Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)
1889-12-03
1230 Bacau, maiorul Sterie Lascar. Botoșani, maiorul Fiorescu. Brăila, locot.-colonel Alecsandrescu. Bucuresci, colonelul Macca. Buzeu, maiorul Râdulescu. Constanța, locot.-colonel Papadopolu. CovurluiU, maiorul Teodorescu. Dâmbovița, locot.-colonel Lăzărescu. Doljin, locot.-colonel Petrescu. Dorohoiu, maior Ionescu. Fuldu, locot.-colonel Tudoriu. Gorjin, major Crasson. Ialomița, locot.-colonel Ionescu. Iași, (județul) major Cocea. Iași, (orașul) colonel Teleman. Ilfov, (județul) locot.-colonel Anghelescu. Mehedinți, maiorul Cruțescu. Muscel, maiorul Dumitrescu. Neamțu, maiorul Damianu. Olt, maiorul Manoliu. Prahova, locot.-colonel Capșa. Putna, locot.-colonel Alexandrescu. R.-Sarat, maiorul Pandelescu. R.-Vâlcea, maiorul Dancovici. Roman, maiorul Pipirescu. Romanați, maiorul Corvin. Suceava, maiorul Dupont. Tecuciu, locot.-colonel I. Vasiliu. Teleorman, locot.-colonel Bengescu. Tulcea, maiorul Rusenescu. Tutova, maiorul Botez. Vasluiu, maiorul Mavrocordat. Vlasca, maiorul Orleanu. Secțiile camerei lata cum se compun secțiile camerei, pentru sesiunea acesta: Secțiunea I D-nii: M. Balș, Colonel Vrabie, G. Macarescu, C. Deleanu, D. Burca, Pache-Protopopescu, I. M. C. Epureanu, L. Bogdan, G. Robescu, I. Isvoranu, Gr. Constantinescu, C. Miclescu, N. Blaramberg, D. Dobrescu (Argeș),D. Badescu-Roșiori, Gr. Andreescu, V. Plesoianu, Chr. Negoescu, I. C. Bratianu, M. Kogâlniceanu, M. Marghiloman, D. Ghica, N. Nicorescu, D. Vidrașcu, C. Ghițescu, V. Ursianu. Secțiunea 1 D-nil : C. Raceanu, V. Poenaru, C. Datculescu, N. lonescu, I. F. Robescu, V. Vladoianu, I. Gradișcanu, N. lon, Ch. Sulioti, general G. Manu, D. A.Laurian, E. Donici, P. Bratoșanu, D. Economu, M. Mateescu, I. Stanescu, G. Tocilescu, E. Ghica, T. Busdugan, M. Pacu, G. D. Theodorescu, C. Gr. Cantacuzino, A. Știrbey, C. Christodorescu, A. Stefanescu, T. Maiorescu. Secțiunea 111 ' D-nii: C. Popovici, Gr. Argetoianu, C. Ressu, A. Hina, E. Lahovari, C. Lecca, G. Ghița, M. Climescu, I. Anastasiu, C. Dumitrescu-Severeanu, C. T. Grigorescu, N. Volenti, S. Romanescu, G. Panu, I. Popescu, A. Simu, N. C. Soveanu, C. C. Dobrescu (Prahova), Lt. Boldescu, I. Dimitriu, T. lonescu, C. Wrnescu, I. Negruzzi, A. Lahovari, A. lonescu, G. Berevoiescu. Secțiunea IV D-nil: C. Stroici, A. Solescu-Rosetti, A. Marghiloman, C. Țopârdea, Gr. Buicliu, Vieru, G. Duca, Gr. Peucescu, V. Dimitropolu, D. Protopopescu, I. Sandulescu-Nenoveanu, A. Peșeacov, R. Pătărlageanu, C. Olanescu, C. C. Arion, L. Goilav, D. Brătianu, R. Stanian, P. Ene, D. R. Rosetti, N. Nanoescu, I. Athanasescu, M. Sculescu, Gr. Triandafil, N. Bibescu, P. P. Carp. Secțiunea V. D-nil: M. Marăscu, I. Fetu, G. Emandi, T. Silion, N. Sculescu, I. Cincu, M. Tzoni, N. Voinov, Gr. Chrisenghi, C. Grădișteanu, I. Oroveanu, G. Bâdulescu, G. Draghici, T. Focșeneanu, G. Branișteanu, L. Niculescu, I. Iancovescu, Dr. Macridescu, M. Ghermani, N. Filipescu, St. Pleșea, D. Alexandrescu, A. Hulban, G. Levezeanu, M. Caracostea, E. Mavrocordat. Secțiunea VI. D-nil: C. Ionescu, I. Stefaneanu, I. Miclescu, V. Pogor, I. Demetriadi, I. Lahovari, Gr. Cozadini, I. Nucșoreanu, M. Adamescu, A. Goilav, N. C. Aslan, L. Catargi, P. Cernatescu, T. Nica, A. Mavrodineanu, G. Gessanu, D. Sturdza, I. Negulici, G. Saita, N. Nicorescu, G. Raileanu, C. Vericeanu, G. Pallade, G. Gabunea, E. lonescu, G. Apostoleanu. Secțiunea