Romanulu, februarie 1891 (Anul 35)
1891-02-14
ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea, ANUNcIuEI Linia de 30 litere, petit pagina IV................ 40 ban » » . „ „ III..............2 iei- „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ctiarului. ÎN’ 1 1 Navas- Laffire et Cune, 8. Place de la Bonts( MN eT VLȚ1 A.'3 la"0*1 naacenStein et Vogler. Otto Maasfi) Din főrie cele alte direct la administrațiunea Ziarului. Scrisorile nefrancate se refusă — Vineri diminața BUGURESCI, 13 FAURAR Alegerile în Spanie s’au terminat și majoritatea a avut’o guvernul conservator, guvernul clerical. Nu e vorbă că s’au petrecut multe scandaluri, s’au comis multe ilegalități. Autoritățile au mers până la anularea alegerii adversarilor lor și proclamarea amicilor ca buni aleși. In altă parte s’a spart urna ca să nu isbutesca oposițiunea, fiindcă se simțise că majoritatea era contra guvernului. Cu tote acestea guvernul resemăndu-se pe numărul cel mare de majoritate ce are în cortezi nu se tulbură, înfruntă opiniunea publică și guverneză contra spiritului general care, deci i-a dat voturi de frică sau prin înțelepciune, nu’i a dat nici inima, nici simpatia. — In Italia guvernul s’a complectat de personele a căror biografie o publicăm mai înainte. D. di Rudini pare că nu pate să merga însă cu uă firmă conservatore și, ca să răspund la la atacurile foilor fostului președinte de consiliu, că prin actualul minister se constitue vechia drepta și se aduce la putere reacțiunea, e hotărît să facă filele acestea uă declarațiune, acea că pute să fie precari diferințe gradate de opiniuni cu membrii din majoritate, dar că vechia animositate a dispărut. D. Crispi era să fie răsplătit de către rege cu titlu de noblețe, pentru serviciile ce a făcut țarei și tronului, dar fostul prim-ministru a refuzat D. Crispi și d- Zanardelli erau să plece din Roma și să nu ia câtva timp parta la lucrările Corpurilor legiuitore, vise pe cât se vede ’și au schimbat opiniunile. El nu numai că vor rămânea în capitala Italiei, dar încă vor lucra ln oposițiune. Decă d. Biancheri își va da demisiunea din președenția Camerei, d. Zanardelli își va pune candidatura ca sé începá lupta cu noul minister.Călătoria arciducelui Franț Ferdinand la Petersburg face încă obiectul preocupărilor politice, fiarele din Viena și cele din Petersburg caută a înlătura orice importanță politică acestei visite, pare că s’ar teme de a nu deștepta bănieți din partea celorlalte puteri cari fac parte din întreita alianță. Dar ele se înșală, căci uă telegramă, pe care o publicăm aci mai jos, ne arată cât temeia pune cel din Berlin pe acesta visită și cât se îngrijesc de probabilitatea unei schimbări a politicei Austro-Ungariei față cu Germania și Italia. Agenția Havas ne comunica următorele telegrame : Viena, 12 Februarie. Vă scrisore din Berlin adresată Corespondenței Politice desminte știrile după cari călătoria Arhiducelui Franz Ferdinand ar fi provocat vr’uo neliniște în Germania. Nici uă dată la Berlin nu s’a presupus că Austria caută prin silințe secrete se reînoesc ca relațiunile cu Rusia în detrimentul Germaniei. Din contră Germania privește cu ochi forte favorabili primirea cordială pe care Curtea al Rusiei a făcut-o arhiducelui; acesta primire se consideră ca un simptomă de continuare a bunelor raporturi între Austria și Rusia, de consolidare a principiului monarchic și ca oă nouă garanție a menținerii păcii. D. Nigra a comunicat erî d-lui Kalnoky circularea d-lui di Rudini. Fundator: C. A. HUSEIT! REDAOȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZGJANÜ, No. 12 Édițiunea de disiaineță Legile și cei cari le aplică Eri d. D. Gianni ’și-a desvoltat în Senat interpelarea domniei sale asupra unor abuzuri ce s’au făcut cu emiterea mandatelor de aducere și asupra modului cum s’a procedat cu ele. E că de ce