Romanulu, februarie 1890 (Anul 34)
1890-02-14
158 de Aumale, care a primit condițiunele impuse de guvern. «S’a tjlis totdeauna că cei din familia Orleans nu sunt curagioși, n’au energie, nu fac nimic. Asta póte să se potrivescá asupra comitelui de Paris care n’a avut până acum ocasie să facă ceva. «Reîntoarcerea în țară a principelui trebuinse să schimbe părerile ce se formaseră despre Orleaniști. «Că guvernul ce va face? Desigur o prostie! Décá ar avea minte l’ar duce pe principele peste hotar. E adevărat că principele a călcat legile Republicei. Dar nu le-a călcat decât pentru a veni să servescá éra. Din acesta causă guvernul pare că nu ar face altceva cu el decât să ’l trimită peste graniță. Camera de siguranse că va sili pe guvern să 1 ducă înaintea judecăței și să ’l condamne pe principe. D. Cassagnac a mai exprimat speranța că acesta afacere să aducă încurcături în sînul cabinetului. Ar merita, a <juns el, ca guvernul să cadă din pricina asta. Crede de altfel că după condamnare d. Carnot îl va grația pe principe. Acesta cnse nu va primi grațierea. * D. Laguerre s’a esprimat contra legel de espulzare, dar n’a spus în ce chip cestiunea principelui ar trebui resolvată. * D. Clemenceau aprobă arestarea. Legea esistând, guvernul trebue sé o esecute. * După părerea d-lui Beinach, principele nu pate fi pedepsit cu mai puțin de 2 ani închisore. * Aderenții d-nului Méline spun că mai bine s’ar resolva afacerea dacâ principele ar fi dus peste hotare. E mai bine, <fic el, ca guvernul să nu aplice legea cu severitate. * Cât despre membrii cabinetului, s’a luat deja resoluțiunea ca legea în privința espulzaților să se aplice cu toată asprimea. Despre d. Constans se scrie că a spus mai multor deputați monarhiști urmátorele: «Ca om ași dori mai mult ca principele să fie dus peste hotare. Majoritatea consiliului de miniștri însă nu a fost de actă părere». A făcut de altfel asigurări formale că va cere grațierea principelui. La Paris forte mulți cred că venirea în țară a principelui a fost uă înscenare făcută în conivență cu cornițele de Paris. Ș’acesta din pricină că cornițele de Paris s’ar fi compromis de când cu politica boul 2langistă, ș’acum ar fi vorba ca să fie pus în fruntea orleaniștilor tânărul principe. * France se bucură că prin acesta arestare i s’au creat guvernului greutăți. * Le laris, scrie că ar fi destul a’l reînapoia la Lausanne pe principele ș’a-l lăsa apoi în pace. * ^Principele este închis într’uă celulă unde a fost închis și principele Napoleon pentru un manifest revoluționar ce dedese. Celula este destul de mare. E în ea un pat, un fotoliu și un favoir. Soba e și ea destul de mare. Cu tote acestea principele s’a plâns că e frig. Dus înaintea procurorului Quesnay de Beaurepaire, principele a glis : cN’am venit în țară ca pretendent ci ca simplu cetățean». Interogatorul s’a făcut la cabinetul de instrucțiă No. 8. Zilele acestea d. ministru de interne va depune la biuroul Camerei un proiect de lege prin care consiliul general al județului Covurluia este autorizat a contracta un împrumut de un jumătate milion pentru facerea mai multor construcțiuni mari necesare județului. ♦ * * D. Menelas Ghermani, va pleca în curând din nou în străinătate. ♦ * * Vor fi avansați la gradul de locot.