VII. D-nil: G. Canaric, C. Zarea, G. Burghelea, I. Negrea, V. Macri, N. Gavrilescu, T. Galimachi, C. Kogalniceanu, A. Enacovici, I. Poenaru-Bordea, G. Vernescu, N. Georgescu, G. Rosnovanu, L. Bogdan, C. Bobeica, G. Lahovar, I. Marghiloman, I. Lecca, I. Nădejde, I. Balanoiu, I. Radulescu, A. Vericeanu, I. Vasescu, A. Gâmbrâsescu, N. Mircescu. Primul congres internațional de FILIOLOGIE (Memoriu presintat d-lui ministru al instrucțiunei publice de d. profesor dr. G. Grigorescu). Domnule Ministru. D. Roger (din Paris) a vorbit despre acțiunea ficatului asupra otravilor. Constatând, ca și Sciff, Heger și alții, că ficatul modifica saü împuținezu puterea unor otrăvi, crede ca așa se întâmpla și cu nicotină, cicutina, morfina, atropină, chinina și stridinina. Tot așa s’ar observa cu otravile putrede și intestinale, cu peptocanele, sărurile deier, de cupru și une săruri anuciacole. Din contra, ficatul n are acțiune asupra digitalinei, sărurilor de potasa și soda, glicerinei și acetinei. Asupra alcoolului etilic, acesta acțiune e prea mică. Prin cercetări numerose s’a convins ca ficatul nu mai influențeza otravile când nu mai conține glicogen. Astfel a venjut ca, cirosa experimentala la pasari (prin legătură canalului caledoc) și degenerescenta grasosa (prin injectare de ulei fosforat), precum și împuținarea glicogenului prin bronho-pneumonii artificiale (datorite iritațiunei pneumogastricului la gât sau supunând la pirulatonie îndelungată, In tote aceste cazuri, glicogenul dispărând sau împuținând se facea ca ficatul se nu mai lucreze asupra otravilor. Așa ca cestiunea lectiunei ficatului da loc în patalogie ia ua mulțime de fapte de mare însemnătate. D. Waren-Lombard (din Worcester) a expus faptul că, daca face cineva ua serie de contracțiuni voluntare ridicând cu forța ua greutate determinata, se ostenește repede: contracțiile scad în putere și îndată abia mai pute sa ridice greutatea. Dar, daca cu tote acestea urmezza înainte contracțiile, puterea revine gradual, pentru a se slei forte repede. Așa ca se obține un alternanță de perdere și revenire a forței. D-sa crede că locul acestor modificațiuni se afla în sistemul nervos. D. Faul Loy (din Paris) a vorbit despre secrețiunea urinară la pasuri. D. Denys (din Lovain) a vorbit despre un nou ferment al sângelui. D. Fano a spus că repetând esperiențele jânca pendinte, nici meritele, nici dementele lui nu se văd alb pe negru. Mateiu e judecat de mult; și nu cred se se ’nșele cineva afirmând cu tot ce se va descoperi și de aci ’nainte tot spre mai marea gloria a Domnului vor fi. Aducerea ca termen de comparatiune a lui Napoleon I pentru a vorbi de uă greșală a lui Vasile (pag. 99) e un lapsus calami, datorit, probabil, ardorei d-lui Caprescu care, în multe din paginile studiului seu, e mai mult actor decât povestitor. D-nia sa ieu parte înflacarata sa acțiune. De aci stilul care e plin de viata, cuvinte pitoresci,—baniara când autorul vorbesce de Sultanul Murad. Portretul lui Timuși p. (102) e animat. Ceia ce taiă stilul și prezinta un contrast care, des repetat, devine obositor, este amestecul în stilul modern al autorului de întorsături, ba chiar de frase întregi luate din cronicari și date nu ca citațiuni, ci ca rost