Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)

1888-10-09

T" A! ANUL AL XXXII-LE *W:Î Voiesce și vei putea. /*' ni t» ANÜNCIÜEI Vk \ v\ Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... . .10 lenții Detto „ „ „ „ III...............2 lei — mierpuri și reclame pagina 111 și IV linia . 2 „ — „ A se adresa­ 1A ROMANIA, la administrațiunea bianduî.­IN PARIS, la Havas, Lafttte et C-nle, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass).­­LA FRANCPORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nle, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă Rugăm pe amicii noștri din capitală și din județe, cari sunt hotărîți să lupte în alegerile viitore,fără a se alia cu colectiviștii, să se pue ime­diat în relațiuni cu noi, spre a putea lucra în comună în­țelegere. Cei, cari fie scriu în acesta privință, simt rugați se pue adresa lor în mod lisibil- BUCURESTI, 8 BRUMAR Dumineca viitore se fac alegerile de­legaților colegiului al IlI-lea, cari îm­preună cu alegătorii direcți au să voteze pe deputații acestui colegiu. Aceste alegeri au prin urmare uă netăgăduită însemnătate, și ar fi bine și de dorit ca ele să se facă ast­fel, în­cât delegații să fie adevărata es­­presiune a voinței alegătorilor. In adevăr, colegiul al IlI-lea dă în tota țăra 38 deputați, pe când pro­prietatea mare, comerciul, industria, profesiunile libere dau în total 143 deputați. Colegiul al IlI-lea deci este repre­­sintat în Cameră, față cu cele­l­alte două colegii, într’uă proporțiune în­destul de modestă. Și ast­fel fiind, înțelege ori­cine cât interes se cuvine să purtăm acestui colegiu, care represintă ma­rea majoritate a națiunei, și câtă însemnătate trebue să dăm atât a­­legerilor delegaților cari se vor face Dumineca viitore, cât și alegeri­lor de deputați ce se vor face în ziua de 14 (26) Octombre. In mare parte alegerile colegiului al IlI-lea depind de alegerea delega­ților, căci în general numărul dele­gaților covârșesce numărul alegăto­rilor direcți. Și apoi să nu mai uităm încă că un delegat represintă 50 de alegă­tori și că în el se concentrăză vo­ința a 50 de cetățeni, cari așteptă de la representatul lor în Cameră să le apere și să le ocrotăscă interesele. Trei­ greci și opt de deputați cari se soie­a’șî face datorii și să re­­represinte cu adevărat interesele cla­sei muncitorilor de pământ, a fi trei­zeci și opt de voci ce s’ar ridica în­tot­dea­una și cu folos în Cameră pentru îmbunătățirea sortei acestei clase, de care, cu mâhnire trebue să constatăm aci, mai că nimeni nu s’a f­ Fundatore : C. A. ROSETTI. ocup­at în trecut, de­și făgăduelile au fost mari, de­și pretinșii amici ai poporului n’au lipsit ocasiunea pentru a’și bate pieptul ș’a jura în numele lui. N­ am văzut la lucru, și feim ce au făcut pentru el și cari au fost do­rul și iubirea lor pentru acel cari îl au trimis în Adunarea Ierei. Neajunsurile de tot felul și relele la cari a fost­­ într’una espusă po­­porațiunea nostră rurală sunt îndes­tul de recunoscute de toți, pentru ca să nu mai venim astă­zi a le mai enumera aci, dând în judecata opi­niei publice pe cel ce s’a făcut răs­punzători de ele. Reamintim numai trecutul, rămâ­nând ca fie­care să cugete serios a­­supa lui și să’și dea bine sema de ceea ce trebuie și este dator să facă în viitor. Interesele alegătorilor, interesele generale ale țării cer ca alegerile viitore să dea pe adevărații lor re­­presintați și ca aleșii fie­cărui co­legiu să fie inspirați de una și ace­iași dorință, și conduși de unul și același simțimânt: îmbunătățirea stă­­rei poporațiunei nóstre rurale și pro­pășirea țărei în viitor­ prin reformele cele mai proprii desvoltărei nóstre economice și sociale, reforme atât de neapărate