Romanulu, mai 1890 (Anul 34)

1890-05-01

IgJL AL XXX1V-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI - a de 30 litere, petit pagina TV ...... . .. 40 bani » „ . . .. nr . .........2 lei — „ riturl și reclame pagin­a III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea (Jiarnlnt. 3ARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Plaoe de la Bonnié. VI ENA, la d-uil Haasenstein et Vogler, (Otto Maasa), ELVEȚIA, la „ țările cele alte direct la administrațiunea fiianulor. — Scrisorile piefrancate se refasă — * E S­E­M­PL­A­R­U­L 15 BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 Fnndatore: C A. R0SETT1 Directore: VINTILA C. A. RQSETTI tOcliți unea de dimineții as»* JOI, 1 MAI (19 APRILE at. v.) 1890 Luminózá-te si vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase stint 24 lei: troi luni 12 lei; un­ lună 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei pe an Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiele poștale, l­a PARI8, 1» Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bi­­rourile poștale. •*— Articolele nepublicate se ard — BUICURESCI, 30 PRIER ecu e să judecăm după graba tare fie­care guvern, In tote­me­le de deschidere a corpurilor le­cre, declară că se va pune multă pentru cele necesare apărărei ,iar după graba cu care Came­­voteza milionele cerute de mi­­cul de resbel, ar trebui să cre­­că suntem în ajunul unui crâm­­resbel, în care focul noi avem 1 deschidem, și ’n care rolul prin­ 1 noi avem să ’1 purtăm, e câte ori ni se dă se autsim sé citim un mesagiu, cel dintâ­i 1 pe care ’1 autsim, este armata. De e vorba de credite estraordi­­sce trec peste zeci de milione, tot­ Ina autsim de fortificații, echipa­­j și alte de felul acesta, tote Jesare pentru apărarea­­ ori!», iarcă nici n’am avea noi Ror­â­­ialtă grijă, de cât a voi sĕ ne fuim,­ parcă s’au dat gata tote sectele de legi menite a îmbună­ ssórta populației rurale, a da ță­­liă bună administrație, a garanta Iuia,—atât de multă precădere a­­la tuturora se dă de către toți liunplor armatei, le luăm de pildă Mesagiul de Luni. Icreditele necesare pentru a asi­ I apărarea țării», cită ceia, cu­m va trebui în primul rând se se i­a.Camera, și că în adevĕr așa se și întâmplă 140 privința acesta grozav se ref­­tă ceia ce se duce în mesagiu— că deputații nici n’au apu­­s să se așede bine în fotoliurile lor,­­ministrul de resbel deja i-a si­stat sé tră că în secții se alegá Igații la două secții pentru ero­ii de fortificații. la mâine vom audi apoi înce­­­pu-se discuția generală, vor fi unii I sé se ridice contra fortificațiilor, Inuiți se vor încerca să demons­­te că cu folos se îngropă miliónele ■ fortificațiile din jurul capitalei, se­­ sfârși cu acesta și sesiunea es­ ordinară, deputații se vor împrăș­­i fără ca să fi respins «dreptelor Jotări ale țârii» după cum se cre­­d îi? mesagia. * Jr’am avea de­cis nimic contra­lificățiilor țerii cu șanțuri, ridică- I și tunuri, dacâ în același timp a pune cel puțin pe jumătate a­tâta zel și grabă de a fortifica­­ éra și pe cea­l’altă cale , pe calea cul­turala și economică. Dar noi nu vedem nici măcar amintinduse proiectul de reforma­re a învățământului, reformă care a fost declarată urgentă de către a­­prope toți miniștrii cari s’au suc­cedat la departamentul instrucțiunei publice în acest­ din urmă câți­va ani. Nu înțelegem căușele pentru care și de astă dată guvernul actual pune la dosar proiectul de reformă al in­­strucțiunei publice, proiect care ar trebui sĕ precadă tutor celor­l­alte și care se zicea că are să fie discutat încă înainte de sărbătorile Pascelui. Se vorbia pe