Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)
1891-01-13
ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ^ ANUNCIUEI Linia de 80 litere, petit pagina IV.........................40 ba* vrin HI ...... 2 ld — „ Insertrani și reclame pagina III și IY Unia . 2 . — „ Are adresa: IN ROMÂNIA, la administrațiunea «Jhtrituî. IN PARIS, la Havas- Laffire et Onne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haacesurtein et Vogler, Otto Manna). IN ELVEȚIA, la „ Din térile cele alte direct la administratia mea paratul. — Scrisorile nefrancata se ratm Luni dimineta 3 BUGURESCI, 12 CALENDAR Aceste rânduri ar trebui mai bine intitulate «Jalnice variațiuni pe un «temă de mult cunoscuta*, căci daca Românuli pate să arate mal in fiecare din nrile colecțiunei sale articole privitore la prigonirile fraților noștri de peste munți, același lucru se pate face și cu acesta ideia și degradatóre cestiune: Bătaia în armată. De am ave timp și loc, am restoi colecția unui singur an. Suntem siguri că, la 3-4 numere ale farului, unul va ave, pentru rușinea nostra în ochii posterității mai umane, un articol asupra bătăiei în armată,— articol mai convingător decât tóte, căci faptele ce-l sprijină sunt strigatare. Și apoi, lucru care se vede și mai des în aceata durerosa înregistrare a barbarielor ce se comit jfilnic în armată, este următorul: un fapt aduce un altul, se țin lanț; că casarmi s’ar crede desonorată decá la ecoul unei bătăi ce resună într’altă casarmă, ea nu ar răspunde cu ecou de aceiași natură. Nu mai departe decât în a-nul de Sâmbătă, Românulu vorbia de bătăile certificate în fața tribunalului militar, în procesul căpitanului Văcărescu,acestea pe un pagină, ci pe cealaltă sta povestirea încercării unui sergent de a se sinucide, din causa bătăilor ce suferise. Presupuneți că fiarele române ar ave un serviciu de reportagii ca cele englese,ă acest reportagiu s’ar ese cita cu aceiași agerime în tóte orașele țării, pe unde sunt cazarmele, aceatá podobá a civilisațiunei nóstre. Ne prindem că, dacá ar fi astfel, am putu în bună voie să servim tuturor miniștrilor nu numai celui de resboi, în fie-care a fi și ’n capul flecărei colane câte un cal de bătaiă când urmată de marte, când de schilodire, când de bóla grea, când de țișnituri de sânge care umple scândurile ca sârmei, încât o face să semene cu uă măcelăriă. Și acesta se ’ntămplă pretutindeni, fără nici uă escepțiune,—repet : casarmele sunt gelose unele de altele, și deci în privința igienei și curățeniei ce trebue să domnesca în tote, unele se lasă a fi întrecute de altele, — în privința bătăiei merg la front, pe uă liniă dreptá două corecțiune matematică. In resbul superiorii alăturea și — póte— îndărătul inferiorilor, conjugă verbul ne batem , in timp de pace superiorii, de-asupra inferiorilor, căci așa stă scris, conjugă verbul batem. Sergentul cutare mare; soldatul X. desertéza, ce stă-Ialt se prostesce; un altul perde să mână sau un picior. Stan orbesce, Năgu se spânzură , Radu răcnind în durerile bătăiei , trăiți, iartă-mă, domnule sergent, sau înebunesce sau rămâne zăbătic și cu un glas care nu mai este al lui. Gloriosa carieră. A fi apărător al patriei în asemenea condițiuni este desigur visul de aur al tuturor tinerilor cari mâine poimâine vor intra sub drapele. EXEMPLARULlA BANI Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 -? Edițiunea de dimineță i Lumineza-te s vei fi: ABONAMENTE și districte, un an 18 lei; sase luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lână 4 lei. Preoți și învețătorii din sate abonamentul este rediu la 80 lei de anguj Pentroate țările Dahme postale, trimestrul 16 M. ▲ M adresa : ■ 4i 4 IN ROMANIA, la adminiatrațu Ma Șsarmhrn și oficiele postale LA PARIS, la Havas, Laffite