propriu al d-lui Căprescu. Lucrul e pre pestriț. In fine, pentru a termina cu aceste observațiuni cari, cetitorul o vede tare bine, nu micșorâzâ întru nimic valorea lucrurei, vom mai presinta și pe urmatorea: d. Caprescu are pe ici pe calea buna ideia de a ne spune ceva și despre diferitele persone cari, pentru séți în contra lui Mateiu și Vasile, au un rol în acțiune. Acest lucru care nu face pentru toți, și mai cu semn pentru personagiele străine cu cari Domnii sunt in relațiune. Este în interesul întregei acțiuni ca personagiele se fiu bine cunoscute. Scriu ca pentru mulți din acești actori, diplomați sau capitani, mijilocele de informațiune au lipsit tenerului cercetător, dar totuși pentru unii putea se și le procure. Acestea sunt observațiunile ce mi-a suggerat studiul d-lui Căprescu. Delațiunile dintre Mathei Basarab și Vasile Lupul sunt și român ua buna lucrare. Urarea ce facem cu căldură d-lui Caprescu e ca sé nu opresca aci cercetările sale. Gion. NB. Am primit următorele scrieri asupra cărora vor urma Carierele viitore: Iulie Hasdeu : Theatre (III vol. din OEuvres completes);—Georges Bengesco : OEuvres Choisies de Voltaire (poésies);—Georges Bengesco: Voltaire, Bibliographie de ses oeuvres (Tome 111);—Emile Legrand : Deux vies de Jacques Basilicos (Despot-Voda); G. Sterian : Notes sur la Littérature populaire roumain ;—Elena Sevastos : Nunta la Români;—V. Gr. Borgovan: Îndreptar teoretic și practic pentru învățământul intuitiv :—Ion al lui Gr. Sbiera ; Aron Fumnul; C. Chiriță : Dicționarul geografic al județului Vasluiü ; d. Moldovan: Teoria inducțiunei logice. ROMANULUI DECEMBRE Sui Munk (din Berlin) de estirpație a corpului tiroid a vedut murind tóte animalele, la care făcea estirpația totala, pe când animalele cu estirpație parțială trăiau, chiar daca nu se menaja mult regiunea în timpul operației. Deci, corpul tiroid are ua funcțiune specială. Cachexia ce se observa după estirpație trebue sé se esplice prin ua otrăvire a sângelui. D. Schiff a obiectat cu din 50 câini cu estirpație totala, ce a operat d-sea, 4 trâesc; prin urmare nu e nici ua funcțiune speciala. D. Tarchanoff a aratat asemenea ca insultatele obținute la St.Petersburg nu confirma vederile lui Munk. D. Hersen, vorbind despre estirpația bilaterala a girului sigmoid drept, fiice ca déca se estirpeza girul sigmoid dintr’ua parte, la un cațel mai mic de 10 fiile, nu se observă nici un fenomen. Déca mai pe urma, când animalul a devenit adult, se ridică și girul opus, câinele fara nu TRcerca nici ua modificație. Acest fapt trebue da a să ne facă să credem că, girul din urmă n’a supleat de loc pe cel dinainte, ci centrii inferiori subalterni s’au desvoltat și au supleat funcțiunile centrilor corticali. D. Dubois (din Lyon) a studiat funcțiunile foto-dermatice. Moluscele acefali, foladele, n’au ochi, dar sunt impresionate de lumina. D-sea a înregistrat mișcările sifonului acestor animale, și,când facea sa fie influențate de lumina variata în intensitate și în lungimea undei luminose, a vefiut ca contracțiunile scad când lumina descresce, iar perioda latenta a escitațiunei se mărea. Aceste animale pot sé deosibesca culorile : contracțiile produse prin lumina roșie se deosinesc de acelea ce erau produse prin lumina verde. Ele simt lumina chiar de 1 din 400 din luminare și de 2 din 