astă­zi și a căror tre­buința este de toți simțită. Alegătorii au înaintea lor trecutul cu tóte faptele lui; judece bine la ceia ce au de făcut și să nu uite da­toria ce au când se vor găsi în fața urnei. Până atunci, nu vom înceta însă de a le repeta : băgați bine de sămă cui dați voturile și încrederea voistră ! SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" . Sofia 6 Septembre. D. Stambuloff pleca la Burgas ca sé întâmpine pe principele Ferdinand și pe principesa Clamentina, cari vor sosi mâine la Burgas. Berlin, 6 Octombre. Gazeta Germaniei de Nord vorbind de sch­ea după care amiralul Fairfac, după cererea indigenilor, ar proclama protecto­ratul englez asupra lui Samoia, z­ice că, guvernul englez n’ar putea accepta acest protectorat câci este legat printr’uă învo­iala anglo-germană de la 6 Aprilie 1886 care declară Samoa neutră. Petersburg, 7 Octombre. Toast­ele împăraților Austriei și Germa­ ESEMPLARUL 15 BAN niei impresionază într’un mod supărător opiniunea publică în Rusia, câci fac să sune prea sus nota militară și micșoreză speranțele pacinice inspirate de întrevede­rea de la Peterhof, după care Rusia cre­dea că Impăratul Wilhelm ar indica într’un mod neted la Viena limitele sprijinului ce Germania l-ar putea da Austriei. Viena, 7 Octombre. Contrariu aserțiunilor berlineze, se asi­gură, pe baza informațiunilor sigure că îm­­păratul Germaniei, întorcându-se la Pots­dam nu va mai trece prin Viena. New-York­, 7 Octombre. După calculele Ziarelor din Minesota, re­colta grâului în Nord-Vestul Statelor­ Unite va presenta o­ scădere de 4 la sută asu­pra aceleia din 1887. Agenția Havas. Germania și Austro-Ungaria Impératul Wilhelm la Viena Corespondance de l’Est, vorbind despre toasturile ridicate la banche­tul dat de împăratul Austro-Ungariei, împăratului Germaniei, în sula de 4 Octombre s­. n., Zice că ele nu sunt destinate numai a produce un mare impresiune, ci a avea și uă impor­tanță istorică. Vorbele celor două împărați, Zice numita faie, sunt ca nisce pietre colțurose puse una lângă alta; se vede că ele sunt chemate la uă lungă durată. Amb­iție inalterabilă, alianță indisolubilă, formând patrimoniul ce Wilhelm II a primit de la bunicul săü­­ă că ceia­ ce s’a vorbit ieri fără, și de­sigur, ținend chiar socotălă de ridicarea temperaturei în aceste din urmă zile, cine­va nu era pre­parat la uă asemenea căldură de es­­presiune, la­să asemenea insistență față cu sentimentele de alianță și a­­miciție. Și tocmai prin toasturi se mani­festă acestă căldură de sentimente, pentru ca toată importanța, totă semni­ficarea alianței austro-germană să a­­pară în mod limpede tuturor privi­rilor. Amiciția, alianța, fraternitatea de arme, ă că ceia ce ne arată rosturile de ieri. Câmpul e forte delimitat, ni­meni nu va îndrăsni, multă vreme, ca să’l străbată. Nimeni nu voieste resbelul, pentru că vede pacea forte bine aparată. In ori­ce caz însă, un lucru a fost ridicat de sărbătorile de la Viena mai presus de ori­ce îndoieli posibile. Nici uă putere, în lume, nu va pu­tea să despartă pe Germania de Aus­tria ; ori­ce sforțări făcute pentru a le defuni vor fi zadarnice. N’ar fi ő­e acum cu putință Ger­maniei d’a întreprinde scopul ce și-a impus d’a finisei divergințele de idei Directore : VINTILĂ C. A. ROSETTI, cari subsistă între Austro-Ungaria și Rusia? Prin testul de eri săra, ami­­iția inalterabilă dintre imperiele ger­man și austriac a fost ridicată până la un grad de dogmă fundamentală a politicei europene. De­sigur că se va încerca la Berlin ca să se pro­fite de ocasiune. Nu se va negligea nici un sfor­țare pentru a se ajunge la acest scop, nu se va lăsa întrevederea a ajunge la sfârșitul său fără ca să nu se sufere