Romanulu, iulie 1888 (Anul 32)
1888-07-02
f/ / ANUL AL XXXII-LE Yoiesce și vei putea. anunciuri Linia de 30 litere, petit pagina IV ..... DettO - „ r. n fff............ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia % A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Harului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANKFURT, SM. Ia — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă .— 2 lei 2 „ 40 bani EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 7 Fundatore: C. A. ROSETTI 0r ii-uminézá-te si vel fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici. 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. IA fi I — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 1 CUPTOR Dér őre, se ’ntreba adeseori unii, este Românul în stare de pricepa atâtea lucruri și idei pe cari le aducem din strainătate, unde uă civilisațiune bătrână de secole a pus pe cetățean în posițiune de a vede, de a judeca și de a pricepe idea și lucrul nou? Și încă, se mai întrebă alții și mai pesimiști ca cel d’ântâiu, firea și creerul nostru sunt ore în putere de a’și asimila ceia ce într’adevăr bun este, dar care pentru Francessca pentru German a fost făcut. Pe aceștia din urmă trebue să’i lăsăm la uă parte, sau mai bine să’I așezăm în aceiași clasă cu Ungurii cari, mai anii trecuți, se încercau a demonstra Europei occidentale cu iuscince date de craniologie că, la Români, substanța cerebrală este de uă calitate inferiorá substanței cerebrale a celorlalte popore, și’n specie — nici vorbă — a Ungurilor. Nu voim să răspundem—în parte, bineînțeles, — decât acelora cari se’ndoiesc de priceperea, de puterea de pricepere a Românului, când e vorba să’și aproprieze uă ideiă nouă, un lucru nou. Spre acest scop 1“ începem de acolo de unde răsare, cresce și mai târisiu rodesce puterea națională: voim să vorbim de scela primară. Ștefasele patru clase începători', în cariera Hol Românului primesce cele d’ân'Ö'H Laff Tfilsu 'fit SS si SV/.. oue tactice. Făptul este adevărat, și din amenuntele acestei ciudate industrii. Ea coprind? 533* prirațiuni : confecționarea galcinușiului, confecționarea albuștului, confecționarea peliței cară acoperă albușiul și confecționarea cójei. Galbinușiul este un amestecătură lai, de arhidon extras din grâu, de unde lemn și de diverse alte ingrediente. Acesta amestecătură se varsă într’u mașină care îi dă forma rotundă a gălbinușiuluiului. Apoi galbinușul trece într’un alt compartiment, unde este încongiurat de albuși, care se compune din albumin, ca și’n oul natural. Acest nou lichid, printr’uă mișcare rotatore particulară, se întăresce și ia forma ovală. Oul trece apoi într’un receptacul vecin numit «mașina cu pete». Aci este înconiurat deuă peliță subțire. In fine, trece mai departe și primesc cui coja de gyps, puțin mai grasă decât coja naturală. In urmă este pus pe un fel de tăvi, unde coja se usucă îndată, pe cânt interiorul se concreta repede. Produsul acesta ia tate aparințele oului adevărat. Se asigură ca fabricațiunea ouelor artificiale nu pote prididi cererilor; totul este acaparat de două case mari din New- York. De altmintrelea, aceste oue sunt cu totul neofensive, și tot atat de substanțiale și de sánetóse ca si ouele de găină. Nu se strica nici uă dată, și, din causa grosime' carei, sunt mai lesne de transportat decât ouele naturale, frageda copiilor cari vin la scule. Acei «dascăli» și păstrez acest nume ii e frumos—au lucrat cu iubire,au cercetat, au ales și atțl îi poți vié în clasă, mândri cu drept cuvînd de resultatul muncei lor, că asculți pe băețașii de 6 și 7 ani cari lorespund