Romanulu, februarie 1890 (Anul 34)

1890-02-14

158 de Aumale, care a primit condițiu­­nele impuse de guvern. «S’a tjlis tot­deauna că cei din fa­milia Orleans nu sunt curagioși, n’au energie, nu fac nimic. Asta póte să se potrivescá asupra comitelui de Paris care n’a avut până acum ocasie să facă ceva. «Reîntoarcerea în țară a principe­lui trebui­­nse să schimbe părerile ce se formaseră despre Orleaniști. «Că guvernul ce va face? De­sigur o prostie! Décá ar avea minte l’ar duce pe principele peste hotar. E adevărat că principele a călcat legile Republicei. Dar nu le-a călcat de­cât pentru a veni să servescá­­ éra. Din acesta causă guvernul pare că nu ar face alt­ceva cu el de­cât să ’l tri­mită peste graniță. Camera de sigur­anse că va sili pe guvern să­­ 1 ducă înaintea judecăței și să ’l condamne pe principe. D. Cassagnac a mai exprimat spe­ranța că acesta afacere să aducă în­curcături în sînul cabinetului. Ar me­rita, a <juns el, ca guvernul să cadă din pricina asta. Crede de altfel că după condamnare d. Carnot îl va grația pe principe. A­­cesta cnse nu va primi grațierea. * D. Laguerre s’a esprimat contr­a legel de espulzare, dar n’a spus în ce chip cestiunea principelui ar trebui resolvată. * D. Clemenceau aprobă arestarea. Legea esistând, guvernul trebue sé o esecute. * După părerea d-lui Beinach, prin­cipele nu pate fi pedepsit cu mai puțin de 2 ani închisore. * Aderenții d-nului Méline spun că mai bine s’ar resolva afacerea dacâ principele ar fi dus peste hotare. E mai bine, <fic el, ca guvernul să nu aplice legea cu severitate. * Cât despre membrii cabinetului, s’a luat deja resoluțiunea ca legea în privința espulzaților să se aplice cu toată asprimea. Despre d. Constans se scrie că a spus mai multor deputați monar­­hiști urmátorele: «Ca om ași dori mai mult ca prin­cipele să fie dus peste hotare. Ma­joritatea consiliului de miniștri însă nu a fost de ac­tă părere». A făcut de alt­fel asigurări formale că va cere grațierea principelui.­­ La Paris for­te mulți cred că ve­nirea în țară a principelui a fost uă înscenare făcută în conivență cu cornițele de Paris. Ș’acesta din pri­cină că cornițele de Paris s’ar fi compromis de când cu politica boul 2­langistă, ș’acum ar fi vorba ca să fie pus în fruntea orleaniștilor tână­rul principe. * France se bucură că prin acesta arestare i s’au creat guvernului greu­tăți. * Le laris, scrie că ar fi destul a’l reînapoia la Lausanne pe principele ș’a-l lăsa apoi în pace. * ^Principele este închis într’uă ce­lulă unde a fost închis și principele Napoleon pentru un manifest revo­luționar ce dedese. Celula este des­tul de mare. E în ea un pat, un fo­­toliu și un favoir. Soba e și ea des­tul de mare.­­ Cu tote acestea prin­cipele s’a plâns că e frig. Dus înaintea procurorului Quesnay de Beaurepaire, principele a glis : cN’am venit în țară ca pretendent ci ca simplu cetățean». Interogatorul s’a făcut la cabine­tul de instrucțiă No. 8. Zilele acestea d. ministru de interne va depune la biuroul Camerei un proiect de lege prin care consiliul general al județu­lui Covurluia este autorizat a contracta un împrumut de un jumătate milion pentru facerea mai multor construcțiuni mari ne­cesare județului. ♦ * * D. Menelas Ghermani, va pleca în cu­rând din nou în străinătate. ♦ * * Vor fi avansați la gradul de locot.