Romanulu, ianuarie 1891 (Anul 35)

1891-01-13

ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ^ ANUNCIUEI Linia de 80 litere, petit pagina IV.........................40 ba* v­r­i­n HI ...... 2 ld — „ Insertrani și reclame pagina III și IY Unia . 2 . — „­­ A­re adresa: IN ROMÂNIA, la administrațiun­ea «Jhtrituî. IN PARIS, la Havas- Laffire et O­nne, 8, Place de la Bourse LA VI­ENA, la d-nil Haacesurtein et Vogler, Otto Manna). IN ELVEȚIA, la „ Din térile cele alte direct la administratia mea paratul. — Scrisorile nefrancata se ratm Luni dimineta 3 BUGURESCI, 12 CALENDAR Aceste rânduri ar trebui mai bine intitulate «Jalnice variațiuni pe un «temă de mult cunoscuta*, căci daca Românuli­ pate să arate mal in fie­­care din n­rile colecțiunei sale arti­cole privitore la prigonirile fraților noștri de peste munți, același lucru se pate face și cu acesta ideia și degradatóre cestiune: Bătaia în ar­mată. De am ave timp și loc, am restoi colecția unui singur an. Suntem si­guri că, la 3-4 numere ale farului, unul va ave, pentru rușinea nostra în ochii posterității mai umane, un articol asupra bătăiei în armată,— articol mai convingător de­cât tóte, căci faptele ce-l sprijină sunt stri­­gatare. Și­ apoi, lucru care se vede și mai des în aceata durerosa înregistrare a barbarielor ce se comit­­ jfilnic în ar­mată, este următorul: un fapt aduce un altul, se țin lanț; că casarmi s’ar crede desonorată decá la ecoul unei bătăi ce resună într’altă ca­­sarmă, ea nu ar răspunde cu ecou de aceiași natură. Nu mai departe de­cât în a-nul de Sâmbătă, Românulu vorbia de bătăile certificate în fața tribunalului militar, în procesul căpitanului Vă­­cărescu,­acestea pe un pagină, ci pe cea­l­altă sta povestirea încer­cării unui sergent de a se sinucide, din causa bătăilor ce suferise. Presupuneți că fiarele române ar ave un serviciu de reportag­ii ca cele englese,­­ă acest reportagiu s’ar e­­se cita cu aceiași agerime în tóte o­­rașele țării, pe unde sunt cazarmele, aceatá podobá a civilisațiunei nó­­stre. Ne prindem că, dacá ar fi astfel, am putu în bună voie să servim tu­turor miniștrilor nu numai celui de resboi, în fie-care a fi și ’n capul fle­­cărei colane câte un cal de bătaiă când urmată de marte, când de schilodire, când de bóla grea, când de țișnituri de sânge care umple scândurile ca sârmei, în­cât o face să semene cu uă măcelăriă. Și acesta se ’ntămplă pretutindeni, fără nici uă escepțiune,—repet : ca­sarmele sunt gelose unele de altele, și deci în privința igienei și cură­țeniei ce trebue să domnesca în tote, unele se lasă a fi întrecute de al­tele, — în privința bătăiei merg la front, pe uă liniă dreptá do­uă co­­recțiune matematică. In resbul superiorii alăturea și — póte— îndărătul inferiorilor, conjugă verbul ne batem , in timp de pace superiorii, de-asupra inferiorilor, căci așa stă scris, conjugă verbul batem. Sergentul cutare mare; soldatul X. desertéza, ce stă-I­alt se prostesce; un altul perde să mână sau un pi­cior. Stan orbesce, Năgu se spân­zură , Radu răcnind în durerile bă­­tăiei , trăiți, iartă-mă, domnule ser­gent, sau înebunesce sau rămâne ză­bătic și cu un glas care nu mai este al lui. Gloriosa carieră. A fi apărător al patriei în asemenea condițiuni este de­sigur visul de aur al tuturor ti­nerilor cari mâine poimâine vor in­tra sub drapele. EXEMPLARULlA BANI Fundator : C. A. R­O­SET­TI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 18 -? Edițiunea de dimineță i­ Lumineza-te­­ s vei fi: ABONAMENTE și districte, un an 18 lei; sase luni 24 lei, trei luni 12 lei; uă lână 4 lei. Preoți și învețătorii din sate abonamentul este re­diu la 80 lei de an­­gu­j Pentro­ate țările Dahme­ postale, trimestrul 16 M. ▲ M adresa : ■ 4­i 4 IN ROMANIA, la adminiatraț­­u Ma Șsarmhrn și oficiele postale LA PARIS, la Havas, Laffite