Romanulu, iulie 1888 (Anul 32)

1888-07-02

f/ / ANUL AL XXXII-LE Yoiesce și vei putea. anunciuri Linia de 30 litere, petit pagina IV ..... DettO - „ r. n fff............ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia % A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANKFURT, S­M. Ia — G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă .— 2 lei 2 „ 40 bani EXEMPLAR­UL 15 BANI REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUA, 7 Fundatore: C. A. ROSETTI 0r ii-uminézá-te si vel fi. / ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici. 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. IA fi I —­ Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 1 CUPTOR Dér őre, se ’ntreba adeseori unii, este Românul în stare de pricepa a­­tâtea lucruri și idei pe cari le adu­cem din strainătate, unde uă civili­­sațiune bătrână de secole a pus pe cetățean în posițiune de a vede, de a judeca și de a pricepe idea și lu­crul nou? Și încă, se mai întrebă alții și mai pesimiști ca cel d’ântâiu, firea și creerul nostru sunt ore în putere de a’și asimila ceia ce într’adevăr bun este, dar care pentru Frances­sca pentru German a fost făcut. Pe aceștia din urmă trebue să’i lăsăm la uă parte, sau mai bine să’I așezăm în aceiași clasă cu Ungurii cari, mai anii trecuți, se încercau a demonstra Europei occidentale cu iuscin­ce date de craniologie că, la Români, substanța cerebrală este de uă calitate inferiorá substanței cere­brale a celor­l­alte popore, și’n spe­cie — nici vorbă — a Ungurilor. Nu voim să răspundem—în parte, bine­înțeles, — de­cât acelora cari se’ndoiesc de priceperea, de puterea de pricepere a Românului, când e vorba să’și aproprieze uă ideiă nouă, un lucru nou. Spre acest scop 1“ începem de a­­colo de unde răsare, cresce și mai târisiu rodesce puterea națională: voim să vorbim de scela primară. Ștefasele patru clase începători', în cari­era Hol Românului primesce cele d’ân­'Ö'H Laff Tfilsu 'fit SS si SV/.­­. oue tactice. Făptul este adevărat, și din amenuntele acestei ciudate industrii. Ea coprind? 533* pr­irațiuni : confec­ționarea galcinușiului, confecționarea al­buștului, confecționarea peliței cară aco­peră albușiul și confecționarea cójei­­. Galbinușiul este un amestecătură lai, de arhidon extras din grâu, de unde lemn și de diverse alte ingrediente. Aces­ta amestecătură se varsă într’u­ mașină care îi dă forma rotundă a gălbinușiulu­iului. Apoi galbinușul trece într’un alt com­­partiment, unde este încongiurat de al­buși, care se compune din albumin, ca și’n oul natural. Acest nou lichid, prin­tr’uă mișcare rotatore particulară, se în­tăresce și i­a forma ovală. Oul trece apoi într’un receptacul vecin numit «mașina cu pete». Aci este încon­­iurat de­uă pel­iță subțire. In fine, trece mai departe și primesc c­ui coja de gyps, puțin mai grasă de­cât coja naturală. In urmă este pus pe un fel de tăvi, unde coja se usucă îndată, pe cânt interiorul se concreta repede. Produsul acesta i­a tate aparințele ou­lui adevărat. Se asigură ca fabricațiunea ouelor arti­ficiale nu pote prididi cererilor; totul este acaparat de două case mari din New- York. De altmintrelea, aceste oue sunt cu to­tul neofensive, și tot atat de substanțiale și de sánetóse ca si ouele de găină. Nu se strica nici uă dată, și, din causa gro­sime' carei, sunt mai lesne de transportat de­cât ouele naturale, fraged­a copiilor cari vin la scule. Acei «dascăli» și păstrez acest nume i­i e frumos—au lucrat cu iubire,au cercetat, au ales și atțl îi poți vié în clasă, mândri cu drept cuvînd de resultatul muncei lor, că asculți pe băețașii de 6 și 7 ani cari lorespund logic, cu fragedă ju­­decată,cu un singuranță