-co­­loneii, maiorii Crăiniceanu și Boteanu. * * * Constituționalul caută a o drege. In numeru­l d’aséro spune că la lega­­țiunea rusesca din Belgrad există un ore­­care Hitrovo, amplaiat inferior, cea ce a făcut a se induce în erore și a bănui pe d. Hitrovo, ministrul Rusiei din Bucuresci, ca ar fi amestecat în ultimele evenimente din Bulgaria. Când te dregi mai roa te strici. * ♦ * Din causa viscolului de erl circulația pe unele linii ferate este întreruptă. * * * înlocuirea d-lui colonel Merișescu, prefect al județului Mehedinți e sigură. Inse­ și foile oficiase anunță acesta. * * * O audițiune­­ artistică a quatorului He­­melsberger a fost alaltă ori la M. S. Regina. Mai multe persone din societate au luat parte. * * * S’a constituit deja la Sofia—spune o te­legramă—consiliul de resbel care va ju­deca pe maiorul Panu­za și pe cei­lalți conspiratori. * * * Mâne sora pentru a 11 oră Voevodul Țiganilor. Biletele mai tate s’au și vândut. * * * Adi se celebreza la Târgoviște căsătoria d-lui Const. Ghica-Simionescu, fost redac­tor la Națiunea cu d-ra Alecsandrina M. Kercia. Urările nóstre de fericire. * * * Vineri 2 Februare a. c. Academia ro­mână va ține ședința publică, in care vor vorbi d-nii B. P. Hasdeu și Gr. Tocilescu. * * * Suntem rugați a anunța că din causa schimbărei de tipografie,­­Ziarul Naționalul nu va apare de­cât Vineri 2 Februare. SCIRI D’ALE PILEI D. colonel Algiu, prefect al politiei ca­pitalei are 4­lnice întrevederi cu d. minis­tru Manu, întreținându-se asupra eveni­mentelor din Bulgaria. * * * Reduceri se vor face In tote bugetele diferitelor ministere pe exercițiul anului viitor. * * * Imediat după ce se va isprăvi cu votu­rile în privința darei în judecată se va proceda la discuțiunea alegerei colegiului 3 de Putna. * * * E vorbă ca d. Pătrașcu să fie numit prefect al județului Tecuciu, în locul d­lui Giurgea. * * * Societatea agricolă ’și-a ținut prima a­­duunare generală. D’ale învățătorilor din Ilfov Asupra desbaterilor conferințelor ce în­vățătorii din Ilfov au ținut săptamânile tre­cute primim urmatorele amănunte despre a doua conferință: In ședința de la 7 ianuarie s’a discutat punctele: VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII 6. Trebue să se dea preferințe vre­unui gen de subiecte în cartea de citire ? Asupra acestui punct au vorbit mai mulți învățători, dar în rezumat s’au emis două păreri. Unii susțineau­ să se dea preferință fi­­siologiei omului și apoi Higene­ și medi­­cinei ca unele ce concura la conservarea individului. Alții erau de părere a se da preferință științelor naturale, fisico-chimice și agricole cu tote ramurile lor; acastă din urmă pă­rere au fost admisă de majoritate. 7. Dacá este bine să se începa cu citi­rea bucăților cari cuprind termeni cunos­cuți și necunoscuți sau numai cunoscuți și daci trebue să se păstreze vr’aă regulă în trecerea de la termeni cunoscuți la cei necunoscuți. D. Nicolescu (Colintina) arată că trebue sîl procedăm de la cunoscut la necunoscut intr’un mod gradat pentru fie­care obiect în parte. Este de părere să începem cu descrierea animalelor domestice și apoi se trecem mai departe. D. Bădulescu (Progres) dice că aci nu e vorba de subiecte cunoscute și ne­cu­noscute elevilor, ca de termeni cunoscuți și necunoscuți. D-sea este de părere că în tratarea unei bucăți sé ne servim mai înteiai de termeni cunoscuți copilului și apoi se trecem gradat la cei necunoscuți. D. Timuș (Maia)­dice ca­re se incepu în clasa doua prin termeni generali intre­­gel­beri și apoi mai târziu se« facem cu­noscut și termenii particulari unor locali­tăți precum și termenii streini, cari au dobândit împământenirea în­­ era nostru. Pr. Al. Popescu (Gernica) este de pă­rere ca sĕ ne ferim de ter­enul necunos­cuți și sĕ nu’i punem în carte, căci tre­bue să’l cunoscâ învățătorul și să-l ex­­plice. D. Teodorescu (Buftea) este contra ter­menilor din Moldova și Oltenia. O sea vo­­esee se întrebuințeze numai termeni cu­noscuți in județul Ilfov. D. Ciocârlie (Jilava) este de părere a se întrebuința