et Ode, 8, Plase de la Boeme IM GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și KKLfflA, k bk­— Articolele nepublicate M ui — IREDE I­TA Dăcă este vr’uă învinuire de care toți Românii, cei din țările supuse ca și junimea universitară care a luat inițiativa patrioticei mișcări de est-timp, se apără cu violență, este învinuirea d’a urmări uă politică ire­dentistă. Intr’adevĕr politica iredentistă este imposibilă statului român. Nu ca l’ar împedica considerațiunile de drept internațional și respectul tractatelor, dér uă politică iredentistă, uă poli­tică de cucerire de la vecini, presu­pune un lucru pe care statul român nu-l are : siguranța deplină a pro­priei săle existențe, lipsa ori­cărui pericol iminent. Nu poți să te gândești serios la lărgirea hotarelor tăie de­cât atunci când ești cu desăvârșire asigurat pe­­ hotarele de a­ fi. Și nu acesta este s­­ acil situațiunea statului român. Pe de altă parte neamul românesc­­ are prea multe iredente ca să puta să se dea politicei iredentiste. In­cotro ne Intorcem privirile, pe ori­care din granițele de a<gl­eșimi, tot de țări românești, tot de iredente dăm. Să țintim la tote do­uă dată nu putem, să alegem pe una din ele, atrage ca consecință necesară alianța cu un alt stat care și el de­ține și persecută frați de ai noștri­. Că asemenea politică pote fi utilă, pote fi chiar necesară, dar numai politică iredentistă nu mai este. Să urmărești uă iredentă cu sa­crificiul unei alteia, nu pate fi poli­tică de unitate națională. încă uă data, se pate ca înlănțuirea eveni­mentelor să ne ducă acolo, dar a­­tunci iredentă nu mai este un scop ci un accesoriu. Presupun însă că ar fi ca Statul român să țintesc o la uă iredentă, In­cotro ar trebui el să-și întorrcă privirile : peste Prut sau peste Car­­pații ? Totul ne dovedește până la evi­dență ca peste Prut. Basarabia a fost parte din statul român, ea a fost însăși jumătatea unuia din statele române, Transilva­nia, afară de gloriasa dar scurta domnie a lui Michal, nu a avut cu noi legături de stat. Din­spre Basarabia nu avem ho­tar, Nistru­ singur pate fi o fron­tieră serioisă între statul român și vecinii săi, dinspre Transilvania, Car­­pații pui­­ntre cele două mari frac­țiuni ale nămului românesc frontiera lor de granit. Este în acesta așezare a Româ­nilor călare pe Carpați un factor is­toric ale căreia consecințe pentru desfășurarea vieței naționale, numai d-l Alexandru Xenopol l- a pus bine în lumină. Poparele de obiceiu se așăză între două lanțuri de munți. Creșterele munților despart nămurile, nu­a­u­­rile. Așa în Europa și Rinul, și Sena, și Ronul, și Tagul, și Elba, și Vis­tula, și Volga, și Dunărea în cursul lor superior acelaș­i om scalda pe ambele lor țărmuri; din potrivă Alpii, Pirineii, munții Boemiei, Vosgii des­part naționalitățile. Cu noi lucrul se petrece alt­fel. Dunărea pe o mare întindere ne slujește de hotar, iar Carpații pe am­bele lor pale sunt locașul nostru. D’aci fatalitatea despărțirei istorice a nămului românesc, d’aci ursita deosebită ca organisare de stat a celor de la Nord de cel de la Sud de Carpați. Și este o dovadă de cea mai mare și mai invincibilă vigore națională, faptul că, de­și tăiați pe din două de culmele munților, Ro­mânii au păstrat o așa de netăgă­duită unitate națională. Românii in fdtă a lor desvoltare au împru­mutat așa de des unii de la alții elementele cu care s’a întreținut neatinsă flacăra vieței românești. Nimic insă, de­cât caprițiul cuce­ritorului, nu ne desparte de Româ­nii de peste Prut, de acei Români a căror rupere de noi este așa de recentă, în­cât de sigur și azi mai trăiesc acolo ómenii cari s’au năs­cut dinaintea robirei. Mai ar fi un considerațiune care să ne conducă pașii. Din Transilva­nia ne vin gemetele fraților noștril, din Basarabia nu se mai­ aude