logic, cu fragedă judecată,cu un singuranță neînspăimântat, într’un cuvînt, astfel încât cel ma necredincios se jure că băiețașul nu e papagal, nu e moră, ci ființă e judecată. Nu urnim pe nimeni, i-am numi pe toți dacă toți ar fi buni. Numirea petru cei buni nu prețuesce nimic;onsciința lor, supremul judecător,le-a spus de mult că au lucrat bine și rodnic pentru instrucțiuna poporului. Acesta e marea recinpensă la care țintesc tote silințele omului onest și consciințios. Reverin. Am ai stat la esamenele primare. Am asaltat și am rugat să fie ascultați în clasa ântâia primară băeții din clasele modeste ale poporului,c ci cei cu piciorele desculțe sau de ei cari, cu cămașa albă curată și ci pantalonii albi de pânză de casă, porta ciorapi de lână acum și papuc în piciore. Veniseră la scula pentru prima oră de fiece luni. Dou luni cel puțin, și trei cel mult, ne spunea un tenăr și inteligent viselor,—ne trebue fac [Mitul anuli pentru a le da ■ va nvinfinit» ni caiivp. ; îi nrmvi fiul , roșie lăsat se’i cadă ciorapul vân ! Poitevk se sculase și dânsul vine j țit cu to se dele înapoi penad, pe când Petre înainta surîbănd. Jrad.— Tu ești copilul meu! strigă Tesse — Ea însu’mi, tată Tesserad, în carni și ese .. Șă vedem, Poitevin, nu te speri ! astfel, ni sunt supărat pe tine.—Din cor tra ! Tu mi-ai făcut un bine! Eram săra și m’am fecut bogat mulțămita ție! Și Petre, cu un gest triumfător, goli pe masă să pungă plină cu aur. Tessard deschise ochii mari de tot. — Unde ai găsit tu asta? întrebă , ca un ton de mirare și neîncreziétor în celași timp. — In jurații puțului unde Poitevin m aruncat, rfpunse Petre întorcându-se pentru a se bucura de încurcătura inamic lui sea. Dér routáeipsul, ești din minți aprópe luase la fugă — Bun, dise Petre rîdend, îi e frică unui rés bun. Nici nu me gândesc la ast căci numai lui îl datoresc pe Magdalin nu e așa tată Tesserade? D-tea’mi-ai d < ’pilul zmeu, ’ți-aș da-o cu toí&~mi) căci ești linstit și curagios, dar nu inaestuT c^blfgat“. 1 — Eu, diS-asta respunse Tesserae cam în cuajM** — Eh !® i aveai dreptate, căci vă căi nicie costa* și Magdalinel nu trebuie să lipsesca nimfei Acum câ am vă mulțim de bani... j — Dar fie unde ai tu atâția bani ? — Le-ți spun tată Tisseract. Și Petre cu ochii fiisați pe strălucito rea figura a Magdalinei, povesti stranisea întâmplare. Deșteptai dhsă dată de odresa agresiun de Poitevil, căduse în fundul puțului. Și pentru marea lui surprindere, piciorele se în loc d’a se scufunda în vas, se lovii de un corp tare și alunecos. Ceva nu mult, pentru marea lui satisfacțiune, ap ni ajunse nici pene genuchi, înțelese că era scăpat, cel puțin de înecul imediat, și acesta descoperire liniitindu'i puțin spiritul, se sprijini de ghiduri și vîrî mâna pené la piciore. "“"Aceea'Ce~7iparera Ție? fără îndoială surprinder a sea se schimbă în încremi sire, când de gri le sere întâlniră un ine ■ ...c pi. vestit« dm t.mpi fiți despre te laurel fabulose. Audi! își dise el. Dér, c cel cu coșul din fabulă, cel me crul se vede bine când, ca’n coșurile de fată, se găsesc omeni cari se scră a o face se redesea. Sistem nou, metoda mai complicată, cerințe mai numerase, un capital de cunoscințe mult mai bogat ca odiniora nu speriă nici nu dobora mintea sprintenă, inteligența vióța a copilului chiar în clasa 1 primară, când anul școlar, scăpând cele două luni de educațiune, nu se compune decât din opt luni. Onore institutorilor cari reușesc, cu iubire și solință, a modela astfel de copilași și a le da atâtea folositare cunostințe despre viață și adevăr ! Nu am visitat multe școli primare, dar după cele cari