termenul cel mai cunoscut în țară ori termenul literar, iar pe cei­­l­alți particulari unor localități si-l punem în parantes. D. revisor școlar duce că la redactarea cărței de citire noi trebue să avem în ve­dere termenii generali al jud. Ilfov; iar f ROMANULU 15"FEBRUARIU 1890 pe cel­ l’al dl d-sea ese de părere să-l pu­nem jos în notițe explicative, specificând localitatea în care se întrebuințazâ. D. Timuș (Maia) nu împârtășesce păre­rea d-lui revisor. D-sea cere a se între­buința termenii cunoscuți în tote teza. Majoritatea având în vedere că dialec­tul muntean este cel mai răspândit și mai mult întrebuințat în scrierile literare, ad­mite părerea d-lui revisor. 8. Daci în primele bucăți ce se citesce copilul începător, trebue să i se pretindă ca sâ’și înțelegă și sâ’și dea sema de su­biectul tratat sau se se concentreze d’uă cam dată tata atențiunea numai la obser­varea regulelor de a citi bine cu alte cu­vinte mecanismul citire). D. revisor școlar deschide discuțiunea asupra acestui punct. D-sea arată părerile asupra lui A. Roiu din «La­­ science de l’éducation» asupra citirei. D-sea crede că este bine a se da mai multă m­ențiune citirei mecanice, când este vorba de subiecte ușore pe care copilul le înțelege și singur. D. Herășescu (Pantelimon) dă mai multa preferință înțelesului de­cât mecanismului. D. Ciocârlie (Jilava), spune că începe citirea cu copiii asupra subiectelor intuite și cunoscute lor așa că înțelesul fiind deja căpătat de elev, când face citrea acestor subiecte, da mai multa atențiune citirei me­canice, căci cea logica vine de sine su­biectele fiind cunoscute. D. Bădulescu (Progres), este de aceiași părere cu d. Ciocârlie care dă mai multă atențiune citirei mecanice asupra subiecte­lor cunoscute, căci, adaugă d-ra, logica o are de mai înainte copilul și nu este ne­­voe a pierde timpul, repetând înțelesul pe care îl cunosce. D. Constantinescu (Greca), își concen­­treza atențiunea la început, asupra citirei mecanice, căci din intuirea ce a făcut a­­supra subiectelor copilul a dobândit în­țelesul. Majoritatea admite părerea celor ce dau mai multă atențiune — la început — meca­nismului citirel asupra subiectelor cunos­cute elevului prin intuițiune. 9. Să se aibă în vedere clasele la ale­gerea subiectelor și mărimea bucăților ce ele trateza ? Asupra acestui punct unii din învâțăto­­­­rii au fost de părere ca subiectele ce se trateza în clasa doua se pot trata și în clasele superiore dar într’un mod mai des­­voltat; iar alții au fost de părere ca în cl. 2-a să se începa cu subiecte mai cunoscute din sc. naturale și pentru cele alte subiecte să se adauge treptat subiecte noul și tra­­t­tate într’un mod mai desvoltat; aceste su­biecte să fie preferate cu istoriare morale, instructive, cu ghicitori, poesiere etc. Majori­atea a admis ca la alegerea su­biectelor și la tratarea lor să se aibă în vedere clasele. 10. N’ar fi bine ca pentru începători să se trateze numai subiecte cunoscute lor, fie din jocurile ce le obișnuesc, fie despre lucrurile a căror întrebuințare o scia, fie despre animalele domestice ? D. Timuș (Maior), crede că e de prisos să le dea elevilor să citesca ceia ce el scia din vedere , adaugă că pe lângă lu­­crurile cunoscute se pot dă și lucruri ne­cunoscute. Aduce dovedi puternice asupra însemnatarei lecțiunelor de lucruri. Citesce un exemplu dupa un autor francez, dicând că se pot da ori­ce subiecte când ele sunt bine explicate și presentate de învețator. Deviând din chestiune este oprit de a mai vorbi. Au mai vorbit și aici asupra acestui punct și s’a admis ca pentru Inceperoa să se prefere subiectele luate din cercul vie­­ței lor ca: istoriare