cel puțin cestiunea, fie mă­car în mod incidental. Dar calea de percurs e lungă și grea, trebuie mult timp și sforțări pentru a ajunge la capăt. De­sigur că la Viena nu se crede inaccepti­­bilă acestă ideie de a trăi în bune relațiuni de amiciție cu Rusia. Dar restabilirea acestei amiciții nu va fi prea scump plătită? In acesta stă nodul problemei. A sufera din nou, în momentul acesta, cestiunea bulgară, în scop exclusiv de a depărta pe principele de Coburg din Sofia, pare ceva periculos. Ar trebui cel puțin să se scie ceva ce se va în­tâmpla după plecarea sea. Acum, Rusia persistă în tăcerea mea ; ea nu ’și dă pe față planurile pentru viitor, relative la Bulgaria. Și lucrul acesta îngrijește forte mult pe cabinetul din Viena , iar marile sfere politice nu fac nici un mister din acesta. Amiciția dintre Germania și Au­stro-Ungaria nu va suferi nici o­ a­­tingere din causa divergințelor de idei privitore la Orient. Se înțelege fórte bine că Germania caută a fi plă­cută Rusiei, și că se va face organul dorințelor săle. N’ar fi asemene de mi­rare ca vr’na fóie oficiosá din Berlin să fulgere și să trăsnăscă în contra șovinismului maghiar. Dar amiciția austro-germană nu va suferi din a­­cesta; ea n’are a se teme de nimic din cestiunea bulgară. Intr’adevăr, de­și încă momentul nu e venit d’a stabili un compromis între Austria și Rusia în acestă pri­vință, e cu tote acestea sigur că la Petersburg nu se gândeșce de loc ca să se caute în incidentele bulgare un motiv de resbel. Rusia nu voesce resbelul, împăratul Germaniei a putut să se convingă deacăuta în mod per­sonal cu ocasiunea întrevederei de la Peterhoff, e forte natural ca densul să nu fi disimulat aci a­­cestă convingere. Dacă a putut isbuti ca să facă și pe împăratul Franț Iosef și consilierii săi, ca să împăr­­tășescă acestă ideie, este desea un rezultat forte mare din întrevederea celor două suverani. Dacă la Viena se convinge de intențiunile pacifice ale Rusiei, se va sfârși prin a găsi mijlocul d’a se înțelege în mod prie­tenesc. Și acesta se va întâmpla cu­rând sau mai târziu. Se pute aștepta momentul cu încredere. Se póte mai ales aștepta mai în liniște de­cât ori MARȚI, 9 OCTOMBRE 1888 Luni ineza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea­­ ziarului și oficiete poștale, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — când, de la rosturile de ieri fără. A­­miciție ne­sdruncinată, alianță indis­­tructibilă, frăție de arme, nu sunt numai nisce cuvinte vagi. Cine­va pate să discute după plac cele mai bune mijloce d’a menține pacea și d’a împiedica resbelul. Să fie are adevărat? ț­iarele maghiare spun că verdic­tul juriului din Arad, în urma că­reia d. Ștefan Albu a fost condamnat la Inchisore de Stat pe un an și la plătirea unei pedepse de 500 și a fost anulat de către curtea regăscă. Afacerea se va pertracta din nou înaintea unei alte curți cu jurați ca­re se va designa din partea ministe­rului de justiție. Scriea dăcă se va adeveri, arată până la un grad ore­care că ungurii își vin în fire. Suntem acum însă curioși să ve­dem ce se va face cu recursul d-lui general Doda. Va recunosce ore înalta Curte ma­ghiară că nedreptate i s’a făcut și acestui brav român, ori a vînd asu­pra lui necaz mai mare, îl va lăsa sub greutatea osîndei? Mișcarea electorală IALOMIȚA Ialomițeanul spune că d. Poenaru Bordea a declarat alegătorilor din Că­lărași că în alegeri se presintă ca candidat independent. —o— Tot acest ziar desminte scriea că ex generalul Maican și-ar pune can­didatura în Ialomița. De asemeni desminte și scriea că d. D. Racoviță ar fi candidat al ia­­lomițenilor. PRAHOVA Domnia Poporului din Ploesci ple­­dăză contra unirea liberalilor disidenți cu