ni­mic. Când persecuțiunea ajunge să te facă să suferi și să taci, ea este în paroxismul ei. Durerile mute sunt și cele mai adânci. Bată dar care ar fi iredentă sta­tului român, dacă ar fi vorbă, dacă ar putea fi vorba de vre-o iredentă. Cum însă nimeni nu vorbește de o iredentă, lucru se reduce la mai puțin , să nu se alieze statul ro­mân, ni se spune, cu nici o putere care persecută pe frații noștri su­puși ei, mai mult, să nu intre în nici o combinație de alianțe în care s’ar găsi și o asemenea putere. Dacă cei care preconisează acesta politică vor să fie logici, el ar tre­bui se conchidă: de­ore­ce ambii noștrii vecini persecută Românii, în marea criză viitare nu ne putem a­­lia cu nici unul din ei, și de­ore­ce fie­care din acești vecini face parte din una din cele două mari combi­­națiuni de alianțe care împart sta­tele europene, seria nóstrá este să nu ne unim cu nimeni, să rămânem cu tolul isolați, să fim acea canti­tate neghligeabilă care pote la vreme de nevoe servi de compensațiune la marele aranjamente ale puternicilor beligeranți. Și acesta politică care ar duce drept la anihilarea nóstru, care ne-ar face și să uităm că avem uă mi­siune în Orien­ul Europei, și să nu o putem îndeplini atunci când ne­am ?,aminti-o ni se dă drept poli­tica pe care ne-o dicteza sentimen­tele nóstre nu numai de simpatie, ci de interesată solidaritate cu cele­lalte ramuri ale nămului românesc ? Cât mai adânc și mai limpede ați văzut frații noștrii de dincolo, aceia chiar care gem sub persecuțiunile maghiarilor, ei care, déci ar fi fost orbiți asupra menirei nostre, ar fi avut scusa înghioldirei suferințelor ce îndură! Strânși la Sibiu ca să protesteze în contra situațiunei ce li se face, hotărîți să lupte bărbătește pentru limbă și naționalitate, ei nu au uitat să privăscă mai departe, și ridicân­­duse cu inima și cu mintea peste nevoile și amărăciunile­­^ei ei au văzut limpede în destinele nămului românesc, au arătat cu degetul pe vrăjmașul ereditar al nămului nostru, și și-au­ încheiat conferința lor prin un dublu strigăt: «Trăiască Patria și Regele,» adică în lături ori­ce bănuială de urziri iredentiste, «să intre Statul român în liga pu­terilor centrale, pentru ca cu puteri unite să putem resista cotropirei ru­sești.» Acesta este de­sigur cel mai în­semnat eveniment care s’a petrecut în viața națională a Românilor de un pătrar de secol încece. Când Românii cei apărați știu să pună pe d’asupra durerilor lor inte­resele superiore ale nemului românesc întreg, când, cu tdtă ura legitimă și prea legitimă, cauzată de niște per­­secuțiuni nedrepte, el nu numai că nu fac apel la Țarul liberator, cum Un­gurii îl calomniază, ci, însetați de dorința patriotică de a vedea pe toți românii fără deosebire de hotare lup­tând în acelaș câmp, el invită Statul român să ia parte la lupta Apusului in contra Nordului, se pote zice, fără temnă de exagerațiune, că un mare punt din programa nemului româ­nesc s’a îndeplinit: Românii, toți Românii ’și-au­ dat sema cu bărbăție de ceea ce trebue să fie politica ne­mului românes. Acesta este glasul cel adevărat al credenței. Pe el­­ l-am audit resunând cu putere în mijlocul chiar al suspi­nelor. Și când ei au vorbit așa de categoric, nu nouă ne mai este per­mis să șovăim. Take Ionescu. Uă sabie de onore (Prin fir telegrafic ) Constantinopole, 10 Ianuarie. Maiorul Huelsen a dat Sultanului sabia de onore oferită de Impăratul Wilhelm, și o scrisore autografa de mulțumiri pentru­­ajutorul dat de autoritățile turcești de când cu accidentul bastimentului «Frederic Ca­rol»; împăratul reamintește în acesta scri­sore asigurarea unei prietenii sincere, în­sărcinatul afacerilor si cel de intâiu drago­man al Germaniei, ministrul afacerilor străine, gaziul Osman Pașa și înalții dem­nitari au asistat de asemenea la audiența. Maiorul