neînspăi­­mântat, într’un cuvînt, astfel în­cât cel ma necredincios se jure că bă­iețașul nu e papagal, nu e moră, ci ființă e judecată. Nu urnim pe nimeni, i-am numi pe toți dacă toți ar fi buni. Numi­rea petru cei buni nu prețuesce nimic;­onsciința lor, supremul ju­­decător,le-a spus de mult că au lucrat­­ bine și rodnic pentru ins­­trucțiuna poporului. Acesta e ma­rea recinpensă la care țintesc tote silințele omului onest și consciin­­țios. Reverin. Am ai stat la esamenele primare. Am asaltat și am rugat să fie ascultați în clasa ântâia primară băeții din clasele modeste ale popo­rului,c ci cei cu piciorele desculțe sau de ei cari, cu cămașa albă cu­rată și ci pantalonii albi de pânză de casă, porta ciorapi de lână acum și papuc în piciore. Veniseră la scula pentru prima oră de­­ fiece luni. Dou luni cel puțin, și trei cel mult, ne spunea un tenăr și inteli­gent vis­elor,—ne trebue f­­ac [Mi­tul anuli pentru a le da ■­­ va nvinfinit» ni caiivp. ; îi nrmv­i fiul , roșie lăs­at se’i cadă ciorapul v­ân ! Poitevk se sculase și dânsul vine j țit cu to se dele înapoi pena­­d, p­e­­ când Petre înainta surîbănd. J­­­rad.— Tu ești copilul meu! strigă Tesse — Ea însu’mi, tată Tesserad, în carn­i și ese .. Șă vedem, Poitevin, nu te speri ! ast­fel, ni­ sunt supărat pe tine.—Din cor tra ! Tu m­i-ai făcut un bine! Eram săra și m’am fecut bogat mulțămita ție! Și Petre, cu un gest triumfător, goli p­e masă să pungă plină cu aur. Tessard deschise ochii mari de tot.­­ — Unde ai găsit tu asta? întrebă , ca un ton de mirare și neîncreziétor în celaș­i timp. — In jurații puțului unde Poitevin m aruncat, rf­punse Petre întorcându-se pen­tru a se bucura de încurcătura inamic lui sea. Dér routáeipsul, ești din minți aprópe luase la fugă — Bun, dise Petre rîdend, îi e frică unui rés bun. Nici nu m­e gândesc la ast căci numai lui îl datoresc pe Magdalin nu e așa tată Tesserade? D-tea’mi-ai d < ’pilul zm­eu, ’ți-aș da-o cu­ toí&~m­i) căci ești­­ l­instit și curagios, dar nu­­ inaestuT c^blfgat“. 1 — Eu, diS-asta respunse Tesserae cam în cuajM­** —­ Eh !® i aveai dreptate, căci vă căi nicie costa* și Magdalinel nu trebuie să lipsesca nimfei Acum câ am vă mulțim­ de bani... j — Dar fie unde ai tu atâția bani ? — Le-ți spun tată Tisseract. Și Petre cu ochii fiisați pe strălucito rea figura a Magdalinei, povesti strani­sea întâmplare. Deșteptai dhsă dată de odresa agresiun de Poitevil, căduse în fundul puțului. Și pentru marea lui surprindere, piciorele se­ în loc d’a se scufunda în vas, se lovii de un corp tare și alunecos. Ceva nu mult, pentru marea lui satisfacțiune, ap n­i ajunse nici pene genuchi, înțelese că era scăpat­, cel puțin de­­ înecul imediat, și acesta descoperire linii­tindu'i puțin spiritul, se sprijini de ghi­­duri și vîrî mâna pené la piciore. "“"Aceea'Ce~7iparera Ție? fără­ îndoială surprinder a sea se schimbă în încremi sire, când d­e gri le sere întâlniră un ine­­ ■ ...c pi. vestit« dm t.mp­i f­­iți despre te laurel fabulose. Audi! își dise el. Dér, c cel c­u coșul din fabulă, cel me crul se vede bine când, ca’n coșu­rile de fată, se găsesc omeni cari se scră a o face se redesea. Sistem nou, metoda mai compli­cată, cerințe mai numerase, un ca­pital de cunoscințe mult mai bogat ca odiniora nu speriă nici nu do­bora mintea sprintenă, inteligența vióța a copilului chiar în clasa 1 primară, când anul școlar, scăpând cele două luni de educațiune, nu se compune de­cât din opt luni. Onore institutorilor cari reușesc, cu iubire și solință, a modela ast­­fel de copilași și a le da atâtea fo­­lositare cunostințe despre viață și adevăr ! Nu am visitat multe școli pri­mare, dar după cele cari le-am vă­­z­ut și în care am ascultat