Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)
1889-01-01
4k ^J\NUL AL XXXiLE BUOURtSCI, 3UNDREA Crede?miei puflică, atjl când târgoveții, fiă aceia car din clasele înalte, sunt îi posiția d’a cunosce adevărata stare a raidul proprietar de la țară, cind grâul mai mult ca oricând, i pututu-și spună păsurile fiă proprietarul, fiă arendașului — dacă cel dL,administrată ar lipsi a se interesa ce dânșii, — când atâtea tsia’e și ’h tote dilele dau tabloul cel mai încuioșător despre viața țâranului ron.jn, când evenim'*v^,=*- de astă priâvară au putut sâ-l deștepte și k cel mai nepăsător, credeau că n se voi mai găsi d’aceia, Ctrl se pună : «El, ce sâ le mai dai pământ pământ este destul, sâ-l mincască numai.» D’aceia, car’ crede s’a sfârșit cu cestiunea agnra, c’am lecuit totul proclamând «tultura inensivă». Mărturisim că nu m dupa ce am citit în MoniUr, am «jut asta. Nu ne venea a crede ci. jUg junii conervatori, cari proclami pe tóte căile că au lupt cu trentul, se mai sc d’aceia cari se mlțumesc cu ca sa arunce vina l’aceia dintre cari în adevâr pricü sâ facă de cât au fătat pentru în *ea celor patru milidii români de la țară, și el sân terra inspirând că ’și facuă gloriă aplicăm numai ceia ce falșii liberali n’au apicat. Apoi nu-i așa. Lucruri și se schimbă cu -i ce trece. Și dacă nu vom înainte pas cu pas, di au o sci p<Sip -ne pomenim i’am râmas îndărât, mult îndărăt. Și nu ’I ciștigi nici un drept la a deține puterea închizând ochii , la uă cestiune cât de gravă, la un rdevâr atât de evident: țăranii n’< ia ydestul pământ ! ”Me ușor a face socolela, că atâta pământ este în mâna sătenil* ir, că pe fiecare cap de familia ca de 10 pogone, că în Belgia cu 5 pogóne un agricultor o duce admirabil de bine. Dar atunci nu cunosc lucrurile, atunci nici n’ai vorbit macar cu alegătorii colegiului al treilea, atunci nu ai cunoscință nici de vraful de petiții de pe la ministere, nici ni J scil de ce se plâng cu sutele aceia dintre țărani ce sunt implicați în revolta din Martie și Aprilie trecut. Da, cultura intensivă, numai acesta ne pote scăpa de râul agrar. Ensa până ce populația noastră rurală va fi ajuns la acel grad de cultură d’a sei sé facă «culturii intensivă», până ea i se vor da mijloacele d’a face acesta, până ce marii proprietari ni se vor schimba și nu se vor pune el singuri să facă acest lucru, pentru a servi de pildă, până atunci de pe multe vetre.■— lipsi mălaiul, multe plângeri se vor Și nu ne este iertat a sta nepăsători și reci la aceste plângeri, și cum suntem în posițiune d’a avea de unde să mai dăm, să nu lăsăm țăranul fără brazdă de pământ, fără sa palmă de islaz al său. Să n’aibă frică aceia, cari ar crede ă prin aciste s'ar slăbi proprietarii hai mari. Sunt debișeuri pentru toți, nuna! produce să fie de vândut. Cât despre braț, de muncă, respunsul pot fi : cutură intensivă ! Și’nțelegem sub aceste două cuvinte dă cultură unde ne servim cu mașini cari țin lacul afecimi de brațe, și i de ce să nu acem economiă de brațe, când ne ilângem că ele nu sunt îndestule?! Eci de ce noi acceptăm cu nerăbdare ci să vă vă dată îmi discuțiă proiectil de lege, care devenind fapt, să înproprietăreze pe atâți țărani cari până a ju nu’și au ogorul lor. I jus va vedea cu acastă ocasiune și aceia, cari sunt adevărațiramirtar sătenilc, ș’ai proprietarilor, se va vedea da dă, ér nu numai promite. A se dea telegramele în pagina Fancia și Rusia că tpesedată din Bruxella ne aduce firea că guvernul francez a comunist țarului că este gata a spune șiretul armei Loebel și Rușilor, dec guvernul acestora s’ar învoi ca pe comandele pentru armată să se iau în Francia. Pentu acest scop nouă principi rusescl a și plecat la Paris. Nu se scie însă răspunsul țarului ce acești trebue să fi transmis guvernuluirances. D’altfel în Rusia se fac mereu pregătiri de resbel. La granițele Poloniei se fac cu mare urgență barace pentru 10 mii de militari și se adună totelul de provisiune. EXEMPLARUL 15 BANI Regina Natalia în Rusia După cum se