-coloneii, maiorii Crăiniceanu și Boteanu. * * * Constituționalul caută a o drege. In numerul d’aséro spune că la legațiunea rusesca din Belgrad există un orecare Hitrovo, amplaiat inferior, cea ce a făcut a se induce în erore și a bănui pe d. Hitrovo, ministrul Rusiei din Bucuresci, ca ar fi amestecat în ultimele evenimente din Bulgaria. Când te dregi mai roa te strici. * ♦ * Din causa viscolului de erl circulația pe unele linii ferate este întreruptă. * * * înlocuirea d-lui colonel Merișescu, prefect al județului Mehedinți e sigură. Inse și foile oficiase anunță acesta. * * * O audițiune artistică a quatorului Hemelsberger a fost alaltă ori la M. S. Regina. Mai multe persone din societate au luat parte. * * * S’a constituit deja la Sofia—spune o telegramă—consiliul de resbel care va judeca pe maiorul Panuza și pe ceilalți conspiratori. * * * Mâne sora pentru a 11 oră Voevodul Țiganilor. Biletele mai tate s’au și vândut. * * * Adi se celebreza la Târgoviște căsătoria d-lui Const. Ghica-Simionescu, fost redactor la Națiunea cu d-ra Alecsandrina M. Kercia. Urările nóstre de fericire. * * * Vineri 2 Februare a. c. Academia română va ține ședința publică, in care vor vorbi d-nii B. P. Hasdeu și Gr. Tocilescu. * * * Suntem rugați a anunța că din causa schimbărei de tipografie,Ziarul Naționalul nu va apare decât Vineri 2 Februare. SCIRI D’ALE PILEI D. colonel Algiu, prefect al politiei capitalei are 4lnice întrevederi cu d. ministru Manu, întreținându-se asupra evenimentelor din Bulgaria. * * * Reduceri se vor face In tote bugetele diferitelor ministere pe exercițiul anului viitor. * * * Imediat după ce se va isprăvi cu voturile în privința darei în judecată se va proceda la discuțiunea alegerei colegiului 3 de Putna. * * * E vorbă ca d. Pătrașcu să fie numit prefect al județului Tecuciu, în locul dlui Giurgea. * * * Societatea agricolă ’și-a ținut prima aduunare generală. D’ale învățătorilor din Ilfov Asupra desbaterilor conferințelor ce învățătorii din Ilfov au ținut săptamânile trecute primim urmatorele amănunte despre a doua conferință: In ședința de la 7 ianuarie s’a discutat punctele: VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII 6. Trebue să se dea preferințe vreunui gen de subiecte în cartea de citire ? Asupra acestui punct au vorbit mai mulți învățători, dar în rezumat s’au emis două păreri. Unii susțineau să se dea preferință fisiologiei omului și apoi Higene și medicinei ca unele ce concura la conservarea individului. Alții erau de părere a se da preferință științelor naturale, fisico-chimice și agricole cu tote ramurile lor; acastă din urmă părere au fost admisă de majoritate. 7. Dacá este bine să se începa cu citirea bucăților cari cuprind termeni cunoscuți și necunoscuți sau numai cunoscuți și daci trebue să se păstreze vr’aă regulă în trecerea de la termeni cunoscuți la cei necunoscuți. D. Nicolescu (Colintina) arată că trebue sîl procedăm de la cunoscut la necunoscut intr’un mod gradat pentru fiecare obiect în parte. Este de părere să începem cu descrierea animalelor domestice și apoi se trecem mai departe. D. Bădulescu (Progres) dice că aci nu e vorba de subiecte cunoscute și necunoscute elevilor, ca de termeni cunoscuți și necunoscuți. D-sea este de părere că în tratarea unei bucăți sé ne servim mai înteiai de termeni cunoscuți copilului și apoi se trecem gradat la cei necunoscuți. D. Timuș (Maia)dice care se incepu în clasa doua prin termeni generali intregelberi și apoi mai târziu se« facem cunoscut și termenii particulari unor localități precum și termenii streini, cari au dobândit împământenirea în era nostru. Pr. Al. Popescu (Gernica) este de părere ca sĕ ne ferim de terenul necunoscuți și sĕ nu’i punem în carte, căci trebue să’l cunoscâ învățătorul și să-l explice. D. Teodorescu (Buftea) este contra termenilor din Moldova și Oltenia. O sea voesee se întrebuințeze numai termeni cunoscuți in județul Ilfov. D. Ciocârlie (Jilava) este de părere a se întrebuința