colectiviștii. BACAU In Bacau unirea tuturor nuanțe­lor liberale este un fapt îndeplinit. Liberalii din localitate în viitorele a­­legeri vor avea a lupta contra con­servatorilor uniți cu junimiștii. Acestă scrie o luăm după Uniu­nea liberală. Ziar liberal apărut acum de curând. Tot acest diar spune ca ieri: Du­minecă la 2 ore d. a­­uă întrunire trebuie să se fi ținut în localul sce­­lei No. 2 de băeți din Bacău, la care vor lua parte membrii corpului di­dactic și al clerului de mir din acel oraș și județ. ROMAN D. Panaite Donici fost ministru și care se retrăsese de pe terenul poli­ticei militante își va pune, spune E­­coul Romanului, candidatura la cole­giul I din acel oraș. Sgomotul că d. Ion Agarici nu își va pune candidatura la viitórele ale­geri ca din cea mai multă consis­tență, spune același Ziar-j SCIRI D’ALE PILEI S’a deschis ministerului afacerilor stre­ine un credit suplimentar de lei 3495, bani 15, la capitolul VIII, § 3, art. 92 al bugetului acelui minister pe anul 1888—89, pentru confecționare de însemne ale or­dinelor țerel. * * * D’asemeni se deschide pe sema minis­terului de finance un credit suplimentar de lei 2800, la capitolul XIV, art. 53 al bu­getului pe anul curent, pentru a se putea plati indemnitatea cuvenită membrilor co­mitetelor de experți instituită pe lângă a­­cest minister, conforta art. 89 din legea generala a vămilor. * * * D. Anton M. Ididovici, comerciant de manufacturi în comuna Țiganesci, plasa Snagov, județul Ilfov, oferind comunei su­ma de 200 lei spre a servi la îngrădirea localului de scula, ministrul ’l esprimă mul­țumirile sale. * * * S’a disolvat consiliele comunelor Măr­­culesci (Ialomița), Valea-Seca (Prahova), Chiseletu (Ilfov), Corbușoru și Godeni (Mus­cel), Puesci (Tutova), Ocnița (Dâmbovița), Bălanescu (Buzéu), Cornu (Prahova) și Pău­­nescu (Putna). * * * fiarele din provincie spun tote câ plóia din Zilele trecute a făcut mult bine agri­cultorilor. ? ★ * * La Iași d. Sidoli a dat uă representație în beneficiul artistului român G. Botez care se află bolnav. * * * Erl s’a presentat scrie, Ialomițeanul ce ne-a sosit azi, înaintea Trib. Călărași pro­cesul fostului revisor de poliție d’aci care a bătut pe fostul procuror Fratoștițeanu. In urma piedariei d-lui Chrissenghy, tribu­­nalul a amânat afacerea pentru luna viitóre spre a se pronunța daca prevenitul trebue séü nu să fie liberat pe cauțiune. D. Chris­senghy a pledat și cestiunea de incompe­tență, singura autoritate competente de a ’1 judeca fiind, după d-sea, judele de ocol. * * * S’a aprobat bugetul pensiunilor funcțio­narilor comunei Iași. * * * Societatea România literară a ținut ori prima ședință a noului an 1888—1889. S’a pronunțat cu acesta ocasiune și un discurs de deschidere.* ♦ * CURIER_LITERAR IV Luni, 26 Septembre. LUMAR: Sciința și cercetările m ele. Lumea esternă și lumea internă. Omul în fața problemelor esterne și problemelor interne. — Psih­ologia literară. — Stil și Gândire de d. E­duard Gruber (Iași, 1888, editura Șaraga). Stilul în Eminescu și în Odobescu. Nemărginită este curiositatea sciinței, neînfrântă voința omului, nenumărate mij­­locele minței lui. Acest sfârșit de secol a văzut și va mai vede minuni, — descoperiri și combinațiuni de forțe, de energii ascunse în sânul i­­mens al baturel sau în creerii omului, pe care omul de alaltă era nici chiar în vis nu le vedea. Căldura, lumina, electricitatea nu și-afi spus" încă ultimul lor cuvânt, con­tinuă încă, supuse minței și energiei o­­mului, se producă minuni, și era sunetul, <" sea mai propriu vibrațiunile în ajun d’a se transforma în nișce puteri motorie, do­uă integritate pe care pune acum calculul po­sitiv pare că se teme a ni-o spune, a­­tât de mult