inteructive, educative, morale, povestiri, descrierea animalelor do­mestice, jocurile etc. 10. Se fie câte o carte de fie­care clasă sau se puta una servi la mai multe clase? Asupra acestui punct s’au emis trei păreri: D. Herășescu (Pantelimon) este de pă­rere că să fie câte o carte pentru fie­care clasă; este contra unei cărți pentru tóte clasele, ducend că ar costa prea mult și s’ar rupe într’atâția ani. D. Ciocârlie (Jilava) dice că ar trebui să ținem sema numai de materialul ce tre­­buesce școlii rurale în divisiunea cărței și pe acela, d-sea e de părere a ’1 divide în patru volume cari s’ar putea trece în ori­câte clase, căci după propunerea d-lui Herășescu ar trebui, fiind sema de clase, se avem cinci volume. Adaogă că schim­­bându-se programa și reducându-se cla­­sele, având în vedere numai materialul, n’am fi obligați a ține sema de numarul claselor. D. Timuș (Maia) susține ca sa avem cărți pentru fie­care clase și să le impâr­­țim pe semestru, adică doua pentru fie­care clasă. D. Bădulescu (Progres) admite părerea d-lui Ciocârlie, dar cere că materialul din fie­care volum să fie împărțit pe luni. Pe lângă aceste păreri se adaugă ca­d­rul revisor școlar cari cere pentru fie­­clasa câte un volum (V și VI unul) adică patru volume divisate pe semestru în tote clasele afară de clasa două unde fiind ma­terial mai puțin este de părere a fi un singur volum. ‘ Despre pământurile nóstre Natura și fertilitatea lor Având ocasiunea de a studia cultura porumbului în România și din acest punct de privire și pământurile nóstre, am cre­­dut nimerit a cere ospitalitatea acestui pre­țios chiar pentru a publica în românesce resultatele studiului întreprins, care, for­mând un capitol al lucrării. «Despre cul­tura porumbului în România și întrebuin­­țarea lui (Ueber den Anbau des Mais in Rumäenien und seine Verwertung, Halle a 8, 1889), a fost deja un dată publicat în limba germană. Pené ce vom­ avea prilejul de a publica întrega lucrare în traducere românesca, am socotit a face un început bun, publi­când de­ja cam­dată „acest capitol sub formă de articol independent, pentru a a­­răta agricultorilor teoretici și practici fap­tele constatate de mine și a’l îndemna de a conlucra și el pe cât e cu putință la cercetarea pământurilor nostre, cu deose­bire din puntul de vedere al fertilitatei lor. România aparține de categoria țârilor, a căror agricultura se distinge prin uă fer­tilitate naturala proverbială. Cu tote aces­tea e forte interesant de a cerceta, daci acesta fertilitate naturală e de ajuns pen­tru a dobândi în împrejurările date recoltele cele mai mari posibile, caci problema agri­cultorului e tocmai de a produce plante și animale In calitate și cantitate cât se pote de mare cu mijjlace cât se pote de restrânse. Să ne ocupam deci in special de cestiunea fertilității pământurilor nóstre. înainte de a încerca sé resolv acesta cestiune, să vedem, care e constituțiunea geologica și agrologica a acestor pămân­turi și pentru acest sfârșit se folosesc de testul de geologie agricolă predată în scala centrală de agricultură de la Ferestre­, tecst, care e alcătuit dupa materialul ce e­­xista péna acum. Acest material datorit in mare parte ac­­tivitaței neobosiților domni profesori Co­­bâlcescu și Ștefănescu precum și altor sa­vanți străini ca Faucault, Fuchs, Jannt t, Fosterle, Amsted și Grandeau, nu e îndes­tulător pentru a trage conclusiuni gene­rale asupra formațiunei geologice a între­gului teritoriu; cu tote acestea resultatele obținute până acum în coincidența cu ex­­periențele practice ne arată mare unifor­mitate de constituțiune. De alt­fel asemenea cercetări sunt forte greu de executat in România, cu deose­bire în