termenul cel mai cunoscut în țară ori termenul literar, iar pe ceilalți particulari unor localități si-l punem în parantes. D. revisor școlar duce că la redactarea cărței de citire noi trebue să avem în vedere termenii generali al jud. Ilfov; iar f ROMANULU 15"FEBRUARIU 1890 pe cel l’al dl d-sea ese de părere să-l punem jos în notițe explicative, specificând localitatea în care se întrebuințazâ. D. Timuș (Maia) nu împârtășesce părerea d-lui revisor. D-sea cere a se întrebuința termenii cunoscuți în tote teza. Majoritatea având în vedere că dialectul muntean este cel mai răspândit și mai mult întrebuințat în scrierile literare, admite părerea d-lui revisor. 8. Daci în primele bucăți ce se citesce copilul începător, trebue să i se pretindă ca sâ’și înțelegă și sâ’și dea sema de subiectul tratat sau se se concentreze d’uă cam dată tata atențiunea numai la observarea regulelor de a citi bine cu alte cuvinte mecanismul citire). D. revisor școlar deschide discuțiunea asupra acestui punct. D-sea arată părerile asupra lui A. Roiu din «La science de l’éducation» asupra citirei. D-sea crede că este bine a se da mai multă mențiune citirei mecanice, când este vorba de subiecte ușore pe care copilul le înțelege și singur. D. Herășescu (Pantelimon) dă mai multa preferință înțelesului decât mecanismului. D. Ciocârlie (Jilava), spune că începe citirea cu copiii asupra subiectelor intuite și cunoscute lor așa că înțelesul fiind deja căpătat de elev, când face citrea acestor subiecte, da mai multa atențiune citirei mecanice, căci cea logica vine de sine subiectele fiind cunoscute. D. Bădulescu (Progres), este de aceiași părere cu d. Ciocârlie care dă mai multă atențiune citirei mecanice asupra subiectelor cunoscute, căci, adaugă d-ra, logica o are de mai înainte copilul și nu este nevoe a pierde timpul, repetând înțelesul pe care îl cunosce. D. Constantinescu (Greca), își concentreza atențiunea la început, asupra citirei mecanice, căci din intuirea ce a făcut asupra subiectelor copilul a dobândit înțelesul. Majoritatea admite părerea celor ce dau mai multă atențiune — la început — mecanismului citirel asupra subiectelor cunoscute elevului prin intuițiune. 9. Să se aibă în vedere clasele la alegerea subiectelor și mărimea bucăților ce ele trateza ? Asupra acestui punct unii din învâțătorii au fost de părere ca subiectele ce se trateza în clasa doua se pot trata și în clasele superiore dar într’un mod mai desvoltat; iar alții au fost de părere ca în cl. 2-a să se începa cu subiecte mai cunoscute din sc. naturale și pentru cele alte subiecte să se adauge treptat subiecte noul și trattate într’un mod mai desvoltat; aceste subiecte să fie preferate cu istoriare morale, instructive, cu ghicitori, poesiere etc. Majoriatea a admis ca la alegerea subiectelor și la tratarea lor să se aibă în vedere clasele. 10. N’ar fi bine ca pentru începători să se trateze numai subiecte cunoscute lor, fie din jocurile ce le obișnuesc, fie despre lucrurile a căror întrebuințare o scia, fie despre animalele domestice ? D. Timuș (Maior), crede că e de prisos să le dea elevilor să citesca ceia ce el scia din vedere , adaugă că pe lângă lucrurile cunoscute se pot dă și lucruri necunoscute. Aduce dovedi puternice asupra însemnatarei lecțiunelor de lucruri. Citesce un exemplu dupa un autor francez, dicând că se pot da orice subiecte când ele sunt bine explicate și presentate de învețator. Deviând din chestiune este oprit de a mai vorbi. Au mai vorbit și aici asupra acestui punct și s’a admis ca pentru Inceperoa să se prefere subiectele luate din cercul vieței lor ca: istoriare