et Ode, 8, Plase de la Boeme IM GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și KKLfflA, k bk— Articolele nepublicate M ui — IREDE ITA Dăcă este vr’uă învinuire de care toți Românii, cei din țările supuse ca și junimea universitară care a luat inițiativa patrioticei mișcări de est-timp, se apără cu violență, este învinuirea d’a urmări uă politică iredentistă. Intr’adevĕr politica iredentistă este imposibilă statului român. Nu ca l’ar împedica considerațiunile de drept internațional și respectul tractatelor, dér uă politică iredentistă, uă politică de cucerire de la vecini, presupune un lucru pe care statul român nu-l are : siguranța deplină a propriei săle existențe, lipsa oricărui pericol iminent. Nu poți să te gândești serios la lărgirea hotarelor tăie decât atunci când ești cu desăvârșire asigurat pe hotarele de a fi. Și nu acesta este s acil situațiunea statului român. Pe de altă parte neamul românesc are prea multe iredente ca să puta să se dea politicei iredentiste. Incotro ne Intorcem privirile, pe oricare din granițele de a<gleșimi, tot de țări românești, tot de iredente dăm. Să țintim la tote două dată nu putem, să alegem pe una din ele, atrage ca consecință necesară alianța cu un alt stat care și el deține și persecută frați de ai noștri. Că asemenea politică pote fi utilă, pote fi chiar necesară, dar numai politică iredentistă nu mai este. Să urmărești uă iredentă cu sacrificiul unei alteia, nu pate fi politică de unitate națională. încă uă data, se pate ca înlănțuirea evenimentelor să ne ducă acolo, dar atunci iredentă nu mai este un scop ci un accesoriu. Presupun însă că ar fi ca Statul român să țintesc o la uă iredentă, Incotro ar trebui el să-și întorrcă privirile : peste Prut sau peste Carpații ? Totul ne dovedește până la evidență ca peste Prut. Basarabia a fost parte din statul român, ea a fost însăși jumătatea unuia din statele române, Transilvania, afară de gloriasa dar scurta domnie a lui Michal, nu a avut cu noi legături de stat. Dinspre Basarabia nu avem hotar, Nistru singur pate fi o frontieră serioisă între statul român și vecinii săi, dinspre Transilvania, Carpații puintre cele două mari fracțiuni ale nămului românesc frontiera lor de granit. Este în acesta așezare a Românilor călare pe Carpați un factor istoric ale căreia consecințe pentru desfășurarea vieței naționale, numai d-l Alexandru Xenopol l- a pus bine în lumină. Poparele de obiceiu se așăză între două lanțuri de munți. Creșterele munților despart nămurile, nuaurile. Așa în Europa și Rinul, și Sena, și Ronul, și Tagul, și Elba, și Vistula, și Volga, și Dunărea în cursul lor superior același om scalda pe ambele lor țărmuri; din potrivă Alpii, Pirineii, munții Boemiei, Vosgii despart naționalitățile. Cu noi lucrul se petrece altfel. Dunărea pe o mare întindere ne slujește de hotar, iar Carpații pe ambele lor pale sunt locașul nostru. D’aci fatalitatea despărțirei istorice a nămului românesc, d’aci ursita deosebită ca organisare de stat a celor de la Nord de cel de la Sud de Carpați. Și este o dovadă de cea mai mare și mai invincibilă vigore națională, faptul că, deși tăiați pe din două de culmele munților, Românii au păstrat o așa de netăgăduită unitate națională. Românii in fdtă a lor desvoltare au împrumutat așa de des unii de la alții elementele cu care s’a întreținut neatinsă flacăra vieței românești. Nimic insă, decât caprițiul cuceritorului, nu ne desparte de Românii de peste Prut, de acei Români a căror rupere de noi este așa de recentă, încât de sigur și azi mai trăiesc acolo ómenii cari s’au născut dinaintea robirei. Mai ar fi un considerațiune care să ne conducă pașii. Din Transilvania ne vin gemetele fraților noștril, din Basarabia nu se mai aude nimic. Când