resultatul i se pare enorm și de necrezut. Cu credința spunea Evangeliul, se mută munții. Sciința i-a mutat. Devin astazl ju­cării ceia ce altă dată omul aștepta ca un cataclism, dă răsturnare a economiei fe­nomenelor. Munții se mută, mările se împreună, pustia va deveni un lac navigabil, drumu­rile de fer­ibora pe piscurile vulturilor, pene când balenele vor goni paserile din regiunile pene aqu­ nestăpânite de om. Lumea din afară a luptat péne astăzi în contra minței omului. După mărimea invențiunilor, după mărirea din ce în ce mai largă a puterei omului, după iuțâla cu care victoriele lui se urmeza una după alta, cine n’ar crede că lumea din afară, că natura, că fenomenul vezut sau nevézut sunt aZi cu desăvârșire biruite și că biruitorul scrutază cu nemărginita curiositate a sciinței pene în adâncul tai­nelor ce se credeau nepătrunse. Și cu totu victoria ce lanț se ține asu­pra fenomenelor esterne, omul nu se cre­de în de ajuns stăpân pe lume, căci încă nu este deplin stăpân asupra lui ânsuși. Socraticul «Cunoscu-te pe tine <ensuți» râ­­sună aZi și mai tare la urechia tai. Și cum omul nu va auzi acest slanet, el care aude în afundimea pământului și în înălțimea aerului șaptele energielor fisice? Și cum, la auzul acestor cuvinte, pofta lui de a dezlega problema și de a scote în lumină adevărul, nu se va aprin­de cu uă putere și mai mare, fiind vorba de el însuși, fiind vorba de acel conex de cause cari alcă­­tuesc firea și mintea lui ? De-aci, marea întrepr­ind fire care a în­trecut și va întrece tot ce «omul a făcut și va face în lumea ester­­nă: cunoscerea la­mei lăuntrice, cernerea fenomenelor inte­­­­lectuali, esperimentațiunea psih­ică, înte­meiată pe datele reale și positive ale șci­­inței. Ce póte fi mai mare ? ce s’ar pute înfățișa omului cu mai multe îndemnuri? ce problemă mai grea dar și mai ademe­­nitare ? Nici una; căci nici una nu i se dă mai larg spre demonstrațiune numai cu cu­vintele , tu prin tine. Munca a început. Mintea nu cunosce piedici. Curiositatea sciinței ce omul po­­sede un voes ce se sciă că pote fi ceva im­posibil. Divisiunea acestei munci s’a impus de la început. Psih­ologia esperimentală lu­­crez a­ici, sociologia dincolo, ambele ajutân­­du-se când cu antropologia, când cu da­tele cele noi ale fisiologiei, totdeuna tote într’u­ armonie superbă și care întrece pe aceia lui Leibnitz, care, prestabilita, nu a­­vea frumusețele acesteia de astăzi, armo­nia șeh­ițelor în cercetarea frumosului, bi­nelui și gustului. Divisiunile se urmeza, pentru ca amă­­nunțită să fie cercetarea, pentru ca mai desăvârșită sâ fie analiza. Din psih­ologia experimentală, raportu­rile ce sunt între stil și gândire au făcut obiectul c­ercetărilor și meditațiunilor unor inteligenți superiore, cum sunt psi­hologii francesi Taine, Charcot și Richot, germa­nul Wundt, Italianii Mantegazza și Lom­­broso. D. Eduard Gruber, profesor la Iași, a ținut primăvara trecută la Ateneul din Bu­­curesci uă conferință despre stil și gândire, în care se întemeia pe nouile descoperiri ale mai sus numiților învățați și pe care, acum, completată și la sine înavuțită cu interesante apendice, a publicat-o mai bu­­nele trecute la Iași. Amicul nostru pleca de la următorul fapt, probat științific prin cercetările­­psi­­h­ologice : gândirea nu se face în același fel la toți omenii, ci sunt chipuri deose­bite de a gândi.