Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)
1888-10-09
T" A! ANUL AL XXXII-LE *W:Î Voiesce și vei putea. /*' ni t» ANÜNCIÜEI Vk \ v\ Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... . .10 lenții Detto „ „ „ „ III...............2 lei — mierpuri și reclame pagina 111 și IV linia . 2 „ — „ A se adresa 1A ROMANIA, la administrațiunea bianduî.IN PARIS, la Havas, Lafttte et C-nle, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass).LA FRANCPORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nle, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă Rugăm pe amicii noștri din capitală și din județe, cari sunt hotărîți să lupte în alegerile viitore,fără a se alia cu colectiviștii, să se pue imediat în relațiuni cu noi, spre a putea lucra în comună înțelegere. Cei, cari fie scriu în acesta privință, simt rugați se pue adresa lor în mod lisibil- BUCURESTI, 8 BRUMAR Dumineca viitore se fac alegerile delegaților colegiului al IlI-lea, cari împreună cu alegătorii direcți au să voteze pe deputații acestui colegiu. Aceste alegeri au prin urmare uă netăgăduită însemnătate, și ar fi bine și de dorit ca ele să se facă astfel, încât delegații să fie adevărata espresiune a voinței alegătorilor. In adevăr, colegiul al IlI-lea dă în tota țăra 38 deputați, pe când proprietatea mare, comerciul, industria, profesiunile libere dau în total 143 deputați. Colegiul al IlI-lea deci este represintat în Cameră, față cu celelalte două colegii, într’uă proporțiune îndestul de modestă. Și astfel fiind, înțelege oricine cât interes se cuvine să purtăm acestui colegiu, care represintă marea majoritate a națiunei, și câtă însemnătate trebue să dăm atât alegerilor delegaților cari se vor face Dumineca viitore, cât și alegerilor de deputați ce se vor face în ziua de 14 (26) Octombre. In mare parte alegerile colegiului al IlI-lea depind de alegerea delegaților, căci în general numărul delegaților covârșesce numărul alegătorilor direcți. Și apoi să nu mai uităm încă că un delegat represintă 50 de alegători și că în el se concentrăză voința a 50 de cetățeni, cari așteptă de la representatul lor în Cameră să le apere și să le ocrotăscă interesele. Trei greci și opt de deputați cari se soiea’șî face datorii și să rerepresinte cu adevărat interesele clasei muncitorilor de pământ, a fi treizeci și opt de voci ce s’ar ridica întotdeauna și cu folos în Cameră pentru îmbunătățirea sortei acestei clase, de care, cu mâhnire trebue să constatăm aci, mai că nimeni nu s’a f Fundatore : C. A. ROSETTI. ocupat în trecut, deși făgăduelile au fost mari, deși pretinșii amici ai poporului n’au lipsit ocasiunea pentru a’și bate pieptul ș’a jura în numele lui. N am văzut la lucru, și feim ce au făcut pentru el și cari au fost dorul și iubirea lor pentru acel cari îl au trimis în Adunarea Ierei. Neajunsurile de tot felul și relele la cari a fost într’una espusă poporațiunea nostră rurală sunt îndestul de recunoscute de toți, pentru ca să nu mai venim astăzi a le mai enumera aci, dând în judecata opiniei publice pe cel ce s’a făcut răspunzători de ele. Reamintim numai trecutul, rămânând ca fiecare să cugete serios asupa lui și să’și dea bine sema de ceea ce trebuie și este dator să facă în viitor. Interesele alegătorilor, interesele generale ale țării cer ca alegerile viitore să dea pe adevărații lor represintați și ca aleșii fiecărui colegiu să fie inspirați de una și aceiași dorință, și conduși de unul și același simțimânt: îmbunătățirea stărei poporațiunei nóstre rurale și propășirea țărei în viitor prin reformele cele mai proprii desvoltărei nóstre economice și sociale, reforme atât de neapărate astăzi