Muntenia, unde maia mineralogică e atât de profundă, in­cât a rămas ne­cunoscută până acum. Formațiunea geologică a terenurilor a­­gricole din Muntenia și­­ Moldova se pote precisa în urmatorele considerațiuni: 1. Malul stâng al Dunărei constă de la Porțile de Fer și pene la Galați, în lă­țime ca de 8—10 k­ilometri din aluviune, care se repeta la fie­care 7—8 ani și dau in parte nisip sburator neproductiv, care pote fi flisat prin anumite mijloce. După analizele d­lui V. C. Munteanu, directorul stațiunei agronomice de la Fe­­restreu, nisipul sburâtor din 2 locuri are urmatorea composițiune chimica (vez­i «E­­conomia națională» anul XI, No. 40.) : Din aceste analize se vede, că nisipul de la Piscul Tunari nu e sărac în substanțe nutritive, din contra, el posedă o closa de calce destul de considerabilă și o cantitate suficienta de potasa și acid fosforic; cu tote acestea proprietățile lui fisice fac, ca acest nisip să fie impropriu pentru cul­tura, de acea fiesarea lui prin împădurire se impune póte si ca măsură de apărare pentru locurile vecine. Rîurile mai mari ca Prutul, Siretul, Ol­tul și Jiul formazâ de asemenea deposite considerabile pe malurile lor, aceste de­posite cnse sunt de natură cu totul dife­rita și dau—afară de coturi, unde se de­pune pietriș—un pomânt forte favorabil pentru multe plante, cu deosebire pentru porumb și legumi. 2. Dupâ acesta bandă de nisip sburător vine ln câmpie mare, care se întinde în Muntenia de la Apus la Răsărit și în Moldova, unde e numai forte puțin repre­­sentată, de la N. V. la S. E. Acesta re­­giune constă cu deosebire din formațiuni quaternare și anume : a) din să­pătura de nisip, care conține petre rostogolite și fosile de mamifere din epoca ante-și postdiluvială și care în re­giunea podgoriilor (colinelor) apare adese­ori la suprafață, dar nu se mai întâlnesce la răsărit de Bucureșci în restul câmpiei Munteniei; b) din un strat de loss galben (lut gal­­­­ben), care zace pe pătura de nisip și care ■ prin peroxidul de fier, ce conține, e colo­rat în galben până la galben roșietic. A­­cest loss cuprinde adesea concrețiuni de marcă și posedă pretutindeni un closa mare de calce, peste 10 la sută. Grosimea acestui strat nu e cunoscută încă la șes, totuși se pate urca la 100 m, și mai mult chiar, dar se micșorază cu cât înaintăm spre munți, așa că în regiunea colinelor se reduce la 4—5 m. Lessul gal­ben formazâ aprope pretutindeni subsolul­­ pământurilor nostre și se deosebește și aci prin însușiri fisice forte favorabile. Daca insă cu tote acestea în părțile navigabile predomină argila, atunci acest soi s e tare, compact și se lucrază anevoe. La piciorele Carpaților nu se mai întâl­­nesce acesta formațiune, ci solul zace de a dreptul pe pătura de pietriș (s. es. la Buda lângă Ploesci), care constă în cea mai mare parte din pietre de mărime con­siderabilă, pe când pământul fin (mărunt, adică părticelele lui, au un diametru mai mic de 5 mm.) e numai 20.63 la tufă, cea c) Pământul negru (cernosem) acopere mai mare parte a lutului galben la câmpie și au întindere considerabilă în re­giunea colinelor. El aparține incontestabil acelor pământuri, a căror fertilitate na­tura­l e luată de exemplu, fără ca cu tote aces­ea cantitatea substanțelor nutritive să fie relativ cea mai mare. Din contra, a­­cestă­ fertilitate residă in composiția fisică forte favorabilă, in dosa de humus (teri­em­), care activaza circulațiunea substan­țelor, ce servesc de hrană plantelor și în fine In circumstanțele climatice, cari îngâ­­duesc in lungă perioda de vegetațiune. Pe baza analizelor mecanice esecutate de mine în laboratorul institutului agrono­mic de la Halle­a S. se pot deosebi două