inteructive, educative, morale, povestiri, descrierea animalelor domestice, jocurile etc. 10. Se fie câte o carte de fiecare clasă sau se puta una servi la mai multe clase? Asupra acestui punct s’au emis trei păreri: D. Herășescu (Pantelimon) este de părere că să fie câte o carte pentru fiecare clasă; este contra unei cărți pentru tóte clasele, ducend că ar costa prea mult și s’ar rupe într’atâția ani. D. Ciocârlie (Jilava) dice că ar trebui să ținem sema numai de materialul ce trebuesce școlii rurale în divisiunea cărței și pe acela, d-sea e de părere a ’1 divide în patru volume cari s’ar putea trece în oricâte clase, căci după propunerea d-lui Herășescu ar trebui, fiind sema de clase, se avem cinci volume. Adaogă că schimbându-se programa și reducându-se clasele, având în vedere numai materialul, n’am fi obligați a ține sema de numarul claselor. D. Timuș (Maia) susține ca sa avem cărți pentru fiecare clase și să le impârțim pe semestru, adică doua pentru fiecare clasă. D. Bădulescu (Progres) admite părerea d-lui Ciocârlie, dar cere că materialul din fiecare volum să fie împărțit pe luni. Pe lângă aceste păreri se adaugă cadrul revisor școlar cari cere pentru fieclasa câte un volum (V și VI unul) adică patru volume divisate pe semestru în tote clasele afară de clasa două unde fiind material mai puțin este de părere a fi un singur volum. ‘ Despre pământurile nóstre Natura și fertilitatea lor Având ocasiunea de a studia cultura porumbului în România și din acest punct de privire și pământurile nóstre, am credut nimerit a cere ospitalitatea acestui prețios chiar pentru a publica în românesce resultatele studiului întreprins, care, formând un capitol al lucrării. «Despre cultura porumbului în România și întrebuințarea lui (Ueber den Anbau des Mais in Rumäenien und seine Verwertung, Halle a 8, 1889), a fost deja un dată publicat în limba germană. Pené ce vom avea prilejul de a publica întrega lucrare în traducere românesca, am socotit a face un început bun, publicând deja camdată „acest capitol sub formă de articol independent, pentru a arăta agricultorilor teoretici și practici faptele constatate de mine și a’l îndemna de a conlucra și el pe cât e cu putință la cercetarea pământurilor nostre, cu deosebire din puntul de vedere al fertilitatei lor. România aparține de categoria țârilor, a căror agricultura se distinge prin uă fertilitate naturala proverbială. Cu tote acestea e forte interesant de a cerceta, daci acesta fertilitate naturală e de ajuns pentru a dobândi în împrejurările date recoltele cele mai mari posibile, caci problema agricultorului e tocmai de a produce plante și animale In calitate și cantitate cât se pote de mare cu mijjlace cât se pote de restrânse. Să ne ocupam deci in special de cestiunea fertilității pământurilor nóstre. înainte de a încerca sé resolv acesta cestiune, să vedem, care e constituțiunea geologica și agrologica a acestor pământuri și pentru acest sfârșit se folosesc de testul de geologie agricolă predată în scala centrală de agricultură de la Ferestre, tecst, care e alcătuit dupa materialul ce exista péna acum. Acest material datorit in mare parte activitaței neobosiților domni profesori Cobâlcescu și Ștefănescu precum și altor savanți străini ca Faucault, Fuchs, Jannt t, Fosterle, Amsted și Grandeau, nu e îndestulător pentru a trage conclusiuni generale asupra formațiunei geologice a întregului teritoriu; cu tote acestea resultatele obținute până acum în coincidența cu experiențele practice ne arată mare uniformitate de constituțiune. De altfel asemenea cercetări sunt forte greu de executat in România, cu deosebire