și a căror trebuința este de toți simțită. Alegătorii au înaintea lor trecutul cu tóte faptele lui; judece bine la ceia ce au de făcut și să nu uite datoria ce au când se vor găsi în fața urnei. Până atunci, nu vom înceta însă de a le repeta : băgați bine de sămă cui dați voturile și încrederea voistră ! SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" . Sofia 6 Septembre. D. Stambuloff pleca la Burgas ca sé întâmpine pe principele Ferdinand și pe principesa Clamentina, cari vor sosi mâine la Burgas. Berlin, 6 Octombre. Gazeta Germaniei de Nord vorbind de schea după care amiralul Fairfac, după cererea indigenilor, ar proclama protectoratul englez asupra lui Samoia, zice că, guvernul englez n’ar putea accepta acest protectorat câci este legat printr’uă învoiala anglo-germană de la 6 Aprilie 1886 care declară Samoa neutră. Petersburg, 7 Octombre. Toastele împăraților Austriei și Germa ESEMPLARUL 15 BAN niei impresionază într’un mod supărător opiniunea publică în Rusia, câci fac să sune prea sus nota militară și micșoreză speranțele pacinice inspirate de întrevederea de la Peterhof, după care Rusia credea că Impăratul Wilhelm ar indica într’un mod neted la Viena limitele sprijinului ce Germania l-ar putea da Austriei. Viena, 7 Octombre. Contrariu aserțiunilor berlineze, se asigură, pe baza informațiunilor sigure că împăratul Germaniei, întorcându-se la Potsdam nu va mai trece prin Viena. New-York, 7 Octombre. După calculele Ziarelor din Minesota, recolta grâului în Nord-Vestul Statelor Unite va presenta o scădere de 4 la sută asupra aceleia din 1887. Agenția Havas. Germania și Austro-Ungaria Impératul Wilhelm la Viena Corespondance de l’Est, vorbind despre toasturile ridicate la banchetul dat de împăratul Austro-Ungariei, împăratului Germaniei, în sula de 4 Octombre s. n., Zice că ele nu sunt destinate numai a produce un mare impresiune, ci a avea și uă importanță istorică. Vorbele celor două împărați, Zice numita faie, sunt ca nisce pietre colțurose puse una lângă alta; se vede că ele sunt chemate la uă lungă durată. Ambiție inalterabilă, alianță indisolubilă, formând patrimoniul ce Wilhelm II a primit de la bunicul săüă că ceia ce s’a vorbit ieri fără, și desigur, ținend chiar socotălă de ridicarea temperaturei în aceste din urmă zile, cineva nu era preparat la uă asemenea căldură de espresiune, lasă asemenea insistență față cu sentimentele de alianță și amiciție. Și tocmai prin toasturi se manifestă acestă căldură de sentimente, pentru ca toată importanța, totă semnificarea alianței austro-germană să apară în mod limpede tuturor privirilor. Amiciția, alianța, fraternitatea de arme, ă că ceia ce ne arată rosturile de ieri. Câmpul e forte delimitat, nimeni nu va îndrăsni, multă vreme, ca să’l străbată. Nimeni nu voieste resbelul, pentru că vede pacea forte bine aparată. In orice caz însă, un lucru a fost ridicat de sărbătorile de la Viena mai presus de orice îndoieli posibile. Nici uă putere, în lume, nu va putea să despartă pe Germania de Austria ; orice sforțări făcute pentru a le defuni vor fi zadarnice. N’ar fi őe acum cu putință Germaniei d’a întreprinde scopul ce și-a impus d’a finisei divergințele de idei Directore : VINTILĂ C. A. ROSETTI, cari subsistă între Austro-Ungaria și Rusia? Prin testul de eri săra, amiiția inalterabilă dintre imperiele german și austriac a fost ridicată până la un grad de dogmă fundamentală a politicei europene. Desigur că se va încerca la Berlin ca să se profite de ocasiune. Nu se va negligea nici un sforțare pentru a se ajunge la acest scop, nu se va lăsa întrevederea a ajunge la sfârșitul său fără ca să nu se sufere cel puțin