100 din secunda. D. Coppola a demonstrat ca, injectând apa oxigenata, în ua porțiune de intestin, după digestie, bușicuțele de oxigen ajung ln chilifere și fac se se vasta vitesa cu care circulă chilul în aceste vase. După amiazii au vorbit d-nil. Langlois, din Paris, despre influența anestezicelor asupra forței mișcărilor respiratorii; d. Albertoni, din Bolonia, despre daltonismul auditiv; d. Stefani, din Sienna, despre fibrele comisurale; d. Herter, din Berlin, despre influința modului de preparațiune a camei asupra digestibilită.ții; d. Gad, am Berlin, despre acțiunea temperaturei asupra funcțiunei mușchiului; și, d. Kemp, din Brooklyn, despre coagulația sângelui. Pe la orele 4 p. m., terminându-se comunicările, s’a discutat cestiunile relative la viitorul congres. S’a decis ca la al 2-lea congres să se ție tot în Elveția sau în Belgia, după 3 ani și s’a votat complectarea comitetului de organisațiune cu membrii din tóte țerile. ’Mi römâne acum sé fac câteva cuvinte despre ospitalitatea ce s’a oferit congresului în genere. Orașul Bâle, pe lângă importantele sale localuri de scala, are două mari institute pentru invétamêntul superior, in cari medicina ocupa cea mai mare parte. Primul, numit Bernoullianum în memoria învățatului Bernoulli, este un edificiu mare, clădit anume, care poseda uâ instalațiune frumósa, conforma cu trebuințele moderne ale stiinței. Aci sunt instalate diferitele laboratory : de chimie, fisica, mineralogie, etc. Secundul institut este numit Vesalianum in memoria anatomistului Vesal. Acest institut măreț aparține numai facultății de medicina; rândul de jos este destinat pentru anatomie, iar cel de sus pentru fisiologie. Are un însemnat număr de săli, un bogat museu anatomic, prioniți, sali de cursuri și instalațiuni bogate pentru învățământul modern al seanțelor anatomo-fisiologice. Aceste două institute au fost puse la disposiția congresului. In Bernoullianum se ț ineau ședințele de dimineța, în cari predomina partea teoretica, iar in Vesalianum se țineau ședințele de după amiadi, destinate numai pentru esperimentațiuni. Laboratorul de fisiologie din Vesalianum este forte spațios și așa de bine înzestrat, încât, membrii congresului au putut găsi în el tote aparatele trebuinciose pentru feluritele lor esperimente. D. Mischer profesor de fisiologie și director al acestui laboratoriu, împreună cu d. dr. Jaquet, ajutorul d sele au făcut ca Vesalianum sé dea cea mai frumosa ospitalitate fisiologiei din tota lumea. Nu pot termina, domnule ministru, fǎra a va arăta, în câteva cuvinte, și frumósa primire ce s’a făcut acestui congres de către guern, de consiliul municipal al orașului Bâlc și de orășeni în genere. Toți s’au simțit moguliți pentru acesta visita și au manifestat o consideratiune cu totul deosebita pentru omeni de sciintorescu, căpitanii Tiehmen, Mihaila și Artopianu. * Au sosit în Capitală trei ofițeri ruși venind din Odesa. Acești ofițeri cari au descins la Hotelul Union sunt: colonelul Alecsandrovici, căpitanul Niculaevici și Stancievici. * Primim fiarul Vardara ce apare în Sofia, redactat în limba bulgară. Urâm confratelui nostru viață îndelungata. * Se afirmă cu siguranță că d. N. Caimacan directorul prefecturei de „Botoșani, a demisionat telegrafic. * D. Emil Ghica, ministrul terei la Petersburg, va pleca săptămână