în Muntenia, unde maia mineralogică e atât de profundă, incât a rămas necunoscută până acum. Formațiunea geologică a terenurilor agricole din Muntenia și Moldova se pote precisa în urmatorele considerațiuni: 1. Malul stâng al Dunărei constă de la Porțile de Fer și pene la Galați, în lățime ca de 8—10 kilometri din aluviune, care se repeta la fiecare 7—8 ani și dau in parte nisip sburator neproductiv, care pote fi flisat prin anumite mijloce. După analizele dlui V. C. Munteanu, directorul stațiunei agronomice de la Ferestreu, nisipul sburâtor din 2 locuri are urmatorea composițiune chimica (vezi «Economia națională» anul XI, No. 40.) : Din aceste analize se vede, că nisipul de la Piscul Tunari nu e sărac în substanțe nutritive, din contra, el posedă o closa de calce destul de considerabilă și o cantitate suficienta de potasa și acid fosforic; cu tote acestea proprietățile lui fisice fac, ca acest nisip să fie impropriu pentru cultura, de acea fiesarea lui prin împădurire se impune póte si ca măsură de apărare pentru locurile vecine. Rîurile mai mari ca Prutul, Siretul, Oltul și Jiul formazâ de asemenea deposite considerabile pe malurile lor, aceste deposite cnse sunt de natură cu totul diferita și dau—afară de coturi, unde se depune pietriș—un pomânt forte favorabil pentru multe plante, cu deosebire pentru porumb și legumi. 2. Dupâ acesta bandă de nisip sburător vine ln câmpie mare, care se întinde în Muntenia de la Apus la Răsărit și în Moldova, unde e numai forte puțin representată, de la N. V. la S. E. Acesta regiune constă cu deosebire din formațiuni quaternare și anume : a) din săpătura de nisip, care conține petre rostogolite și fosile de mamifere din epoca ante-și postdiluvială și care în regiunea podgoriilor (colinelor) apare adeseori la suprafață, dar nu se mai întâlnesce la răsărit de Bucureșci în restul câmpiei Munteniei; b) din un strat de loss galben (lut galben), care zace pe pătura de nisip și care ■ prin peroxidul de fier, ce conține, e colorat în galben până la galben roșietic. Acest loss cuprinde adesea concrețiuni de marcă și posedă pretutindeni un closa mare de calce, peste 10 la sută. Grosimea acestui strat nu e cunoscută încă la șes, totuși se pate urca la 100 m, și mai mult chiar, dar se micșorază cu cât înaintăm spre munți, așa că în regiunea colinelor se reduce la 4—5 m. Lessul galben formazâ aprope pretutindeni subsolul pământurilor nostre și se deosebește și aci prin însușiri fisice forte favorabile. Daca insă cu tote acestea în părțile navigabile predomină argila, atunci acest soi s e tare, compact și se lucrază anevoe. La piciorele Carpaților nu se mai întâlnesce acesta formațiune, ci solul zace de a dreptul pe pătura de pietriș (s. es. la Buda lângă Ploesci), care constă în cea mai mare parte din pietre de mărime considerabilă, pe când pământul fin (mărunt, adică părticelele lui, au un diametru mai mic de 5 mm.) e numai 20.63 la tufă, cea c) Pământul negru (cernosem) acopere mai mare parte a lutului galben la câmpie și au întindere considerabilă în regiunea colinelor. El aparține incontestabil acelor pământuri, a căror fertilitate natural e luată de exemplu, fără ca cu tote acesea cantitatea substanțelor nutritive să fie relativ cea mai mare. Din contra, acestă fertilitate residă in composiția fisică forte favorabilă, in dosa de humus (teriem), care activaza circulațiunea substanțelor, ce servesc de hrană plantelor și în fine In circumstanțele climatice, cari îngâduesc in lungă perioda de vegetațiune. Pe baza analizelor mecanice esecutate de mine în laboratorul institutului agronomic de la Hallea S. se pot deosebi