este vorba. Domnul Delavrancea și încă douătrei persone, care au luat parte la alegerea de la 20 ianuarie, au denunțat parchetului nisce violențe și bătăi din partea unor bătăuși, alegători sau nu. Domnul judecător, după ce a primit rechizitorul procurorului, a voit să facă instrucțiunea și a trebuit să chieme personele ma sus numite. După lege domnia sa era obligat să trimită un mandat de înfuțișare, dacă nu venea, după acest mandat, să le pue la amendă conform legei și numai a treia oră se dea mandat de aducere. Domnul judecător a procedat cu totul altfel. Domnia sea a trimis să telegramă prefecturii poliției și acesta, fără să observe regularitatea actului, fără să ție cont de mărginirea acțiunei sale In acesta privință, copiază telegrama judecătorului și cu un ordin, negreșit polițienesc, o trimite secțiunilor respective unde locuiau acele persone spre a le aduce, cu alte cuvinte de guler, d-lui judecător. Nu în modul acesta se dau mandatele, fie de înfățișare fie de aducere. Ele trebue să aibă eticheta cabinetului d-lui jude de instrucțiune, Ziua chiămării, causa pentru cel schiămat, sigiliul și tote formele cerute pentru un asemenea act de uă importanță așa de mare. Depeșa adresată poliției negreșit nu avea nici uă valore în fața unui om de legi, dar când este în mâna unor omeni fără nici uă considerație nici de persone nici de legi, abuzul se face, violența se săvârșesce. D. Gianni și d. Petre Grădișteanu au arătat aceste abuzuri și neregularități ale judecătorului de instrucțiune și ale poliției, cerând atât încetarea lor pe viitor cât și pedepsirea culpabililor. D. ministru al justiției, respunzând interpelatorului,zice că legea actuală e defectos. In privința garanțielor libertăței individuale și trebue cât de curând modificată. Susține însă că în cestiunea de față, deși pate trimiterea mandatului prin poliție și în modul cum s’a trimis nu era regulat, dar nu constitue să vină, căci i s’a dat inteia mandate de înfățișare acelor persone, dar că negăsindu-le acasă, le-au lăsat agenții polițieneșci cu procese verbale. Mai intéiü că nici așa nu era regulat, nu era legal. Chiar dacá am admite că mandatele de înfățișare au fost într’adevăr lăsate cu proces verbal, totuși de judecător de instrucțiune trebuia să mai întrebuințeze un mijloc, să aplice amenda și numai în urmă să dea mandatele pe cari le-a trimis poliției. Faptul este destul de însemnat, căci un representant al justiției, care tocmai e pus să ne apere în contra reafăcătorilor și contra forței brutale a agenților fără scrupul al poliției, ne dă pe mâna lor să ne trateze după cum avem trecere sau nu la el, după ideiele și principle ce representăm : dacá suntem din oposiție, să ne ia de guler și să ne maltrateze; dacă suntem amicii guvernului, să se prosterne până la pământ în fața noistră. Dar cea ce ne preocupă pe noi mai mult, este cestiunea lăsării mandatelor la domiciliu cu proces-verbal, negreșit dacă voiesce d. comisar. Am vorbit cu altă ocasiune de abuzurile ce se fac cu lăsarea mandatelor la domiciliu prin proces-verbal ln afaceri particulare. E destul ca agentul forței publice să fie cumpărat de adversar ca să te pomenesc la sine condamnat definitiv și ruinat fără a mai putea face cea mai mică demarșe pentru a-ți scăpa averea, deci nu de multe ori chiar onorea. In afaceri puse unde se află la mijloc autoritățile publice, lucrul e și mai serios, și mai grav. Totdeuna nenorocitul de cetățian este turcul care pluteșce. Ne aducem aminte în cursul luptelor nóstre publice pentru libertate și egalitate bâte manopere n’au întrebuințat autoritățile ca totdeuna ele să aibă dreptate, ele să stea d’asupra ca untdelemnul. Atunci nu era sistemul mandatelor lăsate la domiciliu, era sistemul băgării unor scrisori pe cari le fabricau agenții polițienesci și nu le bǎgau subt pernă ca să ne denunțe ca