scrie din Odesa, regina Natalia a fost obiectul celor mai caldurose manifestațiuni din partea Rușilor. De la Ungheni, unde a întâmpinat-o un adjutant al țarului, și până la Odesa, la fiecare gară a venit să o salute mulțime mare, în capul cărei se aflau autoritățile militare și cele civile. Mai strălucită a foat primirea la Odesa. Tot ce orașul are mai inteligent, s’a grăbit la gară. Femeile tate au adus cununi și buchete, însăși guvernorul provinciei a fost primul care a salutat’o. Primarul orașului și președintele reuniunei slave i-au adus pe vă tavă pâne și sare. Cel din urmă în cuvântarea sa afis, între altele, ca D-zeu s’o ajute ca să se potă întorce éi îndărăt în «țară el orfană». Regina a fost atât de emoționată, încât a îmbrățișat și a sărutat pe mai multe dame cari i-au întins flori. S'a dat apoi un banchet, după care publicul în mijlocul celor mai entusiaste ovațiuni a petrecut’o la port, de unde a plecat apoi pe un vapor la Yalta, a cărei palat i s’a pus la disposițiă de țar. BATALIA DE LA SUACHIM Bătălia de la Suakim a fost atât de crâncenă, încât se pute asemăna cu cele mai însemnate bătălii contimporane. Victoria englezii au câștigat’o în urma planului bun de ~ o ii Tăztull c»î îr» mumerul corpului de armată egipt din negri. Ș’apoi bătălia a fost utigată cu atât mai lesne, cu cât Ozman Digma n’a intervenit. Dervișii erau conduși de Naib, care d’altfel era rănit de câteva zile. Atacul s’a început dimineța la orele 4, atacându-se de artilerie șanțurile arabe. Tot în același timp un vas de resbel a înaintat până la Handabi și care n’a fost observat din causa întunericului. La țerm s’au făcut mai multe focuri de patrulă și s’au umplut mai multe uniforme cu paie, pe care punându-le la vedere, au indus în erore pe Osman Digma, care a crescut că sunt soldați și că atacul din acastă parte va veni. Artileria a ținut lupta două ore. Cei conduși de Grenfel au înaintat până la distanță numai două milă de șanțurile arabilor, patronați fiind de focul artileriei. Marinarii englezi au început apoi a ataca șanțurile după uă mulțime, unde avea dece tunuri, cu cari au omorît ca la 300 arabi. Asta s’a întâmplat la orele 7. Puțin în urmă, corpul de armată egiptean a înaintat Apoi, și cu baioneta a scos afișă pe arabi din intăriturile lor. Câteva sute de derviși s’au opus numai, majoritatea dimpreună cu intriga armată a luat’o li fugă. Cavaleria engleză s’a luat după el și în decursul urmărirel a mai omorît mulți arabi și derviși. (actiunea vamală între România, și Ungaria Iată ce citim la acesta privință în Ga§eta Transilvaniei. Me am ocupat într’unul din numerile trecute ale fotei nóstre cu ordinatiunea ministului unguresc de agricultură, industria și tineretu, privitóre la importarea vamatorilor din România în comitatele mărginași cu ea. me Ordinațiunea e forte laconică, spunemcă importatorii nu mai au nevoia să cerată încuviințare deosebita pentru cs se i óta importa rematori, numai ca aceștia sa fia senatoși și se constate séritatea lor autoritățile de carantina din pactele pe unde se face importațiunea. Odinațiunea e peste tot astfel alcduita, âncât omul e sedus a crede, că on ce greutăți s’au înlăturat, îndată ce se constata, că rematorii importați nu sunt atinși de n ici uă boia. S’a ferit dacă ministul a arăta condițiuni ce le cere importatorilor, și alte doi le a comunicat autorităților de caranticâ. Dacă ministrul a ținut se-și dea aerul, că e înclinat a îmbunătăți raporturile comerciale cu România în vederea încheierei unei convențiuni comerciale în cel mai » rvi *”» r,i----.1 -----o se mai slabesca din oposițiunea sea și, mai slăbind și cel din România, se se pota ajunge la uâ înțelegere și se se incheiă convențiunea. Dar neesplicabil e, ca un ministru se vîre în foc pe contribuabilii statului, cari se îndeletnicesc cu comerciul de râmători, fâcându’l să ’și facă cheltueli cu călătoria până la autoritățile de carantină de la granița, pentru a sé ia informațiuni și să se întorcâ apoi îndărăt de samâgiți, or alții !'