atunci, și noi înre­gistrasem cu deose­ită plăcere, că în vacanțele Pascilor doar din eminenții noștri omeni de scola, d-nii Orăscu și Ureche, vor convoca în mai multe orașe întruniri a membrilor corpului didactic, pentru ca să desbată pro­iectul de lege întocmit de comisia delegațiunelor. Nu s’a putut face nici acesta; ceia ce nu póte fi casă un motiv pentru guvern d’a amâna soluțiunea Uneia dintre cele mai urgente ces­­tiuni. Vom putea să tot organisăm ma­gistratura, se tot regulăm pensiunile civile și militare, câtă vreme nu vom îngriji să fie în tote satele școli, se avem buni învățători, să se stâr­­păscă tote relele ce bântue școla, nu vom fi făcut nimic. Căci póte parlamentul să tot voteze la mi­­lione pentru fortificații, deci se va negligia întărirea pe calea culturală a țării, tari nu vom fi. Deputații și membrii cari vor să răspundă dreptelor cereri ale țării să se ocupe deci nu numai cu fortifi­cațiile, ci să cugete și la instrucția publică și la ameliorarea economică a țerii. Fortificații, pensii și magistratură nu este încă totul. SERVICIUL TELEGRAFIC 1 -­AU „ROMANULUI“ , Londra, 29 Aprile. Agenția Reuter anunță că d. Vinton, de naționalitate franceză ar f primit di­recțiunea societății Britsh­ Africa­ Com­pany și că va pleca peste câte­va săptă­mâni la Mambaza, Washington, 29 Aprile. Representanții republicelor Guatemala, Nicaragua, San­ Salvador, Honduras, Boli­via, Ecuator, Haiti, Brasilia au semnat o­ convențiune încheiata de congresul panamerican după care orice neînțelegere între republicele americane trebue să se supună arbitragiului unor state europene ce se vor alege. ^ Canea, 29 Aprile. Starea de asediu și regimul tribunalelor militare s-au desființat. Creștinii sunt forte satisfăcuți. Paris, 29 Aprile. După diareic, poliția a făcut âncâ vr’ua 40 de arestări. Consiliul de miniștri se o­­cupa de economiile ce trebue realisate în buget, aceste economii ar putea să se urce la cifra de 20 milione, Tigo Ml 9Q Aprile. Anarhiștii sunt supraveghiați cu sârgu­­ința, s’au făcut âoca doua arestări în nop­­tea trecuta. Totalul arestărilor se urcă la 15, percuisițiile făcute la domi­ciliul perso­­nelor arestate au dat prilejul să se desco­pere materii explosibile. Acest fapt a pro­dus un vie sensațiune, unor arestări sunt probabile. Londra, 29 Aprile. Ca propunere de deșertare a Egiptului de către trupele engleze s’a remis de că­tre Rustem-Pașa, ambasador al Turciei la Londra, lui Lord Salisbury care n’a dat ânca nici un răspuns. Roma, 29 Aprile. 19 Societăți de lucratori au decis cri­sera sa se asocieze la manifestația de la 1 Mai. In favorea Zilei de lucru de opt ore. Trei diare din Roma Tribuna, Messagero și Don Quichotte nu vor apare la 1 Mat. Milan, 29 Aprile. Delegații societăților uvriere din orașul și districtul Milan, ținând sema de ordo­nanța autorităților cari interzic manifesta­rile la 1 Mai, au adoptat un ordin de d1 care invita pe lucratorii a asista la 1 Mai sera la conferințele ce se vor ține în di­feritele cartiere din oraș, în timpul z­ilei vor putea serba data de 1 Mai, isolat sau împreuna după voia lor. Agent a Romáiul Havas. 