acesta la postul său. D. Ghica a fost primit în audiență de M. S. Regele. * A apărut N. 3 din Buletinul Institutului de băeți, N. Malianu din Craiova. * In sera fiilor de 13 curent, în localul societatei de economie «Frăția’, s’a întrunit mai mulți cetățeni cari au aderat la ideia înființărei în Focșani a unui azil de săraci. Până în acea sera numărul membrilor fondatori se urca la cifra de 57. In acea ședința s’au votat statutele acestei asociațiuni caria i s’a dat titlul de «Caritatea». După disposițiunile coprinse în statute, să se dea rîndul înăuntru în azil se vor primi sermani de orice naționalitate și religiune. Azilul se divide în doua secțiuni: prima, destinata a adăposti perpetua bătrâni saraci și infirmi, iar a doua va primi omeni fârâ adăpost pe timp mărginit de una sau două nopți consecutive. Acestor din urma li se va da săra și dimineța câte un cern cu câte un sfert de pâne, iar celor dante la 750 grame pane, supă, ceiü și un fel de mâncare pe cai, plus îmbrăcăminte, așternut, un bac săptămânală și medicamente în cas de boia. Pentru primul an, consiliul de administrație e compus din cinci persone, și s’au ales cu unanimitatea celor presenți: Dnu G. Apostolănu, președinte ; P. G. Ilie, vicepreședinte ; Ilie Murad, secretar-șasier; N. Chimil Soveanu și David Alpern ca membri: ---------«Mda- --------■— ECOURI Era cum s’a complectat comitetul cercului militar din Botoșani pentru anul cursgatoriu . Președinte s’a reales d. Lt. col. Persi ceniu, iar membrii sunt: d-nil maior Fie NOUA ORGANISARE S. PiroGiAMA ȘCOALEI DE LA HEREOTRAU Scala centrala de agricultura să dea impulsiunea și direcțiunea întregei nostre activități și producțiuni agricole. Și sacrificiile făcute cu ea nu vor fi zadarnice. Căci a trecut timpul, unde. .fiecare producea numai pe sema sea, și cel care nu mai era bun de nimic și nu se mai putea procopsi în nici o altă ramură alerga la plugarie și se considera încâ tot ca bun destul. Afil plugăria este uă artă și năsolință. Afil nu se află (era sau regiune in lumea întrega care să producă numai pentru acoperirea necesităților sale, ci tot pentru alte țari: noi producem pentru Anglia,Belgia, Francia, Germania și gpe -piețele acelor teri ne întâlnim și avem să susținem concurența nu numai cu produsele acelor țări și provincii, și și a țărilor transoceanice Indiilor, Statelor Unite a Americei de Nord, Australiei, Africei etc. Că ce produc acele țări și cum produc ele pe terenul agriculturei desigur ca nu va fi în stare să cunosca și aprecieze un silvicultor, un arhitect ori fabricant. De aceia cred ca nu póte fi decât legitimă cererea, ca și la noi conducerea și esplotarea moșiei școlii sa se încredințeze profesorului de agricultura iar nu celui de botanica ori silvicultura pentru ca teoria cu practica sé merga mâna în mâna. Deci daca este a se face ceva serios pentru agricultura și a se înlătura calamitățile învățământului nostru agricol—íncepuse cu școla de la Ferestrau. Și în locul inginerilor și silvicultorilor de aici numeseu-se ua comisiune compusa din Directorul școlei, din profesorul de agricultură, din profesorul de geniu rural, apoi 2-3 dintre mici proprietari cel mai distinși al terei cum ar fi buna-orad. Cozadini, Gazotti, cari desigur vor fi mai bine în stare a cunosce și aprecia necesitățile agriculturei și sculei decât