“'—»a cheltuel cu călătoria în România, ca iacs*. cv . irs moi • »Părintesc» guvern!! pa&— —— deca ar fi alergat din dreptul în Romania să facă cumperavi. Nu seim deca vre-un neguțător de rematori a ce óu în cursa ministrului, și am dorit la 'Inna se nu fi căcut nici unul, cam ce informațiuni avem de la neguțători cari au fost prevăzători și ’și au luat mai inteie informațiuni de la autorității de carantina. Da, e permisă importarea rematorilor: ‘ _ 7 I deca importator va plați de fiecare râma j tor, au 25 fl. ca pene acuma, ci 12 fl. In jaurama, ceea ce face vrua rect fiorini. Cu alte cuvinte nu patruspre 1 ’ți mai ceri minnstul sufletul, ci numai jumătate din sichime cu putință în asemenea împrejurat se se importe rimâtori din România? Lucrurile rémân deci tot ca mai ’nainte.ntelegem ae se fi folosit ministrul de jacoKia apucatura, ca se se insinue la cele din Vien, și póte și la cel din Bucuresci, ca solica e dispus guvernul din Pesta, vexând rale ce resulta din resboiul vamal, SCIRI D’ALE PILEI Consiliul general al județului Iași este convocat pe film de 3 Ianuarie 1889 a se întruni în sesiune estraordinara. * * * Monitorul Oficial publică decretul prin care se esclude fostul general Angelescu Alesandru dintre membrii ordinelor românesci. * * * ■* D. Const. Plopeanu este numit inginer asistent la serviciul esterior al întreținerei cailor ferate. * * * D-nii C. Arion și I. Nădejde sunt însărcinați din oficiu ca se ia apărarea țăranilor implicați în revoltele de la Căciulați și Meri-Petchi. Sunt 62 de acuzați. Aceste procese vor fi judecate la 9, 10, 11, 12 și 13 Ianuarie st. v. * * * Punem în vederea celor în drept următorele: Elenzeh de la 21 Decembre se plânge pontra autorităților din România zicând, că acestea atacă adeseori pactul încheiat la anul 1879, în sensul caruia de la ioji ofpzii pu$f >ritâți, agui’ésca aduce un cal, spunând ca unui funcționar maghiar de la acea gară, nascându-i-se un fiu, fu provocat de primarul valah de la Predeal ca sa i se presinte și sa’i insinue lui pe noul născut. Fiind ca funcționarul nu s’a supus acestui ordin, se pomeni cu uă noua citațiune din partea tribunalului român de la Ploesci, prin care tot în causa acesta este provocat a i se înfățișă pe ziua de 15 Ianuarie. Ellenzek cere intervenirea guvernului unguresc. * * * D. Duca, directorul general al căilor ferate, a luat măsuri ca la primavera se se dea circulațiunei tunelul Bărboși. * * * Eli trebuia sa se alega un președinte și trei membri în consiliul de disciplina al baroului bucurescean, dar nu s’a ales, ci s’a amânat pentru 29 Decembre st. v. * * * D. G. Sehma, președinte de secțiune la Curtea de apel din Bucuresci a obținut un concediu de 2 luni pentru a’și restabili sanătatea. * * * FOIȚA ROMANULUI 1 IANUARIU OMUL CU DIAMANTU DE P. CONDELLE IV In care un nou și interesant pers imamii intră în scenă Erau șase cosuri, băcanul din drupt aidinijond, iar [cel din stânca malt»ndânca deschis, numai avem ce sg mai ezit. Me dusei așadér la l^atul Cu pizza de poet inspirat, care, sprijin,t (0) de drumul său, privea paralelele forate de firele telegrafice și’l cerul 200 de stridi. Foile îndatoritor și încântat d’a fi lasît in sfîrșit un cumperâtor important mi le sase din cele mai mari și mai frumóse. Apoi mé dusei acasâ împreuna cu isoiuscile și trei butuci d’un vin minimal pe care le cumpărat, închisei ușa cesei răsucind de doué ori cheia. Me uitai la ceasornic, erau septe céstri; la miezul noptei tocmai, îmi vc aici. Privirea’îmi cădu pe cei < le încărcai cocoșele de le p entru a nae asigura •1. P mers. Imi , strivit era în templă, voind a ] me obicina cu racéla metalului. In timpul acesta exerciul, resortul unuia din pistole sărată’arată din serviciu și numai avem o armă de foc la mine de cât al doui pistol, căci pentru apărarea mea pe masâ nu mĕ servem de cât d’un box. Unei me gândii eu, va trebui să pun douelonts în loc de unul și se îndoiesc inc,lătura de pulbere ; fără a mai pierde ticul, încărcai arma