1 Maiü si Bismarck I In ajunul Z^el care muncitorii vor să facă manifestațiunile lor, un Ziarist englez, redactor la New-York Herald a visitat pe principele Bis­marck și l’a întrebat care-i este o­­pinia asupra acestor manifestațiuni. Eră ce a respuns princincipele: «Guvernelor adesea li s’a imputat că sunt din cale afară severe. Cu tote acestea câte uă dată este ade­vărată toleranță a vărsa sânge, sân­gele acelora, cari se răscula contra păcii societăței. «Prima datorie a guvernului este să fie energic, și nu supus fluctua­­țiunelor momentane, trecäsöre. «Pentru a satisface că poftă momentului, nu trebue a se jertfi­a viitorul.» Generalul Waldersee, șeful statu­lui major a qfis că manifesta­țiunele nu trebue împiedicate, dar la caz dăcă s’ar întâmpla tulburări, guver­nul să fiă cât se pote de sever. Resbel seü pace? Discursul pe care l’a rostit la Brema împăratul german este co­mentat forte mult atât de foile ger­mane cât m­ai ales de cele rusesc­. Nord­­ zice că acest discurs este un nou semn al durabilității păcei europene, pe care tinărul monarh­ s'a exprimat că doresce s-o susțină din tóte puterile sale. Același­­ ziar observă cu ironie Ziarului Hamb. Nachrichten că acesta nu scie ce vorbesce când scrie că opinia publică cere principelui Bis­­mark să ’și­ arate părerile în tote afacerile politice mai importante. Principiile și ideile principelui de Bismark, scrie Nord, sunt îndestul de cunoscute și aruncându-se în luptă ca opozant, n’ar face de­cât să ’și contrazică tot trecutul, se face rolul unui al doilea Wallenstein. Stanley în Londra Marele explorator Stanley a sosit la Londra. Primirea ce i s’a făcut atât la Londra cât și la Dover unde a debarcat, pate nu a avut’o nici un suveran din lume. Mulțime e­­normă l’a așteptat la debarcader în­­tâmpinându-i cu entusiaste uraie. De asemeni au venit din Londra și din tota țara cu un tren separat delegațiuni, între care delegațiunea camerilor, a orașelor mari din En­­glitera, represintanții guvernului cari toți l’au felicitat. Burgmeistrul Doverului i-a înmâ­nat un album acoperit de iscălituri. La Londra a sosit spre seră. Tot orașul i-a eșit înainte. Stanley a tras la locuința s­a, unde se va odihni câte­va z^e îna­inte de a lua parte la serbările ce se vor da în onorea lui. Luni Stanley a visitat pe princi­pele de Wales. El a fost însoțit de amicii săi Parke, Mackmin și Winton. Congresul sârb E aprope oă săptămână de când sârbii din Austro-Ungaria s-au întrunit în congres pentru a alege patriarh­ la Carlovitz. Lupta între partide e mare. Așa zișii moderați, amici ai guvernului lucrază, ajutați de organele guver­namentale, din resputeri pentru a alege pe episcopul Brancovici din Temișolra. Opozanții săi mai bine naționaliștii la rândul lor susțin cu tărie candidatura lui dr. Vuceticî. Cunoscutul naționalist șerb, Polit, iși dă cu deosebire mare ostenila de a aduna în jurul său votanți pen­tru ca ast­fel să asigure neatârnarea bisericei sârbe de ori­ce influență a guvernului. De peste munți Fondurile granițereșci. Năsăudul, sau mai bine fondurile granițereșci din acest colț al Adelu­­lui este azi obiectul atacurilor gu­vernului maghiar. Încă de prin anii trecuți, când abia putem admite că s’ar găsi gu­vern chiar și în­­ era ungurescu care se mergu cu cutezanța pâne a răpi averea publică într’un mod fățiș, âncă pe atunci am scris despre a­­verile ce le au aici Românii, foștii grăniceri, averi câștigate cu sânge. Am sp­s de pe atunci, o spunea tótu presa românăscă de peste munți, că Nasăudenit să se țină bine, să se unesca și cu inima plină de băr­băția să nu lase ca averile lor să cadă, în urma procesului ce aveau cu familia Kemény, pe mâna guver­nului. N au facut’o, pentru că s’au găsit intre ei bărbați, din nenorocire frun­tași, ca d. Ciocan, director al gim­­nasiului, care a lucrat pentru a mâna apa la mora guvernului pentru ca să fiă acum decorat, și pe d’asupra să tracă drept patriot mare, în sen­sul unguresc al cuvântului, și ast­fel să fie sigur de folosele bănesci ce le trăgea ca membru în fondul de administrație. Ast­fel numai fondurile au ajuns la