le-am văzut și în care am ascultat pe unul sau pe mai mulți elevi al clasei, noi credem că pene au I la noi instrucțiunea primară a propășit mai cu folos decât instrucțiunea secundară. Copilul român, în fața noilor sisteme și metode, în fața lucrurilor și ideilor noul ce se aduc din străinătate sau se găsesc în țară prin cercetările pedagogilor,—copilul român, daci e bine condus, proboza că pute pricepe, judeca și stăpâni pe deplin acele noi lucruri și acele noi adevăruri. a --------———---3 fiscal. Pe la finele anului trecut, toți s-au ocupat în Illinois de un cas patologic dintre cele mai extraordinare, și care punea în uimire solința tuturor medicilor. In spitalul Saint-Joseph, la Joliet, se afla un femeie anume Herbert, care era în stare de catalepsie de 219 zile. Tóte sforțările făcute pentru a’șî veni în simțiri nu’avura nici un resultat. Acesta nenorocite dormea într’una, și corpul ei avea înfățișarea unei fantome. Mulțime de curioși «e ducea ' re cari di la spital pentru a putea s’o reda, dar toți erau riguros opriți ; numai medicii erat admiși. Rareori s’a vedut ca acesta femeii sfi’și mișceau mușchii și cu ró*" rpe timpul acelui somn lung avicese de delir, și vorbea cu atâta »mumii* tate, încât era cu neputință d’ a înțelege. Hrana ce putea să i se dea era forte __neînsemnată”. SERVICIUL TELEGRAFIC al romanului“ Fans, 30 iuni”. Comisiunea bugetului alesá e defavora‘ au ananta pru acte* a euuiora, «acum * urmă fiarele din Limoge făcu un tap« mare. » Drumul ordinar în asemeni cazuri format cu sfințenie. Pergamentul atribu acea comoră vechei familii de Pay-Tar roul, care fusese mult timp comiți ai Magnacului. Guvernul, după cercetările făcute constată că numai era nimeni din acestă familie. Prin urmare, după îndeplinirea formelor, statul luă dă parte și Petre Saivac alta, împărțind frațesce. 3 Nu sciu ceia ce o fi făcut statul cu cei bani, cât pentru Petre, împărți parte sea în două, una sâracilor din canton , cealaltă Magdalenei printr’un articol și din contract. Bernard de Laroche. ACTE OFICIALE 3 D. Victor Dogaru se numesce revisor internatului liceului din Iași. Sergentul bacalaureat Lupu G. Constantin, din regimentul I geniu, s’a înaintat i, gradul de sub-locotenent în reserva. .. t corpul II de armata. D. Ion ( . Gr. Ghica s’anumit ajutor șefului circumscripțiunei Bucure^tip^ l’ viciul esterior al regiei minimipy^ 'f*111'asile Săvescu, este numit control« ARTE. - TEATRE Dumineca la 26 luniu curent SocietaK Româna de arme, gimnastică și dare semn va ține concursul și distribuțiune premiilor pentru arme gimnastica, notaț: și dare la semn, conform programei de mai jos : De la 8 ore dim. péne la 10 ore din s concurs la scrimă. De la 10 ore dim. péné la 12 ore din i concurs de gimnastică, De la 8 dim. péné la 4 ore séra cor ! i curs cu pistolul. De la 4 ore dim. páné la 5 séra cor curs de natațiune. 1 De la 5 ore dim. pâné la 6 sera producțiune de gimnastică, scrimă, narațiuni și distribuținea premiilor. Vor putea lua parte la concursul d gimnastică, scrimă și natație, pe lâng membrii societății și străinii, fără nici o taxâ. La c orcursul cu pistolul membrii va î L sca pentru un bilet de 5 focur Streinii introduși vor plăti câte 2 lei pen La un bilet de 5 focuri. Tragerea se v urma după programul afișat în hală In tot timpul filei va cânta musica militarâ. Intrarea liberă: întâlnirea împaratului german cu țarul Rusiei Cu privire la întrevederea împăratului Wilhelm II cu țarul, i se comunică sfiarul lui Kölnische Zeitung următorele : Scriea că împăratul Wilhelm are intențiunea de a visita încă în luna lui iulie pe împăratul