toți arhitecti și pădurarii. Ua dată școla centrala de agricultura bine organisata și înzestrată, fatalmente se vor ameliora și îmbunătăți țstarea morala și materiala a celorlalte școle secundare și inferiore de agricultura din țărâ, și agricultură care în genere se va îmbunătăți prin aceia ca’ți creezi omeni capabili în fiecare ramura, și în locul sistemei de despoiere de atol vei introduce si sistema de compensațiune. Cu organisarea din nou a ei trebuie tot odată sa spunem și ce e, să-i stabilim caracterul, câ anume e pentru proprietatea mare ca sa dea administratori de moșii medii și mari, funcționau administrativi in ramura agriculturei și profesori de agricultura pentru școlele practice și inferiore de agricultură. Tot odata să o punem în contact și legătura directă și cu celel’alte școle similare din țărâ. Condițiunile de admisiune trebuesc sporite, nu pentru ca elevii și viitorii agricultori sa înțelega calculul diferențial și integral, ci cu deosebire, ca el sa puta urma cu succes și pătrunde cestiunile inalte ale economiei politice, care pentru el toți, este de ua importantă principală. Dacă agricultorul va cunosce și sei formula chimica a unui corp organic mai mult sau mai puțin nu face nimic, dar daca el nu va fei sa facă deosebire între capitalul fics, mobil și rulant și cât are sa plâtăscâ dobânda pentru fiecare, nu va cunosce societățile de credite și organisarea lor el este un om perdut pentru agricultura ca cariera pentru el. Deci fiind ca pentru silvicultori statul a îngrijit mai bine, și pe fiecare an pute primi in serviciile sale câte 5—6 elevi, și aceștia precum am vădut mai sus sunt forte bine plătiți, după terminarea anului de aplicație ca guanși generali cu câte 300 lei lunar—, celor pentru silvicultura la admitere în școla li s’ar putea cere absolvența de liceu, liceul real ori chiar bacalaureatul, tot așa și pentru cei de inginerie. Mai grea este cestiunea cu cel de agricultura, căci proprietarii și arendașii de moșii mari, având de ordinar puțină carte, când elevii cu mai multa carte vor face pretenții mai mari, arendașii cu anevoe li se vor împlini. Dacă însă statul ar impune prin lege arendașilor moșiilor statului și a celor de la institutele de binefacere cari încă stau sub controlul direct al satului, obligațiunea, ca acei arendași, cari n’am făcut ei însuși studii speciale de agricultura, sa fie ținuți a avea tot d’auna pe moșie un funcționar ori practicant eșit din școlile de agricultura, in care casai avea în permanență posturi pentru 4—500 elevi absolvenți impuse prin lege — atunci am putea admite fara tema și pentru elevii de agricultura condițiunea de absolvire a 6—7 clase liceale — bacalaureatul nu este absolut indispensabil decât pentru cei cari vor sa se aplice ca profesori de agricultura sau să intre ca funcționari administrativi in ramura agriculturei, in chipul acesta am dirige curentul tinerimei nóstre cu carte în una din ramurile și ocupațiunile cele mai importante și mai banuse a statului, iar marilor proprietari și arendași le-am putea procura administratori capabili de moșii cari sa fie superiori celor veniți din streinatate. Afara de aceia greutatea principală ce întâmpina elevul eșit din școla este in primii 2 ani, până ce el se deda și familia asezd cu viața de la țara și cu greutățile economiei și