Huelsen a fost numit mare oficer al ordinului armatei; el a fost invitat să prânzesca la palat. B*î­triarh­atul (Prin fir telegrafic) că telegrama din Constantinopole a­­nunța că neînțelegerea cu Patriarhhatul nu s’a terminat ânca. Patriarh­atul consideră concesiunile acordate ca definitive, dar Porta pretinde că concesiunile făcute de ministrul cultelor trebue să fieca ânca și în consiliul de miniștrii și să fie sancțio­nate de Sultan ; se asigură că Sultanul îm­părtășește părerea Porții , deci este posibil ca ministrul cultelor să fie schimbat. Bisericele grecești sunt deschise înca. Accident la Manegiu Se telegrafiaza din Regio-Emilia că a dî dimineta, în timpul instrucțiunei sub­ofițe­­rilor din regimentul al 15-a de artilerie, acoperișul manegiului s’a dărâmat, duci ament au fost omorîți, șase au fost râniți greu și 10 ușor. Se atribue accidentul greutății zapetjil. Afacerea Parnell (prin fir telegrafic) New-York, 10 ianuarie. D-1 Dilion s-a îmbarcat pentru Francia pe un bastiment francez; el a declarat că causa care ’1 determina să plece în Fran­cia este greutățile ce întâmpină negocie­­rile între d-nii Parnell și O’Brien și că el pleca în Francia cu autorizația d-lui O’Brien și a celor l­alți colegi ai săr. Singura spe­ranță de a scăpa causa irlandeia residera într’ua nouă întrunire a partidului. Imormântarea ducelui de Leuchtemburg (Prin fir telegrafic) Paris, 10 ianuarie. înmormântarea Ducelui de Leuchtenburg s’a făcut cu mare pompă; onorurile mili­tare i s’au făcut cu­uă divisiune de in­fanterie, un regiment de cavalerie și un regiment de artilerie.­ Îndată după carul umblau toți ofițerii casei­ d-lui­ Carnot, apoi cei doi frați ai ducelui, personalul amba­sadei rusești, d-nii Floquet, Ribot, corpul MARȚI, MERCURI, 13, 14 IANUARIU (1, 2 IANUAR st. v.) 1891 diplomatic, senatori, deputați și o mulțime considerabilă. In momentul când cortegiul a sosit la biserică, poliția a arestat pe un individ, pe­ care 1l bănuia ca nihilist, dar a fost liberat îndată ce i s’a recunoscut identita­tea.—"Printre numerósele corane­ ce se găseau pe car, era una de pansele și de trandafiri cu culorile francese și rusești, oferită de d. Carnot în numele său și în numele guvernului francez. Botez împărătesc (prin fir telegrafic) Berlin, 10 ianuarie. Botezul celui din urmă fiu al împăratu­lui s-a fixat pentru 26 ianuarie. Nașii vor fi: împăratul Francisc Josef, Regele Hum­bert, Regina Regentă a Olandei, Marea Ducesă văduva Maria de Meklenburg, du­cele și ducesa de Connaught, ducesa Wera de Wiktenberg, principele și principesa Frederic Leopold, Principesa Margareta sora împăratului și contele Moltke. Gladstone și Irlanda Londra, 10 ianuarie. D-nul Gladstone a adresat d-lui Turness, candidat gladstonian la Hart­eepol, sn scri­­sore prin care declară că el menține po­litica privitore la Irlanda ; partidul său do­rește cu tărie regularea acestei chestiuni, ast­fel ca se puta în fine să stabiliască re­formele electorale ale Marei Britanii. Cultura românilor la Galați La Galați, s’a ținut uă o întrunire la hotelul Național cu scopul de a se întemeia și acolo oă ligă pentru cultura tuturor românilor și în special a celor din provinci­le subjugate. S’a ales un comitet provisor, compus din d-nil. G. Șerbescul, licențiat în drept, advocat. Gh. Mihailescu, profesor, fost de­putat. Gh. Robescu, advocat, deputat. Al. Radu, profesor. V. Arion, profesor. 1. Moșoi, licențiat în drept, ad­vocat. V. H. Frigator, comerciant. ...................................