feluri de pământ negru : unul ușor, nisi­pos și altul greu, argilos, cum vom vedea mai la vale. Grosimea stratului de pământ negru va­riază între 60 cm. și 1 m., se pote urca însă în anumite împrejurări la 3 m. 5. Acesta adâncime extra­ordinară am con­statat-o la Murășeșcl în apropierea unei păduri întinse, ceea ce me face a presu­pune, că întrega regiune a fost uă­dată acoperită de păduri, care prin foile căzute în fie­care an și prin rămășițele lor au contribuit a adânci stratul de pământ negru. Ultimele ramficațiuni al­e Carpaților și cu deosebire regiunea colinelor (a viilor) se compune în Moldova din formațiuni quaternare și în Muntenia din formațiuni terțiare. Cu cât înaintăm mai mult către vârful munților, întâlnim formațiuni g­e­­logice, care nu ne intereseza de loc din punctul de vedere curat agricol, așa ca le putem trece cu vederea. Din acesta scurtă e spunere reese, că constituțiunea geologică a pământurilor nós­tre presinta o uniformitate forte mare, care la rândul ei ne indică o composiție petrografică uniforn­ă. Intr’adevĕr, déca s’ar face statistica pământurilor ocupate de exploatații agricole dupa natura lor geo­logică—care în tot cazul la facerea ca­dastrului proprietăților rurale s’ar cerceta și nota cu îngrijire—atunci am constata faptul important, că cea mai mare parte a terenurilor agricole constau din diluviul negru. (Va urma ) N. O. Popovici Lupa. Piscul Tunari Sadova Apă higroscopica 0.430 0.0 Substanțe organice — 0.490 Oxid de aer și de aluminiu 3.023 0.080 Calce 2.710 0.130 Magnesie 0.640 0.217 Potasă 0.220 Urme Sodă 0 185 0.042 Acid sulfuric — 0.090 Acid fosforic 0.147 Urme Acid carbonic 1.590 —1 Insolubil (Si­O2) 91.900 98.829 100.215 99.929 Schițe istorice de Dr. Xj- Kr-u.1oa.la. Tradus din limba polonă de A. K. Robita (Urmare și fine * 1­2) După un tocmală destul de lungă s-a hotărât un preț sumar de 100.000 de ta­leri, plus­­ată prada pe care aliații lua-u la Kamieniec. Cu execuția era vor în­sărcinată horda cea mai sâlbatică a No­­hailor. 5000 de prisonieri, cu mâinele le­gate la spate, erau scoși la maidan. No­­hail­i au înconjurat, apoi scoțând săbiile, au sărit de i au măcelărit pe toți. Un strigăt de groză a isbucnit din pep­­tul nenorociților. Unii, parvenind a desface legăturile, se aruncau asupra călăilor, alții cadeau cu fața la pământ, stând în genuchi și invocând­­ pe iar alții D­<jeu, așteptau rândul lor de mórte. Sângele curgea șiroie. Nohail, roși de sânge, omorând tremurau de frica și nu­mai cu urletul sălbatic caracteristic al lor,­­și dădeau curagiul, sărind mal de pre­ferință asupra acelora ce strigau numele lui Isus. Colonelii cazacilor supraveghiau călare pe Nohal, alergând și îndemnându-l la măcel. Naredin, auzind de la Murzil­iul repro­șuri pentru acest act barbar, și, neputând nici el sâ asculte mai mult țipetul muri­­bunzilor și a omorîtorilor, a fugit în ta­băra lui. Măcelul a ținut aprope trei ceasuri, a­­poi Tătarii, după ce au desbrăcat cada­vrele până la pielea gala, au luat totul și au fugit. Tot maidanul era atât de respingător. *) A se vedea «Rom­ânii» de la 3, 4, 6, 1, 9, 12 si Februarie, încât cadavrele au rămas mult timp ne­­îngropate. . Maidanul acela plin de sânge, tabara pustiita de incendiu și acoperită de ose înegrite, tóte aceste erau ca­m­ rană mare pe trupul republicei.... Trei­­ zile de-a rândul se faceau prin cor­purile tătăresci perchisițiuni după priso­nieri, din care unii au parvenit sa scape precum Christof Grodzinski, colonel de in­fanterie,—mai pe urma general de artile­rie, pe care tătarii l-au îmbrăcat în haine tătăresci; apoi colonelul Korycki care a căd­ut în mânile lu Chamabet-Murza cu care era înrudit j­au