pe unul sau pe mai mulți elevi al clasei, noi credem că pene au I la noi in­strucțiunea primară a propășit mai cu folos de­cât instrucțiunea se­cundară. Copilul român, în fața noilor sis­teme și metode, în fața lucrurilor și ideilor noul ce se aduc din străină­tate sau se găsesc în țară prin cer­cetările pedagogilor,—copilul român, daci e bine condus, proboza că pute pricepe, judeca și stăpâni pe deplin acele noi lucruri și acele noi adevăruri. a --------———---­3 fiscal. Pe la finele anului trecut, toți s-au o­cupat în Illinois de un cas patologic din­tre cele mai extraordinare, și care punea în uimire solința tuturor medicilor. In spitalul Saint-Joseph, la Joliet, se afla un femeie anume Herbert, care era în stare de catalepsie de 219 zile. Tóte sfor­țările făcute pentru a’șî veni în simțiri nu’avura nici un resultat. Acesta nenorocite dormea într’una, și­­ corpul ei avea înfățișarea unei fantome. Mulțime de curioși «e ducea ' re cari di la spital pentru a putea s’o reda, dar toți erau riguros opriți ; numai medicii erat admiși. Rare­ori s’a vedut ca acesta femeii sfi’și mișce­au mușchii­ și cu ró*" r­­pe timpul ace­lui somn lung avi­cese de delir, și vorbea cu atâta »mumii* tate, în­cât era cu neputință d’ a înțe­lege. Hrana ce putea să i se dea era forte __neînsemnată”. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­ romanului“ Fans, 30 iuni”. Comisiunea bugetului alesá e defavora­­‘ au ana­nta pru acte* a euuiora, «ac­um­ * urmă­­ fiarele din Limoge făcu un tap« mare. » Drumul ordinar în asemeni cazuri f­ormat cu sfințenie. Pergamentul atribu acea comoră vechei familii de Pay-Tar roul, care fusese mult timp comiți ai Mag­­­nacului. Guvernul, după cercetările făcut­e constată că numai era nimeni din acest­ă familie. Prin urmare, după îndeplinire­a formelor, statul luă dă parte și Petre Sai­vac alta, împărțind frațesce. 3 Nu sciu ceia ce o fi făcut statul cu­­ cei bani, cât pentru Petre, împărți parte sea în două, una sâracilor din canton , cea­l­altă Magdalenei printr’un articol și­­ din contract. Bernard de Laroche.­ ­ ACTE OFICIALE 3 D. Victor Dogaru se numesce revisor internatului liceului din Iași. Sergentul bacalaureat Lupu G. Consta­n­tin, din regimentul I geniu, s’a înaintat i, gradul de sub-locotenent în reserva. .. t­ corpul II de armata. D. Ion ( . Gr. Ghica s’a­num­it ajutor șefului circumscripțiunei Bucure^tip^ l’ viciul esterior al regiei minimipy^­­ 'f*111'­asile Săvescu, este numit control«­ ­ ARTE. - TEATRE Dumineca la 26 luniu curent SocietaK Româna de arme, gimnastică și dare semn va ține concursul și distribuțiune premiilor pentru arme gimnastica, notaț: și dare la semn, conform programei d­e mai jos : De la 8 ore dim. péne la 10 ore din s concurs la scrimă. De la 10 ore dim. péné la 12 ore din i concurs de gimnastică, De la 8 dim. péné la 4 ore séra cor ! i curs cu pistolul. De la 4 ore dim. páné la 5 séra cor curs de natațiune. 1 De la 5 ore dim. pâné la 6 sera pro­ducțiune de gimnastică, scrimă, narațiun­i și distribuți­nea premiilor. Vor putea lua parte la concursul d gimnastică, scrimă și natație, pe lâng membrii societății și străinii, fără nici o taxâ. La c or­­c­ursul cu pistolul membrii va­­ î­ L­­­ sca pentru un bilet de 5 focur Streinii introduși vor plăti câte 2 lei pen­­ L­a un bilet de 5 focuri. Tragerea se v urma după programul afișat în hală In tot timpul­­ filei va cânta musica mi­litarâ. Intrarea liberă: întâlnirea împaratului ger­man cu țarul Rusiei Cu privire la întrevederea împăratului Wilhelm II cu țarul, i se comunică sfiaru­l lui Kölnische Zeitung următorele : Scriea că împăratul Wilhelm are intențiunea de a visita încă în luna lui iulie pe împăratul