persecuțiunea ajunge să te facă să suferi și să taci, ea este în paroxismul ei. Durerile mute sunt și cele mai adânci. Bată dar care ar fi iredentă statului român, dacă ar fi vorbă, dacă ar putea fi vorba de vre-o iredentă. Cum însă nimeni nu vorbește de o iredentă, lucru se reduce la mai puțin , să nu se alieze statul român, ni se spune, cu nici o putere care persecută pe frații noștri supuși ei, mai mult, să nu intre în nici o combinație de alianțe în care s’ar găsi și o asemenea putere. Dacă cei care preconisează acesta politică vor să fie logici, el ar trebui se conchidă: deorece ambii noștrii vecini persecută Românii, în marea criză viitare nu ne putem alia cu nici unul din ei, și deorece fiecare din acești vecini face parte din una din cele două mari combinațiuni de alianțe care împart statele europene, seria nóstrá este să nu ne unim cu nimeni, să rămânem cu tolul isolați, să fim acea cantitate neghligeabilă care pote la vreme de nevoe servi de compensațiune la marele aranjamente ale puternicilor beligeranți. Și acesta politică care ar duce drept la anihilarea nóstru, care ne-ar face și să uităm că avem uă misiune în Orienul Europei, și să nu o putem îndeplini atunci când neam ?,aminti-o ni se dă drept politica pe care ne-o dicteza sentimentele nóstre nu numai de simpatie, ci de interesată solidaritate cu celelalte ramuri ale nămului românesc ? Cât mai adânc și mai limpede ați văzut frații noștrii de dincolo, aceia chiar care gem sub persecuțiunile maghiarilor, ei care, déci ar fi fost orbiți asupra menirei nostre, ar fi avut scusa înghioldirei suferințelor ce îndură! Strânși la Sibiu ca să protesteze în contra situațiunei ce li se face, hotărîți să lupte bărbătește pentru limbă și naționalitate, ei nu au uitat să privăscă mai departe, și ridicânduse cu inima și cu mintea peste nevoile și amărăciunile^ei ei au văzut limpede în destinele nămului românesc, au arătat cu degetul pe vrăjmașul ereditar al nămului nostru, și și-au încheiat conferința lor prin un dublu strigăt: «Trăiască Patria și Regele,» adică în lături orice bănuială de urziri iredentiste, «să intre Statul român în liga puterilor centrale, pentru ca cu puteri unite să putem resista cotropirei rusești.» Acesta este desigur cel mai însemnat eveniment care s’a petrecut în viața națională a Românilor de un pătrar de secol încece. Când Românii cei apărați știu să pună pe d’asupra durerilor lor interesele superiore ale nemului românesc întreg, când, cu tdtă ura legitimă și prea legitimă, cauzată de niște persecuțiuni nedrepte, el nu numai că nu fac apel la Țarul liberator, cum Ungurii îl calomniază, ci, însetați de dorința patriotică de a vedea pe toți românii fără deosebire de hotare luptând în acelaș câmp, el invită Statul român să ia parte la lupta Apusului in contra Nordului, se pote zice, fără temnă de exagerațiune, că un mare punt din programa nemului românesc s’a îndeplinit: Românii, toți Românii ’și-au dat sema cu bărbăție de ceea ce trebue să fie politica nemului românes. Acesta este glasul cel adevărat al credenței. Pe el l-am audit resunând cu putere în mijlocul chiar al suspinelor. Și când ei au vorbit așa de categoric, nu nouă ne mai este permis să șovăim. Take Ionescu. Uă sabie de onore (Prin fir telegrafic ) Constantinopole, 10 Ianuarie. Maiorul Huelsen a dat Sultanului sabia de onore oferită de Impăratul Wilhelm, și o scrisore autografa de mulțumiri pentruajutorul dat de autoritățile turcești de când cu accidentul bastimentului «Frederic Carol»; împăratul reamintește în acesta scrisore asigurarea unei prietenii sincere, însărcinatul afacerilor si cel de intâiu dragoman al Germaniei, ministrul afacerilor străine, gaziul Osman Pașa și înalții demnitari au asistat de asemenea la