in acești 2 ani acum, când cele 12 domenii ale coronei vor fi complect organisate și administrate model, când statul și institutiile de binefacere încă vor organisa și posede câte 2—3 forme model fiecare, așa ca pe elevii, eștți din sala pentru anii de practica i vom putea plasa în aceste forme model sub îngrijirea și povara unor vighili cu cunostințe teoretice și practice, încât când vor eși și el in viața practica ca independenți nu o sa mai întâmpinem nici o greutate, și dispunând de tote cunostințele necesare teoretice și practice vor fi în stare a satisface și pretențiunile cele mai exagerate. Și iarași pe de alta parte absolventul cu diploma la rândul sau este destul de înnaintat în vârsta și în experiența încât arendașul și proprietarul sa nu l mai impună condițiuni umilitare pentru el, sa-l aduca la rangul de servitor ori de lucrător ordinar și la etatea de 30 ani póte deveni independent luâd o moșie singur în arenda. Fiind ca școla ori și care ar fi specialitatea și organisațiunea el nu este in stare de a da elevilor săi experiența și rutina necesara, elevii de la secțiunea agriculturel și silviculturel după terminarea cu succes a cursurilor anului al 3-lea, sa fie trimiși cu toții pe 2 ani in practica cu ajutore de la stat și sub controla directa a direcțiunei școlii pe terme model din țara sau streinatate și numai după o practica de 2 ani de Jire sa fie admiși la esamenul de absolvire și sa li se elibereze diploma de capacitate în ramura agricolă, ori în cea silvica. Esamenul de absolvire sa consiste într’o lucrare tehnica un plan de cultură dat și susținut înaintea unei comisiuni de 3 membrii : pentru agricultura din profesorul de economie politica de agricultura și zootehnie iar pentru silvicultura din profesorul de silvicultură amenajament și geniu rural, sub președinta unui delegat trimis de minister. Pentru cei din secția de inginerie absolvenții anului al doilea ei ca ingineri hotărnici și apoi sâ lucreze la hotărnicii 2 ani de zile, iar pentru cei cari vor să urmeze mai departe să li se pună un al 3-lea an de studii teoretice și apoi sâ li se elibereze diploma de inginer de ameliorațiuni agricole — inginer agricol. Pentru cei cari ar vroi sa devină profesori de agricultura eventual sa continue studiile mai departe sa li se cera diploma de bacalaureat și cei 2 ani de practica și apoi sa se supună la alte esamene mai grele în raport cu catedra ce vor să ocupe. In modul acesta am precedat și proced tote statele, și acesta este unicul mijloc de a eși din haosul în care ne aflăm în privința învâțămîntului agricol și agriculurei în genere. Dr. George Maior, C. F. R. Noile tarife de transporturi pe căile nóstre ferate, fiind elaborate și aprobate tote de consiliul de administrație al direcțiunei, vor fi supuse săptămână viitare aprobarea ministrului lucrărilor publice, care la rândul său se va supune și direcției consiliului de miniștrii. —6— Bugetul căilor ferate pe exercițiul viitor, va fi prezentat săptamana acesta Camerei. Se știe ca acest buget, prin escepțiune, intra în vigore la 1 ianuarie, și prin urmare trebue votat înaintea celorlalte bugete, curți și tribunale le’a început înaintea curții de apel din capitală, dezbaterile în însemnatul proces pendinte între d. I. G. Cantacuzino cu ministerul lucrărilor publice. Permutat.