Alecsandru III va produce pretutindenea cea mai mare surprindere și pretutindenea va întări convingerea că pe tronul imperiului german s’a urcat un principe german cu uă neobicinuită putere de voință și de hotărîre. Pacea lumea este asigurată dace va succede de a înlătura sau cel puțin a desbrăca de orice caracter periculos materiile de nemulțumire cari s’au îngrămădit între Rusia și puterile din centrul Europei, deca Germania și Rusia vor sei să trăiască lângă 0laltă în bună pace și deci vor primi convingerea că lumea este destul de mare pentru ambele popore. In acest sens au judecat toți omenii politici cu minte, cu tot strigătul nebunilor fără judecată, lovitura copilărescă de la Sofia, care a deschis perspectiva d’a vedea revărsându-se isvorul certelor. Și în acest sens vor saluta toți prietenii sinceri ai pacei hotărîrea tânărului nostru domnitor d’a dovedi țarului printr’uă visită personală că tradițiunile politicei germane nu s’au întrerupt prin schimbarea tronului și că alianța din centrul Europei s’a încheiat din causa unei legitime neîncrederi în fața unor puternice curente ale spiritului public rusesc, dar nu din dușmănie față cu Rusia. Germania se află în fruntea unei alițe de popoare puternice, va remânea credincioasă aliaților săi, dar voiesce să ia pe Europa de marlo-Controlorul. d. consilier Ionescu ș d-nii comercianți I. R. Boroș, M . Ghenovici, Matei Georgescu. —X— Pe teritoriul comunei Câmpurilor nu departe de gara Mărășești, s’a descoperit oă carieră de marmorit albastră care s’a constat a fi forța proprie pentru lucrări de artă. Galații zice că esploatarea s’ar putea face tare lesne și că n’ar necesita chieltueli mari. _x_ 1 Primarul Capitalei va cere să se voteze din nou bugetul comunei p curent, neputând lucra cu vechii buget. —"— Aflăm scrie un fiar gălățan că i sără d. comisar Telega, a descopierit în strada Sărărie, disp. IV, locuința unor falsificatori de bilete de bancă. Asemenea s’a găsit și un materialul trebuincios pentru acest scop. Acestă bandă se compun^^^ Cu toți sartă arestați. D. procuror Gh. Constantinescu anchetăză faptul. 1^-Cu privire la resvrătirea țăranilo din Feldioara de lângă Brașov, Transilvania, atât Agenția [UNK] Havas câte celelalte fiare din capitală au fos induse în erore S’au fiscă facerea cadastrului a provocat furia poporului. Lucrul nu este exact. In Transilvania cadastrul este de mult înființat. Actualmente a fost vorba de, se precede, conform unei legi cât se pote de nedrepte pentru țăranii avantagiasa pentru marii proprietari la așa numita compasare, ceea ce ■ ínsemneza că un proprietar care au mai multe pogone răspândite în câmpul unei comune, pote cere ca tote pogonele sale să fie concentrate la un singur loc. Acesta firesce nu esti posibil fără de a se face schimb între proprietari, și schimbul se faci : chiar contra voinței sătenilor și to deauna în paguba lor. Unde mai punem apoi că prirn commasare se face uă enormă restricțiune la dreptul de pășunit al sătenilor, cari până la commasare puteau , după ridicarea grânelor de pe câmp să ’și trimită vitele la pășune pe to hotarul comunei ? RELAȚIUNILE RUSO-GERMANE National Zeitung, ocupându-se cu relațiunile dintre Germania și Rusia, scrie : Cât timp țarul va ține în frâu panslavismul, Germania nu se va lăsa să fie prinsă în peninsula balcanică de la răsărit. Posițiunea țarului la Balcani nu este așa ușor de sguduit, după cum cred unii Unguri sanguini, pentru că se basăză pe fapte reale. Intre altele țarul este sigur și de sprijinul clerului bulgar, care minează încet dar sigur stăpînirea partidei naționale bulgare. Daca Germania