­­ Din aceste chipuri deo­sebite de a gândi, nasc și felurile de stil din punctul de vedere psih­ologic ântăifi și apoi estetic. Infucișarea unui obiect sau unui fapt în minte este uă plăsmuire, cum îl dice d. Gruber pe românesce, uă represintare cum o numesc Germanii, uă imagine cum ar dice un psiholog francez. Deosebite fiind chipurile de a gândi, sunt omeni cari când li se înfățișăzâ plasmuirea în fr­inte o văd, alții o aud, alții o trăesc, adică se mișcă împreuna cu ea. De aci, tipurile visuale, auditive și motore. Exemplele cari lămu­resc acesta afirmațiune sunt numerose, bine alese și deci concludente în cartea d-lui Gruber. Pentru tipul motor, autorul a împrumu­tat din psih­ologia populară română oă lo­cuțiune forte espresivâ pentru a’l caracte­­risa. Poporul dice pentru omeni de tipul acesta câ se pomenesc vorbind, și olicând ast­fel sunt in adevărul sciințific. Mé mir deci cum amicul meu nu a luat tot din locuțiunile populare și alte două pentru a caracterisa tipul visual și tipul auditiv. Pen­tru a defini pe omul care vede tot ce gân­deșce și deci crede că tot ce se sberă se mănâncă, poporul zice că «vede cal pe pă­reți» c’un notă de ironia care de altmin­­trell apare și’n locuțiunea «se pomenesc vorbind» pe care d. Gruber o dă pentru tipul motor. E că deci tipul visual. Pentru cel auditiv, psih­ilogia populara Zice : îl cântă sticleții; tot ce vede, scie și pricepe, el l’aude ; lui tóte îl vorbesc. Rafael deci, după acesta psih­ologiă li­terară, după acesta nouă ramură a esteti­cei, este psih­ologia cum s-au dis­unii, Ra­fael a fost un puternic tip visual; Beet­hoven un neîntrecut tip auditiv; sculpto­rul, actorul, oratorul par a fi tipuri motorie. Partea acesta a teoriei nu pare a fi bine lămurite nici de d. Gruber și nici de d. Paulhan pe care autorul îl­ citeza în apen­dice. Partea forte interesantă și originală a conferinței d-lui Eduard Gruber stă în in­teligenta aplicare a acestei teorii resumata după Taine, Ribot, Charcot, Wundt și Paul­han, asupra a doua din scriitorii noștri­, poe­tul Eminescu și prozatorul Odobescu. Se adăugim că, la scriitori, fórte adese­ori, tipurile sunt întrunite, pentru a forma un al patrulea, pe cel complet, care pote fi cu slab (tote plăsmuirile sunt vagi, șterse sau frumuse) sau puternic. D. Gruber iea din Eminescu poesii în cari vedem că ti­pul visual predomină (Mortua est), altele în cari imaginele auditive sunt cele mai multe. Cu lămuririle din apendice, autorul ne de­monstra pe deplin câ teoria se potrivesce admirabil cu practica, și’n acesta consistă interesul și noutatea cestim­ei. Tot astfel pentru d. Odobescu, în care, cu exemple luate din Basmul ve ătoresc și din Domna Chiajna, d. Gruber ne arata cât de bogate și cât de deseverșite sunt imaginele visu­ale și auditive din gândirea și prin urmare din stilul măiestrului scriitor român. Astfel d. Gruber ne probeza cu doi din scriitorii noștrii cât de rodnice sunt cer­cetările psih­ologice literare, și la câte idei noul acesta nouă șciință dă și va da nas­­tere. Azi, în mod șciințific, adevărul e­­nunciat de Buffon : stilul e omul, se ilus­­tr­­ă cu mai multă putere. Semnalez cu deosebită stăruință la finele conferinței prima anexă în care d. Gruber a avut escelentea ideia de a reproduce studiul publicat de d. Paulhan în la Revue politique et littéraire din Paris (Tulin 1886) sub titlul: «Despre descripțiunea pitorescâ, incercare de psih­ologia literară. —Datele d-lui Paulhan vor fi citite, multumitâ bine aleselor exemple, cu nemărginit interes de ori ce cine cultivă problemele de estetică contimporană. Cele ce d. Gruber adauge asupra altor poesii ale lui Eminescu (Anexa III) și a­­supra vro câtor­va stiliști români (Anexa IV) nu face de­cât a mări și mai mult va­­lorea lucrarei sale. Stil și gândire de d. Eduard Gruber este péné adl una din cele mai fericite încer­cări de a aplica cercetările științei apusene asupra scriitorilor și literaturei nóstre, și prima încercare de psih­ologie literare ro­­mânescă. Felicitările nóstre tânărului cugetător. Gion

Next