cestiunea, fie măcar în mod incidental. Dar calea de percurs e lungă și grea, trebuie mult timp și sforțări pentru a ajunge la capăt. Desigur că la Viena nu se crede inacceptibilă acestă ideie de a trăi în bune relațiuni de amiciție cu Rusia. Dar restabilirea acestei amiciții nu va fi prea scump plătită? In acesta stă nodul problemei. A sufera din nou, în momentul acesta, cestiunea bulgară, în scop exclusiv de a depărta pe principele de Coburg din Sofia, pare ceva periculos. Ar trebui cel puțin să se scie ceva ce se va întâmpla după plecarea sea. Acum, Rusia persistă în tăcerea mea ; ea nu ’și dă pe față planurile pentru viitor, relative la Bulgaria. Și lucrul acesta îngrijește forte mult pe cabinetul din Viena , iar marile sfere politice nu fac nici un mister din acesta. Amiciția dintre Germania și Austro-Ungaria nu va suferi nici o atingere din causa divergințelor de idei privitore la Orient. Se înțelege fórte bine că Germania caută a fi plăcută Rusiei, și că se va face organul dorințelor săle. N’ar fi asemene de mirare ca vr’na fóie oficiosá din Berlin să fulgere și să trăsnăscă în contra șovinismului maghiar. Dar amiciția austro-germană nu va suferi din acesta; ea n’are a se teme de nimic din cestiunea bulgară. Intr’adevăr, deși încă momentul nu e venit d’a stabili un compromis între Austria și Rusia în acestă privință, e cu tote acestea sigur că la Petersburg nu se gândeșce de loc ca să se caute în incidentele bulgare un motiv de resbel. Rusia nu voesce resbelul, împăratul Germaniei a putut să se convingă deacăuta în mod personal cu ocasiunea întrevederei de la Peterhoff, e forte natural ca densul să nu fi disimulat aci acestă convingere. Dacă a putut isbuti ca să facă și pe împăratul Franț Iosef și consilierii săi, ca să împărtășescă acestă ideie, este desea un rezultat forte mare din întrevederea celor două suverani. Dacă la Viena se convinge de intențiunile pacifice ale Rusiei, se va sfârși prin a găsi mijlocul d’a se înțelege în mod prietenesc. Și acesta se va întâmpla curând sau mai târziu. Se pute aștepta momentul cu încredere. Se póte mai ales aștepta mai în liniște decât ori MARȚI, 9 OCTOMBRE 1888 Luni inezate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea ziarului și oficiete poștale, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — când, de la rosturile de ieri fără. Amiciție nesdruncinată, alianță indistructibilă, frăție de arme, nu sunt numai nisce cuvinte vagi. Cineva pate să discute după plac cele mai bune mijloce d’a menține pacea și d’a împiedica resbelul. Să fie are adevărat? țiarele maghiare spun că verdictul juriului din Arad, în urma căreia d. Ștefan Albu a fost condamnat la Inchisore de Stat pe un an și la plătirea unei pedepse de 500 și a fost anulat de către curtea regăscă. Afacerea se va pertracta din nou înaintea unei alte curți cu jurați care se va designa din partea ministerului de justiție. Scriea dăcă se va adeveri, arată până la un grad orecare că ungurii își vin în fire. Suntem acum însă curioși să vedem ce se va face cu recursul d-lui general Doda. Va recunosce ore înalta Curte maghiară că nedreptate i s’a făcut și acestui brav român, ori a vînd asupra lui necaz mai mare, îl va lăsa sub greutatea osîndei? Mișcarea electorală IALOMIȚA Ialomițeanul spune că d. Poenaru Bordea a declarat alegătorilor din Călărași că în alegeri se presintă ca candidat independent. —o— Tot acest ziar desminte scriea că ex generalul Maican și-ar pune candidatura în Ialomița. De asemeni desminte și scriea că d. D. Racoviță ar fi candidat al ialomițenilor. PRAHOVA Domnia Poporului din Ploesci pledăză contra unirea liberalilor disidenți cu