altul anume^an Szarniaw­­ski, ascuns de către un tătar. Intorcându­­se in țară s’a făcut călugăr. De când Polonia exista — orice un con­timporan—nu o lovise un trăsnet mai în­spăimântător !). Rana republicei era grea și sângerosă. In șanțurile taberei erau 20,000 de ca­davre, 2) dintre cari 12,000 infanteriști vechi cari au putut se formeze cadre pen­tru un număr îndoit de mare; apoi florea tinerimei nobile, precum și ua mulțime de ofițeri forte distinși,­­ cu un cuvânt, ua paguba ireparabila. Nici ua dată nu s'a versat atâta sânge pe un singur loc, nici uă dată crima n’a fost mai revoltatare; și dacă spiritul o­­menesc a fost vre-ua dată sguduit de ima­­ginațiunea poporului, dacă cugetul ’și-a creat vre-ua dată fantome în locurile cri­melor consumate, apoi patohul era locul cel mai nemerit. De aceia, pe semne, spuneau omenii că în tabără se aud­ea pe la miezul nopții, strigătul: Isuse ! dupa care îndată se ri­dică uâ fortuna groznicâ. Strigatul era forte tare și atât de înfri­coșat în­cât on­cine îl aud­ea în lountra șanțurilor înțepenea și murea pe loc; iar cine il audea in afară, asur­ilea și nu trăia mai mult de un an. Locul în cestiune stătea pustiu, prin care nimeni n’ar fi indrăsnit să tracă, iar făp­tuitorii crimei, blestemați de D­eJev, erau spaima amenilor și în viață și după mor­tea lor. Se povestea că la înmormântarea lui Zal­arenko a câcjit , tocmai în timpul ser­viciului divin, un trăsnet în sedi­ul aces­tuia, iar un altul in mormântul lui Ti­­moșco, spărgând bolta și împrăștiind osele, apoi a aprins biserica care a și ars, și în­­tr’ânsa cei 400 de omeni aflați atunci în ea 3). CURȚI ȘI TRIBUNALE Afacerea Șinaga Clii­mann. — Vineri, judecătorul ocolului I a judecat acest pro­ces despre care am vorbit. Sala era plină de comercianți și bancheri. Apărătorii fra­ților Șaraga, d-nii Nicolaide și Voișel, in­­tr’u o pledoarie de aprope două ore, ară­tând sistemul prin care Felix (red­e Fișei) Clirmann a adunat, într’un timp relativ scurt, uă avere considerabila, au cerut condamnarea lui. Pârâtul, prin avocatul său d. Draghici, a spus că nu-i de­cât să slugă și conform avisului ,d-ler leschelk et Comp a protestat cerul și a cerut ca a­­ceștia să fie chemați a răspunde de fapta lui, cerere care s’a admis de judecător. Frații Șaraga, spune Fulgerul, au făcut apel la tribunal pentru a dovedi că ade­vărata causă a protestului a fost dorința cămătarului Fișei de a câștiga 15 lei și nu 12 bani ce i s’ar fi cuvenit pentru înca­sare, déca aștepta până la 31 ianuarie când ctirul e în adever platibil. Că -----------------------­----­#ARÎE T TEATRE *** La teatrul din Iași s’a dat, Dumi­neca, In beneficiul d-lui Manoliu, piesa Andrea. La 1 Februariü se va da In beneficiu d nel Mia Teodorescu, drama istorica »Janra Grey» de Eug. Nus și Alf. Belot. Cunoscutul prestidigitator Aspich­i a fost fpr e aplaudat la ultima represinta­­țiune și i s’a oferit uă cunună de flori. Sala Dacia este plină de lume, la tóte represintațiunile sale. In curând va pleca la Iași spre a da câte­va represintațiuni. Din edițiunea 2-a de er­ seră Reproducem următorele din edi­țiunea de art sérá : In forța numerului nostru de mâine începem a publica o o descriere impor­tantă, întitulată Din carnetul unui ni­hilist: «O tipografie Clandestină» , da­torită penei unui refugiat rus, care actualmente trăeșce în Paris. Cititorii noștri vor urmări cu inte­res aceste note din viața nihiliștilor, cu atât mai mult că ele fiind adevă­rate și exacte, ne dau uă iconă vie de ceia ce se petrece în țara împăratului tuturor Rusiilor. 1) Snv niti’e ki Los peng ja a. 1652* 2) Kochowski. Wieliczko (Letopisețe I. pag. 110 pSnS la U3. 13.) lerlicz.

Next