conspiratori sau chiar asasini ai șefului suprem al Statului. Judecătorii de instrucție, înaintea cărora ne prezentam, vedeau mișelia, înțelegea și scopul și nu numai că ne liberau, dar încă înfrunta pe agentul poliției cu aceste cuvinte : «Nu mai umblați cu secături de acestea, căci este rușine !» A$i am făcut progres, dar în cestiunea acesta am rămas în urmă. Nu ni se aruncă sau ascunde scrisori compromițătdre, dar ne dau ca rebeli al legei, nu ne lasă nici mandate nici înșciințare și pe urmă ne espune sau la amendă, sau la aducere forțată. Domnul ministru al justiției recunoscea era în Senat defectuositatea legei în aceste părți ale ei. A cerut modificarea ei și a declarat că își va da tote silințele spre a ajunge cât de curând la acest resultat. Noi avem multă încredere în cuvintele d-lui Triandafil, căci îl seim și onest și cu bune disposițiuni. Insă tare mult ne temem că ceea ce a arătat d-sea că voes ce nu se va îndeplini. Din experiență stim că toți miniștrii de justiție au venit cu intențiuni bune spre a asigura libertatea individuală a cetățanului, și toți au plecat fără să facă nimic. Se vede că pe treptele putere! staționeză un spirit care, când vrei să faci bine, te trage înapoi, când vrei să faci roți, te împinge înainte. In tot coșul noi tot contăm pe promisiunele d-lui Triandafil. Nu se va lăsa să fie tras îndărăt de acel spirit, se va sinuci și va păși înainte spre a-și face datoria. D. Branca, ministru al lucrărilor publice și interim la poștă și telegraf,e de 50 ani, s’a ales deputat la 1870. Ca fost secretar la ministrul de agricultură și comerciu, se pricepe bine la afacerile economice și financiare. C. Chimir,un ministru de agricultură este un jurisconsult și orator de prima mână. N’a fost înregimentat în nici un partid. Politica lui Crispi a sprijinit-o în mai multe rânduri. *■ C.jilari, ministru de justiție este mai înn verstă. Are 64 ani. A fost de mai multe ori ales deputat. La 1884 a fost ales senator. Este un mare învățat, operile scrise ale lui sunt: «Viața lui Lavaranda» și «Machiavelli». După cât vedem, mare parte din noaL f^hinpt italian sunt bărbați destui nechineri în politică. Cât despre atitudinea lor politică de până acum, unii sunt dușmani ai politicei lui Crispi, alții anici. Membrii noului cabinet italian Eată detaliile ce se scriu despre nouil membru al cabinetului italian. D. Pelleux, ministru de resbel este de 52 ani. A luat parte la campania din 1859, 1860—61, 1866 și 1870. Cu ocazia ocupărei Romei, a fost comandant al artilerii care a a spart Porta Pia. In Cameră este membru de la 1887, făcea parte din stânga și a sprijinit întotdeauna politica lui Crispi. D. Colombo, ministru de finanțe este născut în Milano, în vârstă de 45 ani; a fost ales deputat întâia ora la 1886. A fost membru al partidei din drepta și a făcut oposiție crâncenă lui Crispi. Se jlice că e un tehnic eminent și că se pricepe nu numai la finanțe dar și la cestiuni industriale și comerciale. i Italia și Bulgaria Sofia, 12 Februarie. Respingend comunicării formării noului cabinet italian și programului d-lui di Rudini prin agentul diplomatic al Italiei d-i de Lonnaz, guvernul din Sofia a exprimat speranța că causa națională bulgară va găsi din partea noului minister italian acelaș sprijin ca și din partea guvernului precedent. Legea societaților în Francia Paris, 12 Februarie. șț Consiliul de miniștrii s’a ocupat de proiectul legei asupra asociațiunilor. Proiectul va proclama libertatea absolută a asociațiunilor sub condiția declarații prealabile. Asociațiunile, afară de cele de caritate, nu pot să posede imobile decât acelea destinate șederile membrilor săi. Orce membru al unei asociațiuni religiose are dreptul de a se retrage când vrea și se reclame partea sa din averea asociațiunei. Călcările de lege se pedepsesc cu închisore până la 5 ani. Proiectul