audiența. Maiorul Huelsen a fost numit mare oficer al ordinului armatei; el a fost invitat să prânzesca la palat. B*îtriarhatul (Prin fir telegrafic) că telegrama din Constantinopole anunța că neînțelegerea cu Patriarhhatul nu s’a terminat ânca. Patriarhatul consideră concesiunile acordate ca definitive, dar Porta pretinde că concesiunile făcute de ministrul cultelor trebue să fieca ânca și în consiliul de miniștrii și să fie sancționate de Sultan ; se asigură că Sultanul împărtășește părerea Porții , deci este posibil ca ministrul cultelor să fie schimbat. Bisericele grecești sunt deschise înca. Accident la Manegiu Se telegrafiaza din Regio-Emilia că a dî dimineta, în timpul instrucțiunei subofițerilor din regimentul al 15-a de artilerie, acoperișul manegiului s’a dărâmat, duci ament au fost omorîți, șase au fost râniți greu și 10 ușor. Se atribue accidentul greutății zapetjil. Afacerea Parnell (prin fir telegrafic) New-York, 10 ianuarie. D-1 Dilion s-a îmbarcat pentru Francia pe un bastiment francez; el a declarat că causa care ’1 determina să plece în Francia este greutățile ce întâmpină negocierile între d-nii Parnell și O’Brien și că el pleca în Francia cu autorizația d-lui O’Brien și a celor lalți colegi ai săr. Singura speranță de a scăpa causa irlandeia residera într’ua nouă întrunire a partidului. Imormântarea ducelui de Leuchtemburg (Prin fir telegrafic) Paris, 10 ianuarie. înmormântarea Ducelui de Leuchtenburg s’a făcut cu mare pompă; onorurile militare i s’au făcut cuuă divisiune de infanterie, un regiment de cavalerie și un regiment de artilerie. Îndată după carul umblau toți ofițerii casei d-lui Carnot, apoi cei doi frați ai ducelui, personalul ambasadei rusești, d-nii Floquet, Ribot, corpul MARȚI, MERCURI, 13, 14 IANUARIU (1, 2 IANUAR st. v.) 1891 diplomatic, senatori, deputați și o mulțime considerabilă. In momentul când cortegiul a sosit la biserică, poliția a arestat pe un individ, pe care 1l bănuia ca nihilist, dar a fost liberat îndată ce i s’a recunoscut identitatea.—"Printre numerósele corane ce se găseau pe car, era una de pansele și de trandafiri cu culorile francese și rusești, oferită de d. Carnot în numele său și în numele guvernului francez. Botez împărătesc (prin fir telegrafic) Berlin, 10 ianuarie. Botezul celui din urmă fiu al împăratului s-a fixat pentru 26 ianuarie. Nașii vor fi: împăratul Francisc Josef, Regele Humbert, Regina Regentă a Olandei, Marea Ducesă văduva Maria de Meklenburg, ducele și ducesa de Connaught, ducesa Wera de Wiktenberg, principele și principesa Frederic Leopold, Principesa Margareta sora împăratului și contele Moltke. Gladstone și Irlanda Londra, 10 ianuarie. D-nul Gladstone a adresat d-lui Turness, candidat gladstonian la Harteepol, sn scrisore prin care declară că el menține politica privitore la Irlanda ; partidul său dorește cu tărie regularea acestei chestiuni, astfel ca se puta în fine să stabiliască reformele electorale ale Marei Britanii. Cultura românilor la Galați La Galați, s’a ținut uă o întrunire la hotelul Național cu scopul de a se întemeia și acolo oă ligă pentru cultura tuturor românilor și în special a celor din provincile subjugate. S’a ales un comitet provisor, compus din d-nil. G. Șerbescul, licențiat în drept, advocat. Gh. Mihailescu, profesor, fost deputat. Gh. Robescu, advocat, deputat. Al. Radu, profesor. V. Arion, profesor. 1. Moșoi, licențiat în drept, advocat. V. H. Frigator, comerciant. ...................................