două feluri de pământ negru : unul ușor, nisipos și altul greu, argilos, cum vom vedea mai la vale. Grosimea stratului de pământ negru variază între 60 cm. și 1 m., se pote urca însă în anumite împrejurări la 3 m. 5. Acesta adâncime extraordinară am constatat-o la Murășeșcl în apropierea unei păduri întinse, ceea ce me face a presupune, că întrega regiune a fost uădată acoperită de păduri, care prin foile căzute în fiecare an și prin rămășițele lor au contribuit a adânci stratul de pământ negru. Ultimele ramficațiuni ale Carpaților și cu deosebire regiunea colinelor (a viilor) se compune în Moldova din formațiuni quaternare și în Muntenia din formațiuni terțiare. Cu cât înaintăm mai mult către vârful munților, întâlnim formațiuni gelogice, care nu ne intereseza de loc din punctul de vedere curat agricol, așa ca le putem trece cu vederea. Din acesta scurtă e spunere reese, că constituțiunea geologică a pământurilor nóstre presinta o uniformitate forte mare, care la rândul ei ne indică o composiție petrografică unifornă. Intr’adevĕr, déca s’ar face statistica pământurilor ocupate de exploatații agricole dupa natura lor geologică—care în tot cazul la facerea cadastrului proprietăților rurale s’ar cerceta și nota cu îngrijire—atunci am constata faptul important, că cea mai mare parte a terenurilor agricole constau din diluviul negru. (Va urma ) N. O. Popovici Lupa. Piscul Tunari Sadova Apă higroscopica 0.430 0.0 Substanțe organice — 0.490 Oxid de aer și de aluminiu 3.023 0.080 Calce 2.710 0.130 Magnesie 0.640 0.217 Potasă 0.220 Urme Sodă 0 185 0.042 Acid sulfuric — 0.090 Acid fosforic 0.147 Urme Acid carbonic 1.590 —1 Insolubil (SiO2) 91.900 98.829 100.215 99.929 Schițe istorice de Dr. Xj- Kr-u.1oa.la. Tradus din limba polonă de A. K. Robita (Urmare și fine * 12) După un tocmală destul de lungă s-a hotărât un preț sumar de 100.000 de taleri, plusată prada pe care aliații lua-u la Kamieniec. Cu execuția era vor însărcinată horda cea mai sâlbatică a Nohailor. 5000 de prisonieri, cu mâinele legate la spate, erau scoși la maidan. Nohaili au înconjurat, apoi scoțând săbiile, au sărit de i au măcelărit pe toți. Un strigăt de groză a isbucnit din peptul nenorociților. Unii, parvenind a desface legăturile, se aruncau asupra călăilor, alții cadeau cu fața la pământ, stând în genuchi și invocând pe iar alții D<jeu, așteptau rândul lor de mórte. Sângele curgea șiroie. Nohail, roși de sânge, omorând tremurau de frica și numai cu urletul sălbatic caracteristic al lor,și dădeau curagiul, sărind mal de preferință asupra acelora ce strigau numele lui Isus. Colonelii cazacilor supraveghiau călare pe Nohal, alergând și îndemnându-l la măcel. Naredin, auzind de la Murziliul reproșuri pentru acest act barbar, și, neputând nici el sâ asculte mai mult țipetul muribunzilor și a omorîtorilor, a fugit în tabăra lui. Măcelul a ținut aprope trei ceasuri, apoi Tătarii, după ce au desbrăcat cadavrele până la pielea gala, au luat totul și au fugit. Tot maidanul era atât de respingător. *) A se vedea «Românii» de la 3, 4, 6, 1, 9, 12 si Februarie, încât cadavrele au rămas mult timp neîngropate. . Maidanul acela plin de sânge, tabara pustiita de incendiu și acoperită de ose înegrite, tóte aceste erau cam rană mare pe trupul republicei.... Trei zile de-a rândul se faceau prin corpurile tătăresci perchisițiuni după prisonieri, din care unii au parvenit sa scape precum Christof Grodzinski, colonel de infanterie,—mai pe urma general de artilerie, pe care tătarii l-au îmbrăcat în haine tătăresci; apoi colonelul Korycki care a cădut în mânile lu Chamabet-Murza cu care era înrudit