discreția guvernului, și nu se scie decà mâne așezâmintele de cultura românesca din Năsăud se vor mai putea sprijini pe aceste fonduri. Ca să judecăm cum s’a resolvat cestiunea fondurilor granițeresci, e destui să amintim că chiar ministrul de finance, d. Wekerle, a declarat în cameră că guvernul a luat și dis­­posițiunea ca pe lângă inspecțiune să influențeze în mod direct și asupra afacerilor școlare năsăudene. Cu alte cuvinte , nu va controla numai venitul fondurilor, ci se va amesteca și în afacerile școlare. Ca mâine ne putem aștepta dec! ca și gimnasiul din jungă ca cel din Beiuș. Năsăud să a­­. .­­ Pericolele dincolo se sporesc pe fie­care Zi- VeZănd aceste pericole, nu putem să ne mângâiem de cât cu aceia ca e vitat Românul, că câtă vreme Ziarele de dincolo ’și fac dătoria, fără a auzi protestările bărbătești, Ungurii nu vor putea călca peste Români. Și noi credem că din aceste pro­testări are să se încapă lupta ade­­vărată contra tiraniei maghiare. Tre­bue, se vede, ca s’o împingă până la ostrem ungurii, pentru ca să-i ri­dice în piciure pe toți român­iii. SCIRI D’ALE PILEI Duminica acuma Încep a circ la trenu­rile de plăcere pe linia Predeal. * + * Democrații din Ploesci au decis a pune candidați separați de celelalte partide la a­­legerea ce se va face mâne. * * * Cuza intendentul de la spitalul sf. Spiri­don din Iași, a fost condamnat de tribu­nal la 15 fi de închisore și 400 lei amenda, pentru ca a lovit pe un student. . o * *.*. Alegerea de senator, efectuata Duminica în Capitala a fost protestată de un număr de alegatori din Verde, Roșu și Albastru. * * ■ * Duminică acuma alergări de cal la Hi­podrom. . D. Efrem Ghermani a fost ales preșe­dinte al clubului liberal din județul Vlașca * * * Aflăm ca s’a recunoscut titlul de ingi­ner hotarnic, d lui Nicolae Armâșescu, fost locotenent în artilerie, și s’a stabilit în strada Scaunele No. 61 Bucuresci. • . G: k­­;-• i'Cit.­.i ; i­ 'K'i.i * * * ..­.vst.i­a­t....fc.i Comisia pentru elaborarea unui tarif au­tonom s’a întrunit la ministerul de finaneș, și a discutat partea metalelor. . . Dispra comisiunea se întrunește din nou pentru a se ocupa cu sticlăria. * * AzI la ordinea ZUM în cameră discuția legei asupra pensiunelor civile. * . i Parchetul de Ilfov urmărește actualmente pe autorii unei mari tâlhării comise la cantonul No. 11 de lângă Bucuresci, . * ’ - Cri : « * A­eșit de sub tipar la Brăila Toujours gaie polca pentru piano de Emma A. Zus­­smann. * * * * D. Ion Ghica ajutor de primar al ora­șului Iași și-ar fi dat demisia. * * * * * ' * *­ ­ITA ROMANULUI 30 APRILE MSE ASEAMANA SE ADUNA ! Vălenii de f Munte valenii nu au frumusețea unei posiți­­i muntosa ca Sinaia, ca Penteleul, ca Icarul și ca atâtea alte locuri de escur­ Ine pentru vară, dar au și ei avanta­­jle lor pe cari Omenii cărora le place Iscea și aerul curat le preferă. Clima I la Valeni s’ar putea compara cu clima I la Meran și de­­s Motreux : tempera­tă dulce, vara recare erna cald, ven­­­i forte puține. Vălenii sunt puși între­ge rânduri de dealuri îmbrăcate cu pa­ini, sunt străbătuți de rîulețul Valeanca, re mai tot­d’a­una vara e sec, și sunt lați în tot lungul lor de Teleajan, acel zbat torent care din vârful munților pene ! marginea Ploescilor face devastările C­­le Iii înspâimântatore. Când apa vine mare la J^mai trece nimeni nici cu trăsură nici mare, căci nu existâ pod peste densul foi^în fața orașului nici mai la vale. Ce Eleue se se cheltuiască bani pentru si­ Iranța poporului de la țară ? Lașa se se înece, cum se întâmpla în fie­care an,­­ze­­cimi de persone și sutimi de capete de vite, ce le pasa