----------------------------------------------------------- - CURȚI ȘI TRIBUNALE (Prin fir telegrafic) Paris, 10 Ianuarie. Juriul din Var a dat sentința în afacerea lăpadarii voluntare. Fowraux fostul primar din Toulon, a fost condamnat la 5 ani munca silnica, moșa Laur la 3 ani și dna Jonquières la 2 ani tot muncă silnică, dna Andibert la 18 luni de închisore. Ociri militare (Prin fir telegrafic) Roma, 1 Ianuarie. Estreito Italiano anunță că comisiunea generalilor a fost de părere se prelungesca obligația serviciului militar cel puțin pânâ la 42 de ani, de a menține durata actuală a serviciului activ și sistemul actual al recrutării. INFORMAȚIUNI înmormântarea căpitanului Kalenderu sa făcut orl, la cimitirul Șerban Vodă. [x— Din Lugoj se scrie că tote școlile au fost închise din causa vărsatului, care bântie în mod îngrozitor. Steaua Dobrogei a reapărut în Tulcea, sub direcțiunea d-lui N. Baboianu. ----X---Monitorul de et promulgă legea prin care se recunosce calitatea de personă juridică comitetului central de sub patronagiul M.M. L.L. Regelui și Reginei, pentru ajutorul incendiaților; acest comitet va fi compus din Mitropolitul Primat, președintele Senatului, președintele Camerei, primarul capitalei și prim-președintele curții de Casațiune. Comisiunea vămilor din Paris a respins moțiunea care tinde la denunțarea generală a tuturor tractatelor și convențiunilor. ----X---In privința ultimei remanieri ministeriale ni se spune că d. general Manu s’a opus forte mult la intrarea d-lui P. P. Carp In cabinet. Primul ministru a impus condiție d-lui Carp ca, pe lângă d-sa să intre In cabinet d. Al. D. Holban. In cas contrar își dă demisia. D. Carp a acceptat să nu intre In cabinet numai ca d. Holban să nu intre, deorece a fost impus de membrul principal din concentrația guvernamentală. —X--Comitetul clubului comercial din Giurgiul s’a constituit în modul următor : Președinte: d. general Costa-Foru. Membrii: d-nii Efrem Ghermani, Nicu Algiu, Nicolae Iulia, Mihalache Vamvuris, Christaki Varnalis, Vasilie Thanos, Andronis Arhondis. Din Botoșani ni se scrie că scesiunea dintre liberali, izbucnită pentru moment, se va aplana, revenind toți membrii demisionați la redacția organului Libertatea. —X---Vom începe în n-rul nostru de Mercuri séra a publica oă interesantă scrisoare a d-lui Alex. Ciurcu, fostul director al ziarului l'Indépendance Roumaine, adresată amicului nostru Ionnescu-Gion și privitora la conferința Cum vorbim, ținută de acesta când cu jubileul Atheneului român. Scrisorea d-lui Alex. Curcu măreșce și mai mult Insemnetarea cestiunei prin contingentul de idei noul și practice ce aduce la discuțiune. Cititorii Românului vor aprețui ca și noi în articolul d-lui Ciurcu expunerea vii și pitoresca, alegerea nimerită a exemplelor și constatarea spirituală a unui alt microb în limba română pe lângă cel semnalat de amicul Gion, adică microbul nemțismelor, în contra căruia d. Ciurcu începe luptă cu temelii. Scrisorile d-lor A. D. Xenopol, Ciurcu, de la Sighica și conferința Cum vorbim arăta că a venit Intr’adevăr timpul de a începe opera de constituire necesară a limbei române vorbite și scrise. In n-rul viitor prima parte a articolului d-lui Alex. Ciurcu. Arestarea lui Padlewski NU0I AMĂNUNTE (Prin fir telegrafic) Madrid, 12 Ianuarie.Marele Jir că individul arestat la Olot va fi remis autorităților franceze de la graniță îndată ce i se va constata identitatea, dar se crede că are de a face cu un nebun care își atribue asasinatul lui Seliversloff și nici de ",cum cu adevăratul Padlewski. Paris, 12 ianuarie. Justice anunță că individul arestat la Olot nu este Padlewski, comisarul poliției speciale din Perpignan a telegrafiat acesta spre asigurarea generală; se crede mai repede că se găsește în fața unui nebun. Telegrame Viena, 10 ianuarie. Dnul Dragoumis, ministrul Greciei, a presentat împăratului scrisorile sale de rechemare. Paris, 10 ianuarie. Sir Drumond va petrece lrna la Cannes dupe consiliul ce i-au dat doctorii. Agenția Română Havas.