jau altul anume^an Szarniawski, ascuns de către un tătar. Intorcânduse in țară s’a făcut călugăr. De când Polonia exista — orice un contimporan—nu o lovise un trăsnet mai înspăimântător !). Rana republicei era grea și sângerosă. In șanțurile taberei erau 20,000 de cadavre, 2) dintre cari 12,000 infanteriști vechi cari au putut se formeze cadre pentru un număr îndoit de mare; apoi florea tinerimei nobile, precum și ua mulțime de ofițeri forte distinși, cu un cuvânt, ua paguba ireparabila. Nici ua dată nu s'a versat atâta sânge pe un singur loc, nici uă dată crima n’a fost mai revoltatare; și dacă spiritul omenesc a fost vre-ua dată sguduit de imaginațiunea poporului, dacă cugetul ’și-a creat vre-ua dată fantome în locurile crimelor consumate, apoi patohul era locul cel mai nemerit. De aceia, pe semne, spuneau omenii că în tabără se audea pe la miezul nopții, strigătul: Isuse ! dupa care îndată se ridică uâ fortuna groznicâ. Strigatul era forte tare și atât de înfricoșat încât oncine îl audea în lountra șanțurilor înțepenea și murea pe loc; iar cine il audea in afară, asurilea și nu trăia mai mult de un an. Locul în cestiune stătea pustiu, prin care nimeni n’ar fi indrăsnit să tracă, iar făptuitorii crimei, blestemați de DeJev, erau spaima amenilor și în viață și după mortea lor. Se povestea că la înmormântarea lui Zalarenko a câcjit , tocmai în timpul serviciului divin, un trăsnet în sediul acestuia, iar un altul in mormântul lui Timoșco, spărgând bolta și împrăștiind osele, apoi a aprins biserica care a și ars, și într’ânsa cei 400 de omeni aflați atunci în ea 3). CURȚI ȘI TRIBUNALE Afacerea Șinaga Cliimann. — Vineri, judecătorul ocolului I a judecat acest proces despre care am vorbit. Sala era plină de comercianți și bancheri. Apărătorii fraților Șaraga, d-nii Nicolaide și Voișel, intr’u o pledoarie de aprope două ore, arătând sistemul prin care Felix (rede Fișei) Clirmann a adunat, într’un timp relativ scurt, uă avere considerabila, au cerut condamnarea lui. Pârâtul, prin avocatul său d. Draghici, a spus că nu-i decât să slugă și conform avisului ,d-ler leschelk et Comp a protestat cerul și a cerut ca aceștia să fie chemați a răspunde de fapta lui, cerere care s’a admis de judecător. Frații Șaraga, spune Fulgerul, au făcut apel la tribunal pentru a dovedi că adevărata causă a protestului a fost dorința cămătarului Fișei de a câștiga 15 lei și nu 12 bani ce i s’ar fi cuvenit pentru încasare, déca aștepta până la 31 ianuarie când ctirul e în adever platibil. Că ---------------------------#ARÎE T TEATRE *** La teatrul din Iași s’a dat, Dumineca, In beneficiul d-lui Manoliu, piesa Andrea. La 1 Februariü se va da In beneficiu d nel Mia Teodorescu, drama istorica »Janra Grey» de Eug. Nus și Alf. Belot. Cunoscutul prestidigitator Aspichi a fost fpr e aplaudat la ultima represintațiune și i s’a oferit uă cunună de flori. Sala Dacia este plină de lume, la tóte represintațiunile sale. In curând va pleca la Iași spre a da câteva represintațiuni. Din edițiunea 2-a de er seră Reproducem următorele din edițiunea de art sérá : In forța numerului nostru de mâine începem a publica o o descriere importantă, întitulată Din carnetul unui nihilist: «O tipografie Clandestină» , datorită penei unui refugiat rus, care actualmente trăeșce în Paris. Cititorii noștri vor urmări cu interes aceste note din viața nihiliștilor, cu atât mai mult că ele fiind adevărate și exacte, ne dau uă iconă vie de ceia ce se petrece în țara împăratului tuturor Rusiilor. 1) Snv niti’e ki Los peng ja a. 1652* 2) Kochowski. Wieliczko (Letopisețe I. pag. 110 pSnS la U3. 13.) lerlicz.