autorităților ? Nu se înecă nici d. Lahovarys, nici d. Garoflidis, căci atunci când apa vine turbată, capii auto­rităților stau pe fotoliurile d-lor fara se auda nici măcar țipetele nenorociților să­teni. Când rîul este mic atunci lumea îl trece și cu piciorul, prin apa scu pe nisce punți strâmte atâta cât încape laba, ast­fel ca pene se pui pe cea l’alta labă înainte, trebue se rămâi ca un cocor cocoțat în­­tr’un picior. Vălenii au împrejmuiri bogate în lem­nărie, în pietrărie, în argil, în pranane și chiar în ape minerale. In gradina Maio­­resel, se afla un isvor de apa feruginasa. Mai la vale, pe marginea Teleajenului, sunt mai multe isvore pe cari medicii nu le au analizat pene acum. Cu clima sea și cu apele minerale, Vălenii ar putea se devie una din stațiunele balinare din cele mai cântate, cu deosebire pentru ca este un orășel și tóta lumea ar găsi o scomoditate perfid­a. Aci sunt ea e destule pentru șez­ut, chiar daca nu s’ar face stabilimente in­tr’adins ; sunt prăvălii ca ale d lor Uuțil și Nicolae unde poți gasi tot ce trebue; sunt târguri septâmânale unde aduce de la matasane pene la zarzavat. Societatea din Vaieni este restrânsa, dar este distinsa. Ca in tote orașele cele mari, se afla și aci divisiuni politice. Orașul se împarțin^ atunci în trei grupuri și unele personagie fara celóre cari se duc cu tote guvernele. Erau liberali-naționali, erau di­sidenți, erau conservatori. Nici un junimist nu se arata pe fața, pentru ca atunci era la guvern d. Lascar Catargiu. Asta­­ si toți acei nehotârîți s’au declarat junimiști, pe când cele­l­alte grupuri liberale s’au unit. Cu tote acestea liberali, disidenți, conser­vatori, se adună împreuna și petrec ca nisce buni români. Casa cea mai bună și ospitaliara este a d-lul Ion Cireșeanu, li­­beral. Le urmă vine casa domnului G. Zanescu, conservator. Doua opiniuni di­ferite desparte pe aceste familii, dar, totuși daca este vorba de petrecere, de trecerea timpului, de omorirea orelor ne­productive, tote opinunele se aduna când la unul canei, la cel-s-alt din acești bogătași va emeni. Mai sunt și alte familii unde se a­­tiau, cum este d. advocat Apostolescu, cum este Maior Costache, etc. etc. Prn urmare societatea din Văleni petrece ad­mirabil. Jocul de cărți are și aci partea sea cea mare. Ferberul, mausul, ravisul, macaua și preferantul iau cea mai mare parte a petrecerei. Dansul nu este nici el oropsit. La tote sem­atonle cele mai im­portante, la tote cin­eie onomastice și de nascere ale fruntașilor din oraș, lăutarii se infințeza, Ueca nu vre-un banda din Plo­­esci cel puțin cei din Văleni cari nu sunt tocmai rei. Domna Ch­ișianu, domna Ionescu, domna Cotache, domna Apostolescu și domna Zisu sunt conducătorele so­­letații varonene. E destul ca ele t­e voiasca pentru ca ua petrecere se fie numai de­­cât organisata. Domna Cirișeanu énse, are un avantagiu asupra tuturor celor­l­alte domne, pentru ca, pe lângă un local măreț, un adevarata casa din cele mai comode din capitala, are și mijloce mai întinse care îi permit a-și îndeplini deosebita buna voința de a priimi și serbatori lumea. Șederea acestei familii trei luni la falanic, a făcut încântarea so­cietății de la acele bai, cari sunt departe de Văleni numai un ora. Se mai petrece în Văleni și pe la ca­fenele. Lumea despre munte se aduna la cafeneaua d-lui Buzescu și la kioșkul de lânga pod, unde juca Likart, table și ia cafea și dulceta. Lumea despre «ale, se aduna la cafeneaua d-lui Gologan și altă cafenea încă. Pe când ánse se petrece astfel, partea igienica și utilă este cu deosebire negli­­giata. Vălenii n’au medic comunal, n’au