 Iunin. 1). Carp a avut ori ua întrevedere cu principele de Bismarck, apoi cu cornitele Herbert de Bismarck, la care a prânzit. Budapesta, 28 Iunie. Delegațiunea austriacă a aprobat în unanimitate, în a treia citire, deliberările a căror conformitate cu decisiunile delegațiunii ungureșci a fost constatată. D. de Kalnoky a exprimat, din ordinul împăratului, recunoscința și mulțumirile Majestăței Sale pentru unanimitatea și patrioticul devotament cu cari delegațiunea a îndeplinit sarcina sea atât de gravă și atât de însemnată. El a exprimat asemenea în numele ministerului comun, viile mulțumiri pentru încrederea atât de onorabila ce i s’a dovedit. După acest discurs, președintele Smolka, a declarat sesiunea închisă. Budapesta, 28 iunie. Delegațiunea unguresca a votat sera în unanimitate, în a treia citire, proiectele de lege guvernamentale. Ca și comnițele Kalnoky în fața delegațiunii austriace, d. de Kallay a exprimat în fața delegațiunii ungureșci, recunoscința împăratului și mulțumirile ministerului comun, după aceea, președintele a închis sesiunea printr-un discurs care exprima speranța consolidării situațiunii în Europa precum și a intereselor monarhiei. Berlin, 28 Iunie. Cele două Camere ale Dietei votând în unanimitate proiectele de adrese, sesiunea fu declarată închisă de ministrul Maybach, printre strigătele entusiaste de «Trăiască împăratul!» Roma. 28 Iunie. Dupa Tribuna, familia Crispi va merge în curând la băile din Carlsbad, unde primul ministru italian va sta pentru câtva timp. Agenția Havas. Adresa Reichstagului german Adresa Reichstagului german câtre împăratul Wilhelm II, sună astfel: Prea luminate și prea puternice împărate și rege ! Prea milostivile împărate, rege și domn ! Cu adâncă durere, alăturea de Majestatea Vóstră imperială și regală, jelesce Reichstagul german perderea împăratului Frederic. Poporul german a trăit în convingerea că în mâna sea va fi păstrată cu siguranță, opera întemeiată de nemuritorul împărat Wilhelm, că sub înțelepta sea conducere binele Germaniei va fi adus prin muncă pacinică la desvoltare impunatare. Dumnedeu a hotărît altfel: După uă domnie , de câteva luni a trebuit să vedem pe iubitul nostru domn împărat, confundânduse în mormânt. Frumosele speranțe , pe care le pusesem în dânsul, s’au dus, dar amintirea sea va rămânea în inima poporului german. Exemplul strălucit pe care dânsul l-a dat în vremuri grele prin devotamentul său și prin eroismul său în acțiune și în suferință, nu va fi nici uădată uitat și va avea încă un înrîurire puternică asupra generațiunilor viitore. Cu deosebită bucurie și cu recunoscință profundă am auglit din gura Maiestăței Vostre că sunteți hotărît să urmați drumul pe care reposatul în Domnul, Maiestatea Sea împăratul Wilhelm și-a câștigat încrederea confederaților săi, iubirea poporului german și recunoscința bine-voitore a străinătăței. Majestatea vostra voiesce se mențină intactă constituțiunea imperiului, să desvolte mai departe legislațiunea spre binele Germaniei, și în special pentru ocrotirea celor slabi și năpăstuiți, să apere și mențină dreptul și legea. Reichstagul este gata să sprijinască pe majestatea vostră din tote puterile pentru aducerea la îndeplinire a acestei voințe. El speră că atot-puternicul va face să isbutesca lucrarea sa. Majestatea vostra, basată pe alianțe și relațiuni probate, este hotărât să mențină pacea, cât timp resbelul nu este să necesitate impusă. Spre a asigura pacea, și, dacă ea totuși va fi tulburată, d’a o elupta cu onore, maiestatea vosträ voieste să aibă armata nóstra tot d’a una gata. Reichstagul german dă tot consimțimântui sau acestei manifestațiuni a maiestăței vóstre. Noi nu ne vom da înapoi de la nici un sacrificiu necesar pentru siguranța patriei nóstre, după cum am acordat un unanimitate și ceia ce ne-a cerut reposatul împărat Wilhelm spre a menține pacea Germaniei. Noi avem totă încrederea că pacea poporului german, strîns unit cu împăratul său și cu guvernele confederate, nu va fi de nimenea turburată. Fie ca majoritatea vosträ imperială și regală să facă multă vreme patriei nóstre fericirea neturburată. GERMANIA ȘI RUSIA Norddeutsche Allgemeine Zeitung confirmă urmatorea telegramă din Moscva a clarului UIndependence Berge : Ultimele comunicațiuni între curțile din Petersburg și Berlin au luat caracterul celei mai mari cordialități, și acum nu se mai pute trage la îndoială că cu venirea la domnie a împăratului Wilhelm II s’a îndeplinit apropierea între Rusia și Germania. Perspectiva