Alecsandru III va produce pretutindenea cea mai mare surprindere și pretutindenea va întări convingerea că pe tronul imperiului german s’a urcat un prin­cipe german cu uă neobicinuită pu­tere de voință și de hotărîre. Pacea lumea este asigurată dace va suc­cede de a înlătura sau cel puțin a desbrăca de ori­ce caracter periculos materiile de nemulțumire cari s’au îngrămădit între Rusia și puterile din centrul Europei, deca Germania și Rusia vor sei să trăiască lângă 0­­laltă în bună pace și deci vor pri­mi­ convingerea că lumea este destul de mare pentru ambele popore. In acest sens au judecat toți omenii politici cu minte, cu tot strigătul ne­bunilor fără judecată, lovitura copi­­lărescă de la Sofia, care a deschis perspectiva d’a vedea revărsându-se isvorul certelor. Și în acest sens vor saluta toți prietenii sinceri ai pacei hotărîrea tânărului nostru domnitor d’a dovedi țarului printr’uă visită personală că tradițiunile politicei ger­mane nu s’au întrerupt prin schim­barea tronului și că alianța din cen­trul Europei s’a încheiat din causa unei legitime neîncrederi în fața u­­nor puternice curente ale spiritului public rusesc, dar nu din dușmănie față cu Rusia. Germania se află în fruntea unei ali­­­țe de popoare puternice, va re­­mânea cred­incioasă aliaților săi, dar voiesce să ia pe Europa de marlo-Controlorul. d. consilier Ionescu ș d-nii comercianți I. R. Boroș, M . Ghenovici, Matei Georgescu. —X— Pe teritoriul comunei Câmpurilor nu departe de gara Mărășești, s’a­­ descoperit oă carieră de marmori­t albastră care s’a constat a fi forța­­ proprie pentru lucrări de artă. Ga­lații­­ zice că esploatarea s’ar putea face tare lesne și că n’ar necesit­­a chieltueli mari. _x_ 1 Primarul Capitalei va cere să s­e voteze din nou bugetul comunei p curent, neputând lucra cu vechii buget. —"— Aflăm scrie un­­ fiar gălățan că i sără d. comisar Telega, a descopi­e­­rit în strada Sărărie, disp. IV, lo­cuința unor falsificatori de bilete d­e bancă. Asemenea s’a găsit și u­­n materialul trebuincios pentru aces­t scop. Acestă bandă se compun^^^ Cu toți s­­­artă arestați. D. procuror Gh. Con­stantinescu anchetăză faptul. 1­­^-Cu privire la resvrătirea țăranilo din Feldioara de lângă Brașov, Tran­silvania, atât Agenția [UNK] Havas cât­e cele­l­alte­­ fiare din capitală au fos induse în erore S’a­u fis­că facere­a cadastrului a provocat furia poporu­­­lui. Lucrul nu este exact. In Tran­silvania cadastrul este de mult înfi­­­ințat. Actualmente a fost vorba de, se precede, conform unei legi câ­t se pote de nedrepte pentru țărani­i avantagiasa pentru marii proprietari la așa numita compasare, ceea ce ■ ínsemneza că un proprietar care au mai multe pogone răspândite în câm­pul unei comune, pote cere ca tote­­ pogonele sale să fie concentrate­­ l­a un singur loc. Acesta firesce nu esti posibil fără de a se face schimb în­­­tre proprietari, și schimbul se faci : chiar contra voinței sătenilor și to deauna în paguba lor. Unde mai punem apoi că prir­n commasare se face uă enormă restric­­­țiune la dreptul de pășunit al săte­­­nilor, cari până la commasare puteau , după ridicarea grânelor de pe câmp să ’și trimită vitele la pășune pe to hotarul comunei ? RELAȚIUNILE RUSO-GERMANE National Zeitung, ocupându-se cu rela­­țiunile dintre Germania și Rusia, scrie : Cât timp țarul va ține în frâu panslavismul, Germania nu se va lăsa să fie prinsă în peninsula bal­canică de la răsărit. Posițiunea ța­rului la Balcani nu este așa ușor de sguduit, după cum cred unii Un­guri sanguini, pentru că se basăză pe fapte reale. Intre altele țarul este sigur și de sprijinul clerului bulgar, care minează încet dar sigur stăpî­­nirea partidei naționale