și Austro-Ungaria s-ar încerca să înfrângă influința rusească, ele vor întâmpina și în Serbia dificultăți însemnate. De asemenea sunt și sentimentele Grecilor și ale Românilor de natură d'a face pe rivalii Rusiei să abandone orice tendință periculose păți. La 1877 Rușii ar fi lucrat forte înțelepțesce plătind bine furniturile țăranilor români și de aceea aceștia au uă opiniune forte bună despre țarul. Atitudinea guvernului german față cu Rusia este espresiunea încrederei lui Bismarck și tot uădată al respectului de influința rusescă. Un convorbire cu d. Stambuloff Corespondentul ziarului Neue Freie Freise a avut filele acestea uă convorbire cu d. Stambuloff, care s’a esprimat precum urmeza : Presa europeană îmi atribuie intențiuni rele în privința lui Popoff. Pot însă să vă asigur cu ea nici uă dată nu m’am gândit ca să’l ruinez. Densul nici uă dată nu mi-a fost uă pedica; eu sunt destul de tare și fără de dânsul — ueața cupoi,cox, unui Sit Liui cis finance vi* face cunoscut, prin publicațiuni, casele din străinătate ce sunt însărcinate cu plita cuponului și amortismentului. Cuponele scăzute și nepresintate la pa tă se prescriu peste cinci ani de la scadențele lor. Guvernul regal român s’a angajat prin contract de a remite fondurile necesare 1; plata cuponelor și titlurilor de rentă română 5 la sută amortibilă eșite la sorț în mărci pe cursul fics de 81 mărci pentru 100 de franci, la Direction der discont Gesellschaft, la casa de Bancă S. Bleichröder în Berlin, precum și la casa de Banc M. A. de Rothschilde Söhne, în Frontfort p/M., ca case de plată pentru Germania, așa că plata în Berlin și Francro p M se va face prin intermediul numitelor case pe basa parității de mai sus. Titlurile de Rentă 5 la sută amortibil t eșite la sorți se vor publica în Monitoru Oficial al imperiului și prin alte patru fiare germane. ^ 1 ^E Humone franci, patru-zeci milione mat ! care se emite în titluri de 500 franc=141 mărci și 5000 franciz=4000 mărci va avi loc Marți, 21 luniü (3 Iuliu) și Mercur! 22 luniü (4 iulie) în Berlin la Directio der Disconto Gesellschaft și casa d Bancă S. Bleichröder, în Francfort p. II la Casa de Bancă M. A. de Rothschilde ( Söhne, în Bucuresci la Banca Națională României și la sucursalele sale: Iași, Galați, Brăila și Craiova, în Amsterdam , casa de Bancă Lippmann, Rosenthal & și anume în Berlin și Frandort p. M., 1 orele obicinuite la fiecare casă, în condițiunile urmatore : 1. Subscripțiunea se face pe basa formularului ce vor da menționatele case Fiecare loc de subscripțiune are facultatea de a închide subscripțiunea si înaintea espirărei acelui termen și d’a ficsa după cum va găsi cu cale suma fiecărei repartițiuni. 2. Prețul sub-scripțiunei pentru Romănia este fixat la 93 lei aur pentru 10 lei Capital nominal. 3. La sub-scriere trebue a se depusi uă cauțiune de 5 ° C din valorea nominală Acesta va putea fi depusă sau în numerar sau în efecte pe cursul zilei pe candiuroul de sub-scripție va găsi eu caii a le primi. 4. Repartițiunea f va urma cât se pote curând după încheierea sub-scripțiunei. Ii cas când repartițiunea ar fi mai mică di cât sub-scrierea, se va restui imediat prisosul de cauțiune. LUNI, 2 IULIU 1888 CONSILIUL COMUNAL Ședința de la 18 (50) iunie 1888 Ședința se deschide la 4 ore fără un sfert, sub președința d-lui primar Pache Protopopescu. Presinți 27 domni consilieri. Absenți d-nii N. Filipescu, P. Grădișteanu, D. Petrescu și Sava Vasiliu. D. Primar face cunoscut că a înaintat pe d. Scarlat Buluța conductor la serviciul tehnic, în urma recomandațiunei d-lui inginer șef, și cere aprobarea consiliului. In