moșe. Este drept ca d. Ionescu, medicul plasei, este stabilit în oraș, dar el, fiind necontenit chemat când la inspecție prin comunele rurale, când la vr’o constatare, lipsesce mai tot­da’una din Văleni, astfel ca bolnavii sunt «difi se aștepte pene când se vie medicul, dar de multe ori boia nu voesce se adaste și bietul suferind nu mai are tei iin ea a mai da ochi cu omul sciinței. Consiliul comunal a preved­ut— drept Vorbind—un medic in bugetul séu,­ dar a înscris numai 200 lei pe luna. Care este medicul acela bun care se vie la Văleni cu o asemenea mică retribuțiune ? Cât despre mOșe, el a găsit cu cale a desființa pe acea pe care o preven juse d. Ion Ch­­ișianu când era primar, și acum femeile însărcinate sunt espuse la cele mai mari pericole, căci, când lipsesce medicul piașii, sunt silite a se da pe mâna unor femei cari nu au nici o solința, ci numai că ne insemna â esperienta. Biserici nu prea sunt multe, dar cu tote acestea popii din oraș sunt toți într’ua ri­valitate nedemna de apostolii religiunei crestine. Popa cu popa nu se póte întâlni Sâra ca se se uite unul la al­ui ca la dra­cul. Murge pené acolo cu ura, ca chiar la serviciul divin iși manifesta anmiosita­­țile. La îmormentare, la nunta și la bo­tez, un popă de la altă biserica nu pute­­­ se asiste la serviciul facut de popa de la biserica unde enoriașii au imorméntarea, nunta sau botezul. Un spec­tacol și mai cu­rios, și mai vrednic de atras atențiunea autorităților superiore eclesiastice, este mo­dul cum se face serviciul religios în Zona de Boboteza. Popii de la fie­care biserica pleca cu enoriașii lor la gârla, așeeja uâ masa separata, face serviciu Ia parte, ast­fel ca vezi șepte-opt mese, șapte-opt gru­puri de popi și omeni, fie­care grup cu iconele bisericei lor. Armata, care vine sa faca onorurile dbe­, nu so ia unde sa se o­­pr ésca si cama se veda unde se afla prima­rul și subi-pretectul pentru ca acolo sa a­iste. Onorurile dar se fac numai la a șaptea parte din oraș. Pe când grupurile politice, cari după na­tura aspirațiunilor și opiniunilor lor sunt mai înrăite, se adună și petrec la un loc, apostolii lui Christos, care a propagat înfrățirea și iubirea, se certa pentru zece bani mai mult la disc, pentru două­zeci bani mult la botez și pentru câte-va oua roșii mai multe la Paști. Acesta este in­­tr’adevér surprinzător pentru ori­care om cu simțimente religiose. Și se­­ zice ca ma­joritatea popilor din Văleni ar fi frați de dincolo de peste Carpați, ceea­­ ce e și mai de mirat ! In acesta situațiune se aflau Vălenii când au sosit în sinul lor Michailă și co­­cana Frusina. Ei au coborît la hanul dom­nului Nicolae, dincolo de Valeanca. Dom­nul Nicolae, pe langa han, are și un maga­zie compusa din tutifructi, nu e numai băcănie, ci și brașovenie, farfurigie și co­fetărie. Michaila cum se cobori din trăsură și predeze pe birjar ajutorului de subt pre­fect care se afla aci așteptând, negreșit în urma unei telegrame ce priimise, întrebă de cameră. — Avem uă cameră, respinse un băiat. — Ce se fac numai cu una ? Zise el. Mie ’mi trebue doué. — Dér e mare, domnule, și putem sé punem doué paturi. Miuhaița se uita la cocóna Frusina. Ea se adresa la băiat. — Vrem doua camere, băete. — Nu avem, coconița, de­cât pe a­­cesta. ______ ||„„ I.. ..| — Ce se facem atunci ? — Pai de, scrii și ea ! Pe când se petrecea acesta convorbiri femeia d-lui Nicolae interveni. Ea a* VÎJ jost asvs»îix a Burbina a. whftqi­ah to. h Zavitj ai. : 5 uriqoji .j tire M­ îi = 1.11 Ui­­ UViLUii* na wuuiissi Ai iUillisiS',. .tlr.UtK. U'ițJ ■ U Hf •jjtiiJriu im iv u«b ..-tfi'j !ia iti UWii ■ >9 tai

Next