colectiviștii. BACAU In Bacau unirea tuturor nuanțelor liberale este un fapt îndeplinit. Liberalii din localitate în viitorele alegeri vor avea a lupta contra conservatorilor uniți cu junimiștii. Acestă scrie o luăm după Uniunea liberală. Ziar liberal apărut acum de curând. Tot acest diar spune ca ieri: Duminecă la 2 ore d. auă întrunire trebuie să se fi ținut în localul scelei No. 2 de băeți din Bacău, la care vor lua parte membrii corpului didactic și al clerului de mir din acel oraș și județ. ROMAN D. Panaite Donici fost ministru și care se retrăsese de pe terenul politicei militante își va pune, spune Ecoul Romanului, candidatura la colegiul I din acel oraș. Sgomotul că d. Ion Agarici nu își va pune candidatura la viitórele alegeri ca din cea mai multă consistență, spune același Ziar-j SCIRI D’ALE PILEI S’a deschis ministerului afacerilor streine un credit suplimentar de lei 3495, bani 15, la capitolul VIII, § 3, art. 92 al bugetului acelui minister pe anul 1888—89, pentru confecționare de însemne ale ordinelor țerel. * * * D’asemeni se deschide pe sema ministerului de finance un credit suplimentar de lei 2800, la capitolul XIV, art. 53 al bugetului pe anul curent, pentru a se putea plati indemnitatea cuvenită membrilor comitetelor de experți instituită pe lângă acest minister, conforta art. 89 din legea generala a vămilor. * * * D. Anton M. Ididovici, comerciant de manufacturi în comuna Țiganesci, plasa Snagov, județul Ilfov, oferind comunei suma de 200 lei spre a servi la îngrădirea localului de scula, ministrul ’l esprimă mulțumirile sale. * * * S’a disolvat consiliele comunelor Mărculesci (Ialomița), Valea-Seca (Prahova), Chiseletu (Ilfov), Corbușoru și Godeni (Muscel), Puesci (Tutova), Ocnița (Dâmbovița), Bălanescu (Buzéu), Cornu (Prahova) și Păunescu (Putna). * * * fiarele din provincie spun tote câ plóia din Zilele trecute a făcut mult bine agricultorilor. ? ★ * * La Iași d. Sidoli a dat uă representație în beneficiul artistului român G. Botez care se află bolnav. * * * Erl s’a presentat scrie, Ialomițeanul ce ne-a sosit azi, înaintea Trib. Călărași procesul fostului revisor de poliție d’aci care a bătut pe fostul procuror Fratoștițeanu. In urma piedariei d-lui Chrissenghy, tribunalul a amânat afacerea pentru luna viitóre spre a se pronunța daca prevenitul trebue séü nu să fie liberat pe cauțiune. D. Chrissenghy a pledat și cestiunea de incompetență, singura autoritate competente de a ’1 judeca fiind, după d-sea, judele de ocol. * * * S’a aprobat bugetul pensiunilor funcționarilor comunei Iași. * * * Societatea România literară a ținut ori prima ședință a noului an 1888—1889. S’a pronunțat cu acesta ocasiune și un discurs de deschidere.* ♦ * CURIER_LITERAR IV Luni, 26 Septembre. LUMAR: Sciința și cercetările m ele. Lumea esternă și lumea internă. Omul în fața problemelor esterne și problemelor interne. — Psihologia literară. — Stil și Gândire de d. Eduard Gruber (Iași, 1888, editura Șaraga). Stilul în Eminescu și în Odobescu. Nemărginită este curiositatea sciinței, neînfrântă voința omului, nenumărate mijlocele minței lui. Acest sfârșit de secol a văzut și va mai vede minuni, — descoperiri și combinațiuni de forțe, de energii ascunse în sânul imens al baturel sau în creerii omului, pe care omul de alaltă era nici chiar în vis nu le vedea. Căldura, lumina, electricitatea nu și-afi spus" încă ultimul lor cuvânt, continuă încă, supuse minței și energiei omului, se producă minuni, și era sunetul, <" sea mai propriu vibrațiunile în ajun d’a se transforma în nișce puteri motorie, două integritate pe care pune acum calculul positiv pare că se teme a ni-o spune, atât