bulgare. Da­ca Germania și Austro-Ungaria s-ar încerca să înfrângă influința ruseas­că, ele vor întâmpina și în Serbia dificultăți însemnate. De asemenea sunt și sentimentele Grecilor și ale Româ­nilor de natură d'a face pe rivalii Rusiei să abandone ori­ce tendință pe­­riculose păți. La 1877 Rușii ar fi lucrat forte înțelepțesce plătind bine furniturile țăranilor români și de a­­ceea aceștia au uă opiniune forte bună despre țarul. Atitudinea guver­nului german față cu Rusia este es­­presiunea încrederei lui Bismarck și tot uă­dată al respectului de influ­ința rusescă. Un convorbire cu d. Stambuloff Corespondentul ziarului Neue Freie Freise a avut­­ filele acestea uă convor­bire cu d. Stambuloff, care s’a esprimat precum urmeza : Presa europeană îmi atribuie in­­tențiuni rele în privința lui Popoff. Pot însă să vă asigur cu ea nici uă dată nu m’am gândit ca să’l ruinez. Densul nici uă dată nu­­ mi-a fost uă pedica; eu sunt destul de tare și fără de dânsul — ueața cupoi,c­ox­, un­ui Sit Liui cis finance vi* face cunoscut, prin publicațiuni, casele din străinătate ce sunt însărcinate cu plita cu­ponului și amortismentului. Cuponele scăzute și nepresintate la p­a tă se prescriu peste cinci ani de la sca­dențele lor. Guvernul regal român s’a angajat prin contract de a remite fondurile necesare 1; plata cuponelor și titlurilor de rentă ro­mână 5 la sută amortibilă eșite la sorț în mărci pe cursul fics de 81 mărci pen­tru 100 de franci, la Direction der discont Gesellschaft, la casa de Bancă S. Bleich­röder în Berlin, precum și la casa de Banc M. A. de Rothschild­e Söhne, în Front­fort p/M., ca case de plată pentru Germa­nia, așa că plata în Berlin și Francro­ p­ M se va face prin intermediul numitelo­r case pe basa parității de mai sus. Titlurile de Rentă 5 la sută amortibil t­­ eșite la sorți se vor publica în Monitoru Oficial al imperiului și prin alte patr­u­­ fiare germane. ^ 1 ^E Humone franci, patru-zeci milione mat ! care se emite în titluri de 500 franc=141 mărci și 5000 franciz=4000 mărci va avi loc Marți, 21 luniü (3 Iuliu) și Mercur!­­ 22 luniü (4 iulie) în Berlin la Directio der Disconto Gesellschaft și casa d Bancă S. Bleichröder, în Francfort p. II la Casa de Bancă M. A. de Rothschild­e ( Söhne, în Bucuresci la Banca Națională României și la sucursalele sale: Iași, Ga­lați, Brăila și Craiova, în Amsterdam , casa de Bancă Lippmann, Rosenthal & și anume în Berlin și Frand­ort p. M., 1 orele obicinuite la fie­care casă, în con­dițiunile urmatore : 1. Subscripțiunea se face pe basa for­mularului ce vor da menționatele case Fie­care loc de subscripțiune are faculta­tea de a închide subscripțiunea si înaintea espirărei acelui termen și d’a ficsa după cum va găsi cu cale suma fie­cărei re­partițiuni. 2. Prețul sub-scripțiunei pentru Romă­nia este fixat la 93 lei aur pentru 10­ lei Capital nominal. 3. La sub-scriere trebue a se depusi uă cauțiune de 5 °­ C din valorea nominală Acesta va putea fi­ depusă sau în nume­rar sau în efecte pe cursul­­ zilei pe can­diuroul de sub-scripție va găsi eu caii a­ le primi. 4. Repartițiunea f va urma cât se pote curând după încheierea sub-scripțiunei. Ii cas când repartițiunea ar fi mai mică di cât sub-scrierea, se va restui imediat pri­sosul de cauțiune. LUNI, 2 IULIU 1888 CONSILIUL COMUNAL Ședința de la 18 (50) iunie 1888 Ședința se deschide la 4 ore fără un sfert, sub președința d-lui primar Pache Protopopescu. Presinți 27 domni consilieri. Absenți d-nii N. Filipescu, P. Grădiș­­teanu, D. Petrescu și Sava Vasiliu. D. Primar face cunoscut că a înaintat pe d. Scarlat Buluța conductor la serviciul teh­nic, în urma recomandațiunei d-lui in­giner șef, și cere aprobarea