-----------------------------------------------------------­ - CURȚI ȘI TRIBUNALE (Prin fir telegrafic) Paris, 10 Ianuarie. Juriul din Var a dat sentința în aface­­rea lăpadarii voluntare. Fowraux fostul primar din Toulon, a fost condamnat la 5 ani munca silnica, moșa Laur la 3 ani și d­na Jonquières la 2 ani tot muncă silnică, d­na Andibert la 18 luni de închisore. Ociri militare (Prin fir telegrafic) Rom­a, 1 Ianuarie. Estreito Italiano anunță că comisiunea generalilor a fost de părere se prelungesca obligația serviciului militar cel puțin pânâ la 42 de ani, de a menține durata actuală a serviciului activ și sistemul actual al re­crutării. INFORMAȚIUNI înmormântarea căpitanului Kalen­deru sa făcut orl, la cimitirul Șer­­ban Vodă. [x— Din Lugoj se scrie că tote școlile au fost închise din causa vărsatului, care bântie în mod îngrozitor. Steaua Dobrogei a reapărut în Tul­­cea, sub direcțiunea d-lui N. Babo­­ianu. ----X---­Monitorul de e­t promulgă legea prin care se recunosce calitatea de personă juridică comitetului central de sub patronagiul M.M. L.L. Regelui­ ­ și Reginei, pentru ajutorul incendia­ților; acest comitet va fi compus din Mitropolitul Primat, președintele Se­natului, președintele Camerei, prima­rul capitalei și prim-președintele cur­­ții de Casațiune. Comisiunea vămilor din Paris a respins moțiunea care tinde la de­nunțarea generală a tuturor tracta­telor și convențiunilor. ----X---­In privința ultimei remanieri mi­nisteriale ni se spune că d. general Manu s’a opus forte mult la intrarea d-lui P. P. Carp In cabinet. Primul ministru a impus condiție d-lui Carp ca, pe lângă d-sa să intre In cabinet d. Al. D. Holban. In cas contrar își dă demisia. D. Carp a acceptat să nu intre In cabinet numai ca d. Holban să nu intre, de­ore­ce a fost­ impus de membrul principal din concentrația guvernamentală. —X­--­Comitetul clubului comercial din Giurgiul s’a constituit în modul ur­mător : Președinte: d. general Costa-Foru. Membrii: d-nii Efrem Ghermani, Nicu Algiu, Nicolae Iulia, Mihalache Vamvuris, Christaki Varnalis, Vasilie Thanos, Andronis Arhondis. Din Botoșani ni se scrie că sce­­siunea dintre liberali, izbucnită pen­tru moment, se va aplana, reve­nind toți membrii demisionați la redacția organului Libertatea. —X---­Vom începe în n-rul nostru de Mercuri séra a publica oă intere­santă scrisoare a d-lui Alex. Ciurcu, fostul director al ziarului­­ l'Indépen­­dance Roumaine, adresată amicului nostru Ionnescu-Gion și privitora la conferința Cum vorbim, ținută de a­­cesta când cu jubileul Atheneului român. Scrisorea d-lui Alex. C­urcu mă­­reșce și mai mult Insemnetarea ces­­tiunei prin contingentul de idei noul și practice ce aduce la discuțiune. Cititorii Românului vor aprețui ca și noi în articolul d-lui Ciurcu expu­­nerea vii și pitoresca, alegerea ni­merită a exemplelor și constatarea spirituală a unui alt microb în limba română pe lângă cel semnalat de a­­micul Gion, adică microbul nemțis­­melor, în contra căruia d. Ciurcu în­cepe luptă cu temelii. Scrisorile d-lor A. D. Xenopol, Ciurcu, de la Sighica și conferința Cum vorbim arăta că a venit Intr’a­­devăr timpul de a începe opera de constituire necesară a limbei române vorbite și scrise. In n-rul viitor prima parte a ar­ticolului d-lui Alex. Ciurcu. Arestarea lui Padlewski NU0I AMĂNUNTE (Prin fir telegrafic) Madrid, 12 Ianuarie.­­Marele­­ Jir că individul arestat la Olot va­ fi remis autorităților franceze de la graniță îndată ce i se va constata identi­­tatea, dar se crede că are de a face cu un nebun care își atribue asasinatul lui Seliversloff și nici de ",cum cu adevăratul Padlewski. Paris, 12 ianuarie. Justice anunță că individul arestat la Olot nu este Padlewski, comisarul poliției speciale din Perpignan a telegrafiat acesta spre asigurarea generală; se crede mai re­pede că se găsește în fața unui nebun. Telegrame Viena, 10 ianuarie. D­nul Dragoumis, ministrul Greciei, a presentat împăratului scrisorile sale de re­chemare. Paris, 10 ianuarie. Sir Drumond va petrece lrna la Cannes dupe consiliul ce i-au dat doctorii. Agenția Română Havas.

Next