de mult resultatul i se pare enorm și de necrezut. Cu credința spunea Evangeliul, se mută munții. Sciința i-a mutat. Devin astazl jucării ceia ce altă dată omul aștepta ca un cataclism, dă răsturnare a economiei fenomenelor. Munții se mută, mările se împreună, pustia va deveni un lac navigabil, drumurile de feribora pe piscurile vulturilor, pene când balenele vor goni paserile din regiunile pene aqu nestăpânite de om. Lumea din afară a luptat péne astăzi în contra minței omului. După mărimea invențiunilor, după mărirea din ce în ce mai largă a puterei omului, după iuțâla cu care victoriele lui se urmeza una după alta, cine n’ar crede că lumea din afară, că natura, că fenomenul vezut sau nevézut sunt aZi cu desăvârșire biruite și că biruitorul scrutază cu nemărginita curiositate a sciinței pene în adâncul tainelor ce se credeau nepătrunse. Și cu totu victoria ce lanț se ține asupra fenomenelor esterne, omul nu se crede în de ajuns stăpân pe lume, căci încă nu este deplin stăpân asupra lui ânsuși. Socraticul «Cunoscu-te pe tine <ensuți» râsună aZi și mai tare la urechia tai. Și cum omul nu va auzi acest slanet, el care aude în afundimea pământului și în înălțimea aerului șaptele energielor fisice? Și cum, la auzul acestor cuvinte, pofta lui de a dezlega problema și de a scote în lumină adevărul, nu se va aprinde cu uă putere și mai mare, fiind vorba de el însuși, fiind vorba de acel conex de cause cari alcătuesc firea și mintea lui ? De-aci, marea întreprind fire care a întrecut și va întrece tot ce «omul a făcut și va face în lumea esternă: cunoscerea lamei lăuntrice, cernerea fenomenelor intelectuali, esperimentațiunea psihică, întemeiată pe datele reale și positive ale șciinței. Ce póte fi mai mare ? ce s’ar pute înfățișa omului cu mai multe îndemnuri? ce problemă mai grea dar și mai ademenitare ? Nici una; căci nici una nu i se dă mai larg spre demonstrațiune numai cu cuvintele , tu prin tine. Munca a început. Mintea nu cunosce piedici. Curiositatea sciinței ce omul posede un voes ce se sciă că pote fi ceva imposibil. Divisiunea acestei munci s’a impus de la început. Psihologia esperimentală lucrez aici, sociologia dincolo, ambele ajutându-se când cu antropologia, când cu datele cele noi ale fisiologiei, totdeuna tote într’u armonie superbă și care întrece pe aceia lui Leibnitz, care, prestabilita, nu avea frumusețele acesteia de astăzi, armonia șehițelor în cercetarea frumosului, binelui și gustului. Divisiunile se urmeza, pentru ca amănunțită să fie cercetarea, pentru ca mai desăvârșită sâ fie analiza. Din psihologia experimentală, raporturile ce sunt între stil și gândire au făcut obiectul cercetărilor și meditațiunilor unor inteligenți superiore, cum sunt psihologii francesi Taine, Charcot și Richot, germanul Wundt, Italianii Mantegazza și Lombroso. D. Eduard Gruber, profesor la Iași, a ținut primăvara trecută la Ateneul din Bucuresci uă conferință despre stil și gândire, în care se întemeia pe nouile descoperiri ale mai sus numiților învățați și pe care, acum, completată și la sine înavuțită cu interesante apendice, a publicat-o mai bunele trecute la Iași. Amicul nostru pleca de la următorul fapt, probat științific prin cercetărilepsihologice : gândirea nu se face în același fel la toți omenii, ci sunt chipuri deosebite de a gândi. Din aceste chipuri deosebite de a gândi, nasc și felurile de stil din punctul de vedere psihologic ântăifi și apoi estetic. Infucișarea unui obiect sau unui fapt în minte este uă plăsmuire, cum îl dice d. Gruber pe românesce, uă represintare cum o numesc Germanii, uă imagine cum ar dice un psiholog francez. Deosebite fiind chipurile