unei politice pacinice a produs o impresiune favorabilă în cercurile bursei și ale comercialui. La sfârșitul revistei sale, Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică urmatirea no T1 W: Din Varșovia se anunță că acum, după ce s’au terminat lucrările de fortificațiune împregiurul Varșoviei și acum orașul pate fi privit ca fortăreață de primul rang, administrațiunea militară rusască a instituit un comitet care să studieze modalitățile unei eventuale aprovisionări a orașului cu tot felul de articole, necesare în cazul unei incongiurări mai îndelungate și se faca propuneri în acestă privință. Situațiunea politică în Englitera. Citim în L'Indépendance beige: Situațiunea politică în Englitera continuă a presinta un viu interes. Am spus cu ce avertismente și cu ce amenințăm lordul Salisbury s’a încercat să încălcească zelul majorității sale, tulburat de isbântjile electorale ale d-lui Gladstone și în neînțelegere asupra cestiunei militare și asupra diferitelor puncte privitore la Local government Kill. Pentru a da puțin curagiu cabinetului, lordul Hartington și d. Chamberlain au convocat pe partizanii lor și au hotărît împreună să voteze pentru minister într’oă împregiurare specială, adică pentru retragerea articolelor din Local government bill, cu privire la debitele de băuturi, și pentru un amendament care va conceda ceva apostolilor cumpătărei, autorizând închiderea absolută a cârciumilor Dumineca, din ordinul viitorelor consilii provinciale. Dar în definitiv liberalii disidenți făgăduesc astfel un neînsemnat sprijin guvernului. Ei făgăduesc de a trece numai una din sutele de stânci cari i se află în calea rea, atât și nimic mai mult. Local- guvernment bill conține, pe lângă clausele privitore la taverne, oă mulțime de disposițiuni cari pot să dea loc la voturi de surprindere, mai cu sumă disposițiunile acelea cari tind d’a lua corporațiunea din Londra guvernul din Londra pentru a’l încredința, ca autoritate a tuturor celorlalte părți ale Regatului, unui vast consiliu provincial. Se zice că în urma stăruințelor unei părți însemnate din majoritatea conservatore, lordul Salisbury a hotărît să lase la uă parte clausele de cari este vorba. Dacă va face acesta, va avea desigur în contră’I majoritatea liberalilor disidenți cari i-a angajeat, sub ministerul din urmă al d-lui Gladstone, în favorea reformei municipale a Londrei. Dar mai cu sema politica sea generală, politica sea irlandeză sunt cari ile spun la grave defecțiuni. Ori ce ar face și ar tice șeful cabinetului, nu este mai puțin adevărat că se găsesce în fața unui fapt brutal, revirmentul țărei pentru homerule reviriment în privința căruia un Rar conservator, Spectator, are francheță să mărturisescă că face să se prevadă triumful complet al gladstonienilor, fie chiar numai pentru a-și scăpa scaunele. De altmintrelea, d. Gladstone însuși le dă în acestă privință un apropiată ocasiune. Cum se prevăzuse, bătrânul om de stat a presintat prin locoțiitorul său, d. John Morley, uă moțiune censurând aplicarea legilor de represiune irlandeză și criticând întrega politică a guvernului cu privire la insula soră. Discuțiunea acestei moțiuni va ține mai multe ședințe. Resultatul său va fi fără îndoială de a rupe un număr respectabil de voturi majorității de coalițiune care susține cabinetul,și de a dovedi că acesta merge spre sfârșitul său. Doctorul Mackenzie în politica germană. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, pornind de la declarațiunile pe care doctorul Mackenzie le-ar fi facut unui colaborator al Barului Amsterdamer Tagblat, și anume că densul n’a putut da publicitatii diagnosa de cancer, pentru că atunci ar fi fost probabilă regența,—scrie un articol forte violent la adresa doctorului englez. Numitul Rar <Ace : Lucru de mirare . Încă cu cinci zile mai nainte,Rarul polon Karger Warszawski a făcut cam aceiași comunicare. Acest Rar a scris : Nici Mackenzie n’a recunoscut mai târziu decât Schrötter și alți doctori, bula de cancer, dar densul n’a fost numai medic ci și om de încredere al împăratului și al împărătesei, și vorba era, să nu se declare prea de timpuriu bula de incurabila și astfel să i se răpască posibilitatea urcărei pe tron, împăratul Frederic atât în interesul său și al soției sale, cât și din considerațiuni mai înalte, morale și practice, a dorit să domnesca măcar cât de puțin. Că s’a întâmplat acesta este de a se mulțumi numai lui Mackenzie . La acestea Norddeutsche Allgemeine Zeitung observă : Frasa penultimă conține