cu cea mai mare griji Din întâmplat, n’avem nici un petic de hârtie lângă cap. Preumbla privirile în jurul meu. Nîcun plic, nici chiar uă bucățică de chiar tăcită pe sub scaun sau prin vr’un colț Servitorul, căruia ’i dăusem uiuirii Ai ajun, măturase și arangiase totul ,o îngrijire. Sermanul băiat me părăsise plângead; era de trei ani în serviciul meu și'i dădusem ca moiv d’a 1 concedia effers sé , loc intr’un calatorie lungă, lucru care de altfel era adeverat. Scotocii irin buzunare, nimic , nimic care să’ms pită servi de dop , dop indispensabil penti a’mi încarcă pistolul. Me sculai și fârâise bine pentru ce motiv, me îndreptai pe uă masă pusă într’un colț al odăii Ile ~ dubile ! cari nisce titluri din cele mai puțin ati igătore. Zării un colț de hârtie îngălbenit, care eșea din grămada terfelógelor. O apucai ș’o trăsei. Era n un semn care formea în tre doua pagini de un'Z jnmeiate de sigur. Printr’un sentimer cur'os'' tate banală, o desfâcul ș’o esaminai la lumina lampei. Era un petic păzit în secolul trecut, percutant un ^‘ar’ ractere mari și reü formate, urmeza :sei aceste caii citi ceia ce «La 14 Maiu 1741, vasul ital. del Cielo a făcut naufragiu pe banca vest din Long Island. Nava s’a pierdut tot echipagiul său, afară d’un marinar, care stete trei d'le agâțat d’un drug și care fu găsit astfel d’un pescar din New Brunswick. El dete amănunte ,asupra asfragiului ș’asupra bastî,nentum. Acesta d urma ca comandat d’un italian care, vrea sa ,si fiiseze in 'Canada c’' colosala. Tóta acésta avere .»• în flancurile vaporului S consta rimuit in mon biede artă <*a preț d’un flarinarul, scăpă da naufragiu, susține și scie că unele diamante ale căpitanului său, prețuiau fiecare 109,000 dolari. Stă fâetura cu forfeca întrerupea aci articolul din vechiul disc. Lucrul m6 interesa forte puțin case și vârî hârtia îngălbenită în țeva pisodului met. V. feJeaiWr- Alfred Jackson face inducții" A și deducțiuni d’uă logică neresistib oricari, fi tri suflet , plecând fără durere, singura suferin simte că nu’l am luat remas burgari prieteni ce am. Ce vor glice ei de mulași ? Nu, căci sunt deștepți, și vor înțepe și nu o vor fletul lor vor bine , ca,c ^ Si ian Stella l worden 1 bmJ^^T^IANUARIU 1889 Curtea cu jurați, în ședința de Sâmbătă, a condamnat pe Iuliu Kröll, fost funcționar al Bâncei România, pentru fals în acte publice. * * Noua comisiune chimico-farmaceuticâ de pe lângă ministerul de interne voiesce să introducă mai multe modificări în tariful medicamentelor. A apărut Buletinul societăței de medicină din Bucuresci pe anul 1887—88. In DuUiaui va apare la fie care trei luni. Ori-ce cereri și corespondențe sé se adreseze domnului dr. Manolescu în Bucuresci. * * D. locot.-colonel Langa din Iași este hotărît să îmbrace 60 de copii de la sculele primare din Iași. * * * Curtea cu jurați din județul Teleorman este chiemata sa judece astă-isi procesul fostului polițaia în Turnu-Măgurele, Vladușescu. * * * Consiliul comunei urbane Odobescu a ales primar pe d. G. Mititelu,in locul d-lui C. Gheorghiade demisionat. * *1* * Comitetul balului Român din Viena s’a constituit și acum sub președenția domnului doctor St. N. Ciurcu. * * * M. S. Regele a primit din partea d-lui Hammer, vicepreședinte al Confederațiunei elvețiane, un scrisore prin care ’l notifica, în numele consiliului federal, încetarea din viațâ a d-lui Guillaume Frideric Hertenstein, președintele Confederațiunei elvețiane. * ♦ * Vineri s’a făcut alegerea jjjpmkrilm» consiliului județian al colegiului al^u ° fiearra JOSI ae cat lista guvernamentala. Aleșii sunt: Romulus Scriban, Gr. Semaca, I. Anastasiu, Marin Tecuceanu, Har. H. Dracu, N. Bordea, Stavru Mantu, Andoni Marin. * SOIRI DIN AFARA In Podolia și Basarabia se semnaleza din noe mișcări de trupe rusești. Piarului Timesi se telegrafiazibar ca vaporul «Leipzig» nou ua corabie plină de veritoril. S’au putut scapi s’au prins mai mulți arab' Ua patriotă cehă se sei numele, a mii de florini. In Hidepah lit dile!" a" S’aü sir