— D. Ghelmegeanu judecător de ocol la Oltenița a fost permutat la Dragâșani. D. Manolescu licențiat un drept e numit judecător de ocol la Oltenița. —o— Numire none. — [. Vrânceanu, procuror general pe lângă curtea de apel din Iași, când a fost vr’o doua file prin Bucuresci, a cerut d-lui ministru de justiție, ca sa’l treca înapoi membru pe lângă curtea de Iași, în locul d-lui Tassu înaintat la casație. Ministerul justiției nu s’a pronunțat încă. —o— Numire nouă. — In funcția vacanta de procuror, la curtea de apel din Galați,de va iuri sau d. Dobriceanu fost primprocuror al tribunalului Ilfov, sau d. Ștefănescu actual președinte la tribunalul de Tutova. Numirea acestui din urma, are asta-iji mai multă șansă. —O— Incendiul de la fabrica din strada lerzei. — Parchetul a deschis o ancheta seriosa asupra arderei fabricei de parchete, din strada Berzei. —O— Din Giurgiu. — D. ministru al justiției are de gând să mute din Vlașca procesul bătăușilor din Giurgiu la un alt tribunal ca sa nu se pota zice ca justiția a fost influențată întru câtva și ca n’a dat un verdict pe deplin imparțial. ' v a justi jț £ nr1 a ror nnci Stanley Din interiorul Africei vin d’uadatâ ua mulțime de seri despre Emin Pașa și Stanley, pe care pena acum tata lumea ’l credea morți. Acum de curând Stanley a scris din Africa doue scrisori din care una către d. Smith, consul englez la Zanzibar, care este datata din Vprapva. Era cuprinsul ei: «Onorate domn! Erl, din 188 după plecarea nóstra din Victoria Nianza, am ajuns în fine aici. Suntem cu toții 775. Omenii lui Emin pașa, după ultima numerare, sunt 294 la număr. Intre aceștia sunt și 59 copii, mai mare parte dintre ei orfanii ofițerilor englezi caduți. Albi sunt cu noi următorii: locotenent Stairs, căpitani Nelson, chirurgii Mounteney, Jepson și Paike, d-nii Bonny, Holman, Emin pașa și fiica sa, căpitan Casați, signor Marco, un tunisian, Hasan și un ofițer. Sunt cu noi și abații Girault și Schinze, membrii al misiunei algeriene. Ofițerii pașei sunt: vakierul provinciilor de la equator și Avus Effendi. De când am plecat din Victoria Nianza, dintre omenii lui Emin pașa au murit 18, și afară de aceștia ne au omorît un om al nostru din Zanzibar când am negociat cu un trib sălbatic. La tote expedițiile, pe care le-am făcut, când ne apropiam de loc, păream a fi obosiți mai puțin. Acum nu a fost așa. Cei cari au purtat paturile nostre ar putea sé istorisesca multe despre suferințele nostre și nici nu vom fi linistiți pâne ce nu ne vom vedea paturile pe bordul vreunui vas. Ceia ce este mai râu, ca n’am putut face să ne credeți, cei din Zanzibar, ca suferințele nóstre sunt așa de mari. După ce am purtat cu noi pe bolnavi cale mai lunga decât 1,000 mile, trebuind a ne face drum cu forța in drepta și stânga și gonind pe varanți continuu, bolnavii noștril s’au perdut, s’au rătăcit cu cel ce-l purtau în paturi și au perit. Astfel a peritun femeia de 75 ani, mama va» kielului. Spre Sud de Victoria Mianza am trăit cjile tot atât de grele. Patru ijile d’arândul am luptat mereu. Nebunii ăștia de indigeni au în adevér idei ciudate despre omenii lui Emin pașa. Ei spun despre ómenii lui Emin ca sunt mâncători de omeni, și ca aui venit p’acolo ca să-1 mănânce. Apoi să vorbesci cu minte și să te înțelegi cu el, ar fi uă glumă. Orice espircare Ii face mai rei, mal fu-