prevede asociațiunile între străini și francesi și între străini numai. După declarația prealabilă guvernul pate să disolve pe acestea din urmă fără ca să recurgă la tribunale. Asociațiunile care cuprind străini, vor trebui să excludă pe orice membru care va fi desemnat de guvernul. Succesele Românilor la Paris Le Buletin medical publică lista studenților în medicină, cari au fost admiși ca șefi de serviciu, interni și esterni, în spitalele din Paris. Intre aceștia figurăm și mai mulți studenți români, ale căror nume le înregistrăm cu plăcere aoi. Aceștia sunt: d-nii Angelescu, Iliescu, (Hotel Dieu); I. Tomescu, Golesceanu, (Hopital de la pitié); Nanu, Anghelovici, Staicovici, Frumușanu, (Hopital Necker); Can tacuzino, Radovici, (Cochin); Iscovescu, Cohanescu, (Hopital Tenon); Georgescu, Carpatiano, (Hopital Saint-Louis) ; Cătuneanu, (Hôpital de Lourdiane-Pascal); Stoianovici, Gritzmann, (Hospice de la Salpetriere). -------------------------------- INFORMAȚIUNI Candideze pentru postul de prefect al poliției capitalei, d-nil. C. Budișteanu, senator, Colonel Tel, C. Manu, senator, A. Beldiman, senator, I. Ciuflea. Colonelul Jacques Lahovary. Pentru moment d. colonel Algiu gireza încă afacerile poliției. Recursul colonelului Polizu se av SAMBATA, DUMINECA, 14, 15 FEBRUARIE (2, 3 FEBR. st. v.) 1891 ABONAMENTE Inspitate-41 districte, un an 48 reusesc lnni 24 lec, trei .S. luni 1g lei. vă lunii 4 lei. Prihtim Preoți și Înrețitorii din sate abonamentul este re . 1 a CIUB la 80 lei de an. I J Pentru tóte țările fnimeî poștele, trimestrul 15 lei. 11 .? A se adresa: [MOVANMA.Js'administrațiunea ziarului și oficiele poștala la Havas, Laffite et June, 8, Place de la Bours a IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la lavinwriile postale. — Articolele nepublicate ce ard. — ’ judeca înaintea consiliului de reviste al armatei în ziua de 11 Martie. Iată din cine se va compune acest consiliu : Colonel Kirutzescu președinte , locot. coloneii Gramaticescu, Geanoiu, maiorii Hiotu și Gavril Theodorescu ca membrii. Ex. colonelul Polizu va fi asistat de d-nii avocați: Petre Grădișteanu, C. Boerescu și Gh. Vernescu. La examenul de obținere a diplomei de capacitate în științele comerciale ținut la școla Comercială din Capitala au reușit din 12 candidați numai 5 în ordinea următore : D-nii Isac B. Iancovici, Mihail Gr. Popescu, Const. M. Pomuț, Beniamin Pencil, Mauriciu Berger. —x— Senatul va asculta a<jii interpelarea d-lui Gh. Mârzescu cu privire la moșiile mănăstirești din Basarabia aparținând României. —x— Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea instrucțiunei publice : D. dr. N. Talceanu, profesor de igienă și medicină populară la școlla normală din Galați, D-na Sofia Antonescu, institutoră la clasa II-a de la școla de fete No. 1 din Piteșcu, și D-șora Paraschiva Vasiliu, institutora la clasa II-a de la școla de fete No. 3 din Botoșani. --X— Curtea de Apel din Craiova a respins cererea d-lui Simeon Mihălescu, de a i-se restitui suma de 160.000 lei în aur, pe care a depus-o ca garanție pentru liberarea sa proviso’ie , , , Capitalul depus la casa de consemnațiuni în timp de 2 ani și jumătate — de la iulie 1888 — a produs dobânda de 15.000 lei. D. Mihălescu va face recurs la casație în contra decisiunei curtei de apel. —x— D. C. P. Barcian, directorul școlei practice de agricultură de la Păncescu-Dragomirescu, județul Roman, a fost destituit din acest post și înlocuit prin d. D. Petrescu, absolvent al institutului agronomic din Paris și actual profesor de științele naturale la acea școlă. —X— Memorandul în cestia ardelena fiind gata în tóte limbele, aspra Comitetul de acțiune s’a întrunit pentru a hotărî asupra răspândirii Memorandului. Iată cum comitetul de acțiune, care a elaborat memorandul, a hotărît să’l distribue cu mai multă ușurință : D. Adamescu