u falsificare positivă: împăratul Frederic, care avea cea mai înaltă concepțiune posibilă de datoriile imperatorului, n’a lăsat nici uă umbră de îndoială că densul nu va lua frânele imperiului dacă s’ar constata cu certitudine că este incurabil din causa cancerului. Acesta corespundea distinsului și desinteresatului său mod de cugetare, pe când dintre personajele, eventualmente chemate la domnie, nici unul n’ar fi fost ca să nu fie de mai înainte hotărît de a scuti pe suferindu-l împărat cu vr’uă întrebare d’asemenea natură până când n’ar fi luat dânsul inițiativa. Fiind-că acesta este lucru cunoscut, aceia, cari din motive pentru noi necontrolabile au voit să aducă pe tron pe împăratul Frederic și în cazul unei incapacități de domnie, ’și au pus în cap să înșele pe înaltul domn despre starea sea. ținarul d-lui Bismarck urmatorele cuvinte : Mackenzie, chiar după spusele sale, a căutat să jace un rol politic. Este constatat că un neînsemnat medic englez de colorit politic radical și-a luat îndrăsneala să jace sfetnicul intim de cabinet și să influințeze asupra destinelor națiune germane. Freisinnige Zeitung îl trage uă as pră răfuială Rarului oficios german pentru acest articol. Numitul ziar liberal scrie : Norddeutsche Allgemeine Zeitung se obrăsnicesce se declare pe împăratul Frederic incapabil de domnie, dar împăratul Frederic pentru unii omeni a fost încă prea capabil de domnie ; el, prin manifestarea înaltelor sale virtuți de domnitor și prin nobilele sale simțimente, și-a câștigat recunoscința a mii și mii de omeni. Constituțiunea prusiană numai pe acela îl recunosce de incapabil de domnie, care este perpetuu împedicat d’a domni însuși în personá. Nici cancerul, nici uă altă bollă incurabilă nu constitue un asemenea pedică perpetuă. Nici un lege a familiei nu se póte opune acestui adevĕr. Firesce, oricare succesor póte renunța de buna-voie. Dar dacă împăratul Frederic în adevĕr, sub impresiunea primei sale bolnăviri din luna Main s’a lăsat a fi înduplecat la un renuit la țare condițională, apoi nu există uă formă mai nedemnă d’a da acest lucru în publicitate, decât forma in care este dat articolul din Norddeutsche Allgemeine Zeitung. Notița de la 12 Noembre din Mesagerul imperiului cum că bula principelui moșcenitor este de natură carcinomatosă, apare acum într’u lumină posomorită. Cât de puțin a corespuns acastă notiță unei inițiative a principelui moșcenitor de atunci, se vede din telegrama adresată Reichstagului, prin care exprimă speranța că dânsul va împlini ni tóte îndatoririle sale față cu patria. Principele moștenitor, când a fost vorba de recunoscerea stărei sale, nu l’a lăsat numai pe Mackenzie. Acesta, cu atât mai mult că și medicii germani erau la îndoială, s’ar fi purtat fórte crud cu moștenitorul dece i-ar fi răpit și ultima speranța de însănătoșire și de îndeplinire a biamărei sale ca regent. Destăinuirea Țarului Norddeutsche Allgemeine Zeitung ne arată ce chinuri sufletesci a trebuit să sufere împăratul pe lângă cele trupesc în fața stăruințelor d’a-1 face să renunțe la tron. Chipul martirului eternisat apare acum în mai mare lumină. SCIRI D’ALE PILEI Comisiunea senatorială însărcinată cu afacerea generalului Al. Anghelescu, se va întruni dilele acestea spre a’și termnina lucrarea. * * * Romănia Liberă are sciri nemultumitore despre starea sanataței d-lui Câmpinenu. Dorim și noi, ea și Raiul de mai sus, să înregistrăm scirile cele mai bune. * * Kt Dreptatea află că la Asilul Elena Domna peste 40 de eleve ar fi atinse de conjuctivita granulosă. * * * Curtea de apel, secțiunea I și-a dat sentința în procesul Glogoveanu-Paciurea. Ea a respins cererea d-lui Glogoveanu. * * * Consiliul de resbel al corpului II de armată s’a compus astfel : Președinte colonel Gorjan , membrii : Iaierii Veropole și Stoica și căpitanii Dumitrescu și Bratianu. * * * A apărut și partea II a volumului III din documentele lui Eud. Hurmuzaki. Acest volum conține documente de la 1576— 1600, precum și portretul lui Petru Vodă. * * * D. M. Cogălniceanu a plecat ieri la Marienbad. * în sf. Ministerul financelor aduce la cunoscința generală că, pentru înlesnirea transacțiilor comerciale, s'a pus în circularea pene ia SO Iei inclusiv, șî cari se găsesc spre u buc toți debitanții de timbru în orașe. A Xi ■ ** Sprevi vin: nemulțumirile ce întâmpină la emiterea și achitarea mandatelor poștalui din lipsa monezilor de aur de 5 lei, oficiiile poștale după cum spune Borndnia Libuț, 3*au aufonsat că, cu începere de la 1 ? pnir"