de a gândi, sunt omeni cari când li se înfățișăzâ plasmuirea în frinte o văd, alții o aud, alții o trăesc, adică se mișcă împreuna cu ea. De aci, tipurile visuale, auditive și motore. Exemplele cari lămuresc acesta afirmațiune sunt numerose, bine alese și deci concludente în cartea d-lui Gruber. Pentru tipul motor, autorul a împrumutat din psihologia populară română oă locuțiune forte espresivâ pentru a’l caracterisa. Poporul dice pentru omeni de tipul acesta câ se pomenesc vorbind, și olicând astfel sunt in adevărul sciințific. Mé mir deci cum amicul meu nu a luat tot din locuțiunile populare și alte două pentru a caracterisa tipul visual și tipul auditiv. Pentru a defini pe omul care vede tot ce gândeșce și deci crede că tot ce se sberă se mănâncă, poporul zice că «vede cal pe păreți» c’un notă de ironia care de altmintrell apare și’n locuțiunea «se pomenesc vorbind» pe care d. Gruber o dă pentru tipul motor. E că deci tipul visual. Pentru cel auditiv, psihilogia populara Zice : îl cântă sticleții; tot ce vede, scie și pricepe, el l’aude ; lui tóte îl vorbesc. Rafael deci, după acesta psihologiă literară, după acesta nouă ramură a esteticei, este psihologia cum s-au disunii, Rafael a fost un puternic tip visual; Beethoven un neîntrecut tip auditiv; sculptorul, actorul, oratorul par a fi tipuri motorie. Partea acesta a teoriei nu pare a fi bine lămurite nici de d. Gruber și nici de d. Paulhan pe care autorul îl citeza în apendice. Partea forte interesantă și originală a conferinței d-lui Eduard Gruber stă în inteligenta aplicare a acestei teorii resumata după Taine, Ribot, Charcot, Wundt și Paulhan, asupra a doua din scriitorii noștri, poetul Eminescu și prozatorul Odobescu. Se adăugim că, la scriitori, fórte adeseori, tipurile sunt întrunite, pentru a forma un al patrulea, pe cel complet, care pote fi cu slab (tote plăsmuirile sunt vagi, șterse sau frumuse) sau puternic. D. Gruber iea din Eminescu poesii în cari vedem că tipul visual predomină (Mortua est), altele în cari imaginele auditive sunt cele mai multe. Cu lămuririle din apendice, autorul ne demonstra pe deplin câ teoria se potrivesce admirabil cu practica, și’n acesta consistă interesul și noutatea cestimei. Tot astfel pentru d. Odobescu, în care, cu exemple luate din Basmul ve ătoresc și din Domna Chiajna, d. Gruber ne arata cât de bogate și cât de deseverșite sunt imaginele visuale și auditive din gândirea și prin urmare din stilul măiestrului scriitor român. Astfel d. Gruber ne probeza cu doi din scriitorii noștrii cât de rodnice sunt cercetările psihologice literare, și la câte idei noul acesta nouă șciință dă și va da nastere. Azi, în mod șciințific, adevărul enunciat de Buffon : stilul e omul, se ilustră cu mai multă putere. Semnalez cu deosebită stăruință la finele conferinței prima anexă în care d. Gruber a avut escelentea ideia de a reproduce studiul publicat de d. Paulhan în la Revue politique et littéraire din Paris (Tulin 1886) sub titlul: «Despre descripțiunea pitorescâ, incercare de psihologia literară. —Datele d-lui Paulhan vor fi citite, multumitâ bine aleselor exemple, cu nemărginit interes de ori ce cine cultivă problemele de estetică contimporană. Cele ce d. Gruber adauge asupra altor poesii ale lui Eminescu (Anexa III) și asupra vro câtorva stiliști români (Anexa IV) nu face decât a mări și mai mult valorea lucrarei sale. Stil și gândire de d. Eduard Gruber este péné adl una din cele mai fericite încercări de a aplica cercetările științei apusene asupra scriitorilor și literaturei nóstre, și prima încercare de psihologie literare românescă. Felicitările nóstre tânărului cugetător. Gion