s’a însărcinat cu destinațiunea pentru Italia și Spania, d. Negulescu pentru Franța și Elveția, d. Simion Mehedinți pentru Grecia, d. I. Bratu pentru Englitera, d. Iordan Bogdan pentru Bulgaria, d. I. Rădulescu pentru Serbia și d. Policrat pentru Belgia. Pentru celelalte țări s’a luat disposul deja. Se va trimete cu preferință fiarelor, asociațiunilor de studenți, profesorilor, publiciștilor, diplomaților, etc. —x— Se aprobă ca op didactic partea a doua din cursul complet de Istoria Universală, care cuprinde «Istoria Grecilor», prelucrat de d. Petru Rășcanu, profesor la Universitatea din Iași, 1890 Iași. —x— D. dr. A. Babeș, se numeste pe Ziua depunerea jurământului, în postul de preparator de chimie, fisică și tehnologie la școla veterinară, în locul devenit vacant prin demisiunea d-lui A. Coloman. ----x— înmânându-î u petiție relativă la repausul de Duminecă. —x— Mișcarea populației capitalei în ultima săptămână : Nasceri 179 Decese 90 Principalele bule : Phusia 14 — Pneumonia 17—Ent. 7 etc. —XPentru a se putea forma un nomenclatură completă de tote (linarele și revistele ce apar în țară, necesară a se anecsa la tarifa abonamentelor de fiarele, direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor regulate administrațiunile de [fiarele și reviste să bine-voescá ar comunica, cât s’ar putea mai neîntârziat, numele Zaruluĭ sau revistei ce editeza, prețul și condițiunile de abonament, precum și décà în cazul când ar înceta de a mai apare, administrația restitue banii abonaților. Aceste șehițe primite se vor comunica și administrațiunilor poștale din străinătate spre a servi de basă la facerea abonamentelor. — X — Camera a început era discuția proiectului de lege asupra veneturei, proiect modificat din nou de comitetul delegaților. Raportor a fost d. I Const. Stroici. Proiectul a fost luat in considerație și azi discuția va urma pe articole. D. Deșliu, prefectul județului Covurlui, se află în capitală, venit spre a se consulta cu privire la greva ce a isbucnit la fabrica de cherestea Goetzet comp. Oă interpelare va fi adresată guvernului în acesta privință. — x— Repausul de Duminecă. Uă comisie compusă din președintele și alți 3 membrii ale societăței funcționarilor comerciali s’au presentat erîd-lul președinte al camerei. 5 Disérá a doua consfătuire în sala Universităței, a membrilor corpului didactic în privința proiectului de lege asupra reorganisărei învățământului public. —x—• Camera a adoptat proiectul de lege pentru construcția unei linii ferate de la Zimnicea-Roșiorii-de-Vede. „Românul" de Duminică Românulu literar va conține mâine: D’ale săptămânei—Povestea septemânei O. Mirbeau —Cronică, Din depărtare, De la Căsciore —Desmostenita P. Mușoiu—Lună, tu veZi.<* poesie de d-na Voronca—Printre valuri, poesie de C.. Buzdugan — Cântecul leneșel poesie de N. G. Rădulescu-Niger—Rețeta septemânei —Cronică internațională — Arhiducele Frantz-Ferdinand — Ministerul italian—D-na Judic. Sciința popularisată de Maltewski —Sciri teatrale—Cărțile săptămânei Săptămâna politică —Uă insulă curiosa—Pădurile din America—Doruri. Poesie de V. D. Păun. Portretele și biografiile d-lor I. C. Brătianu, General Manu și general Florescu. Berlin, 13 Februarie. Un prânz s’a dat erî la ambasada Franciei în onorea imperatului. D-na Herbette s’a așezat între imperatul își principele Henric. D. Herbette era așezat în fața principesei Henric. Impérátésa nu a luat parte la prânZ. Roma, 13 Februarie Se asigură că Camerile, îndată ce vor lua cunoșcință de programul noului cabinet, se vor amâna penă la în luna Marte. D. Crispi s’a decis să ia parte la lucrările Camerei. Paris, 12 Februarie. Agenția Havas anunță că regele Milan desminte în mod formal soriile publicate de Novosti din Petersburg relativă la oă bolă gravă cronică de care ar fi atins regele Alecsandru. Agenția Română Havas.