urma lămuririlor date, consiliul aprobă numirea. D. Primar cere a se ficia diurna d-lul consilier însărcinat cu oficiul civil și a celor alți delegați. D. general Florescu crede că numai un delegat la oficiul civil este prea puțin. D-sea amintesce că înainte erau 5 oficeri de stare civilă, si Intrebá décá depinde de consiliu a se înmulți numérul lor séu déca o trebuință de uă lege. D. Primar răspunde că legea e clară și ca nu se póte delega decât uă singură persona. D. C. Boerescu întreba ce se înțelege prin «cei alți delegați ?» D. Primar observă că delegatul ia accise are prea mult de lucru și nu pate să visiteze și barierele; de aceea d-sea cere a se delega doui consilieri ca să inspecteze barierele. Acești doui consilieri vor avea 400 lei pe lună și se va suprima postul de inspector care este plătit cu 800 lei, care sumă se va împărți între cele 2 ajutore cari îi vor ține locul. D. Boerescu, în numele liberalilor din consiliu, observă ca acesta este legal. Postul de inspector este uâ funcțiune prevăzuta de budgetul comunal și un consilier nu pate fi numit într’uă funcțiune. Art. 23 din legea comunală este precis și el spune « «orice membru al comunei este oprit și a ocupa vr’uă funcțiune re- I Dimineța de la V:'0,' uup.i auuay' de la 2—6. JPILEI BUE8A jBUCI/REöGay I Casa Ultim 30 Iania—4 ore pin. Renta rom. per. 1875 5 °,0 • 91 M» -----Renta română amort. 5 °/0 - 93 — — — » (Schmidverschreib.1 . —-----Oblig. de Stat C. F. R. 6% . ----------------Renta rom. (Rur. conv.) 6 °|6 - 91 —----Împrumutul Municipal 5% . 78 1 s -----Scrisuri fune. rurale 7 ° 1 . . 107 “/« -----Scrisuri func. rurale 5 °/o . . 93 — — —Idem urbane 7 °/o .... 10 6 — ----» 6«o .... 99 -----» 50« .... 88 BK----Banca Nat- (500 1. vers. într.) ---------------- Soc. Dacia-Rom. (250 lei vere.)----------------Soc. d’Asig, Naț. (200 1. vSrs.)-----------------■ Prima Soe. rom. de Reasig. — — — — Soc. r. de con. (250 1. vers.) ------— — Oblig. Casei Pensiunilor . . 216 -----Agio. . . •......... 16 50 16 60 Schimb Londra 3 luni . « « • * — TM » ceh . . . • • ■ — Paris 3 luni .............. — — —» cek . — — Be*” ! 3 hui SA" sr'’! ! Ultim Tiéna ..... — _ _ jl » ----- —*■ Agio................................. — -AM BURSE STRĂINE ^ Viona 29 luniü Napoleon de aur............................. 9 Galbenul..................................... — — Imperial...................................... 10 2.CJ Lira turcească............................. 11 ‘ ■ Argintul contra hârtie................. 100 M Ruble hârtie comptant................. 115 ■ Acțiuni credit anstalt ...... 305 Renta metalică 5 suta. ..... 81 Renta Hârtie..................... . . 80 » Renta aur..................................... 111 80 Schimb Londra la vedere .... 125 80 » Paris la vedere................. 49 65 » Berlin la vedere. ; . , , 61 70 » Amsterdam la vedere ... — Paris Renta francesă 4 sum suta . . . . ia Renta română 5 suta...... Renta română 6 suta C. F. R. r . , v Credit mobiliar român................. împrumutul elen 1879 ................. » 1831 cu cupon .... Banca otomană ........ 525 Datoria turcească......................... _ __1 Lose turce turce......................... —J Schimb Londra la vedere .... — — » Amsterdam 3 luni . . . , — — » Berlin 3 luni....................................... Berlin Napoleon....................... ... . — _ Renta amort. 5 suta C. F. R. . . . — -Obligațiuni noul 6 suta................. — J împrumutul Oppenheim ..... i Rubla hârtie comptant..................... ■ Schimb Londra 3 luni................. M . Paris 2 luni..................... _. Amsterdam 2 luni ...... -----