consiliului. In urma lămuririlor date, consiliul apro­bă numirea. D. Primar cere a se ficia diurna d-lul consilier însărcinat cu oficiul civil și a ce­­lor­ alți delegați. D. general Florescu crede că numai un delegat la oficiul civil este prea puțin. D-sea amintesce că înainte erau 5 ofi­ceri de stare civilă, si Intrebá décá depinde de consiliu a se înmulți numérul lor séu déca o trebuință de uă lege. D. Primar răspunde că legea e clară și ca nu se póte delega de­cât uă singură persona. D. C. Boerescu întreba ce se înțelege prin «cei­ alți delegați ?» D. Primar observă că delegatul ia ac­­cise are prea mult de lucru și nu pate să visiteze și barierele; de aceea d-sea cere a se delega doui consilieri ca să inspec­teze barierele. Acești doui consilieri vor avea 400 lei pe lună și se va suprima postul de inspector care este plătit cu 800 lei, care sumă se va împărți între cele 2 ajutore cari îi vor ține locul. D. Boerescu, în numele liberalilor din consiliu, observă ca acesta este l­egal. Postul de inspector este uâ funcțiune pre­­vă­zuta de budgetul comunal și un consi­lier nu pate fi numit într’uă funcțiune. Art. 23 din legea comunală este precis și el spune « «ori­ce membru al comunei­­ este oprit și a ocupa vr’uă funcțiune re- I Dim­ine­ța de la V:'­­0­,' uup.i auuay' de la 2—6. JPILEI BUE8A jBUCI/REöGa­y I Casa Ultim 30 Iania—4 ore p­­in. Renta rom. per. 1875 5 °,0 • 91 M» -----­Renta română amort. 5 °/0 - 93 — — — » (Schmidverschreib.1 . —-----­Oblig. de Stat C. F. R. 6% . ----------------­Renta rom. (Rur. conv.) 6 °|6 - 91 —----­Împrumutul Municipal 5% . 78 1 s -----­Scrisuri fune. rurale 7 ° 1­ . . 107 “/« -----­Scrisuri func. rurale 5 °/o . . 93 — —­ —­Idem urbane 7 °/­o .... 10 6 — ----­» 6«­o .... 99 -----­» 50« .... 88 BK­----­Banca Nat- (500 1. vers. într.) ----------------­ Soc. Dacia-Rom. (250 lei vere.)----------------­Soc. d’Asig, Naț. (200 1. vSrs.)-----------------■ Prima Soe. rom. de Reasig. — — — — Soc. r. de con. (250 1. vers.) ------— — Oblig. Casei Pensiunilor . . 216 -----­Agio. . . •......... 16 50 16 60 Schimb Londra 3 luni . « « • * — TM » ceh . . . • • ■ — Paris 3 luni .............. — — —­­» cek . — — Be*” ! 3 hui SA" sr'’! ! Ultim Tiéna ..... — _ _ jl » ----- —*■ Agio................................. — -AM BURSE STRĂINE ^ Viona 29 luniü Napoleon de aur............................. 9 Galbenul..................................... — — Imperial...................................... 10 2.CJ Lira turcească............................. 11 ‘ ■ Argintul contra hârtie................. 100 M Ruble hârtie comptan­t................. 115 ■ Acțiuni credit anstalt ...... 305 Renta metalică 5 suta. ..... 81 Renta Hârtie..................... . . 80 » Renta aur..................................... 111 80 Schimb Londra la vedere .... 125 80 » Paris la vedere................. 49 65 » Berlin la vedere. ; . , , 61 70 » Amsterdam la vedere ... — Paris Renta francesă 4 sum suta . . . . ia­­ Renta română 5 suta...... Renta română 6 suta C. F. R. r . , v Credit mobiliar român.................­­ împrumutul elen 1879 ................. » 1831 cu cupon .... Banca otomană ........ 525 Datoria turcească......................... _ __1 Lose turce turce......................... —­­J Schimb Londra la vedere .... — — » Amsterdam 3 luni . . . , — — » Berlin 3 luni....................................... Berlin Napoleon....................... ... . — _ Renta amort. 5 suta C. F. R. . . . — -Obligațiuni noul 6 suta................. — J împrumutul Oppenheim ..... i Rubla hârtie comptant..................... ■ Schimb Londra 3 luni................. M . Paris 2 luni..................... _. Amsterdam 2 luni ...... -----­

Next