Romanulu, februarie 1891 (Anul 35)

1891-02-14

ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea, ANUNcIuEI Linia de 30 litere, petit pagina IV................ 40 ban » » . „ „ III..............2 iei- „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ctiarului. ÎN’ 1­ 1 N­avas- Laffire et C­une, 8. Place de la Bonts( MN eT VLȚ1 A.'3 la"0*1 naacenStein et Vogler. Otto Maasfi) Din főrie cele alte direct la administrațiunea Ziarului. Scrisorile nefrancate se refusă — Vineri diminața BUGURESCI, 13 FAURAR Alegerile în Spanie s’au terminat și majoritatea a avut’o guvernul con­servator, guvernul clerical. Nu e vorbă că s’au petrecut multe scan­daluri, s’au comis­­ multe ilegalități. Autoritățile au mers până la anula­rea alegerii adversarilor lor și pro­clamarea amicilor ca buni aleși. In altă parte s’a spart urna ca să nu isbutesca oposițiunea, fiind­că se simțise că majoritatea era contra guvernului. Cu tote acestea guver­nul resemăndu-se pe numărul cel mare de majoritate ce are în cor­­tezi nu se tulbură, înfruntă opiniu­­nea publică și guverneză contra spi­ritului general care, deci i-a dat voturi de frică sau prin înțelepciune, nu’i a dat nici inima, nici sim­patia. — In Italia guvernul s’a complec­tat de personele a căror biografie o publicăm mai înainte. D. di Rudini pare că nu pate să merga însă cu uă firmă conservatore și, ca să răs­­pund­ la la atacurile foilor fostului președinte de consiliu, că prin actua­lul minister se constitue vechia drepta și se aduce la putere reac­­țiunea, e hotărît să facă filele a­­cestea uă declarațiune, acea că pute să fie pre­cari diferințe gradate de o­­piniuni cu membrii din majoritate, dar că vechia animositate a dis­părut. D. Crispi era să fie răsplătit de către rege cu titlu de noblețe, pen­tru serviciile ce a făcut țarei și tro­nului, dar fostul prim-ministru a re­fuzat D. Crispi și d- Zanardelli erau să plece din Roma și să nu ia cât­va timp parta la lucrările Corpurilor le­­giuitore, vise pe cât se vede ’și au schimbat opiniunile. El nu numai că vor rămânea în capitala­­ Italiei, dar încă vor lucra ln oposițiune. Decă d. Biancheri își va da­­ demisiunea din președenția Camerei, d. Zanar­delli își va pune candidatura ca sé începá lupta cu noul minister.­­Călătoria arc­iducelui Franț Fer­dinand la Petersburg face încă o­­biectul preocupărilor politice, fiarele din Viena și cele din Petersburg caută a înlătura ori­ce importanță politică acestei visite, pare că s’ar teme de a nu deștepta bănieți din partea ce­­lor­l­alte puteri cari fac parte din în­treita alianță. Dar ele se înșală, căci uă telegra­mă, pe care o publicăm aci mai jos, ne arată cât temeia pune cel din Berlin pe acesta visită și cât se în­grijesc de probabilitatea unei schim­bări a politicei Austro-Ungariei față cu Germania și Italia. Agenția Havas ne comunica următorele telegrame : Viena, 12 Februarie. Vă scrisore din Berlin adresată Cores­pondenței Politice desminte știrile după cari călătoria Arh­iducelui Franz Ferdinand ar fi provocat vr’uo neliniște în Germania. Nici uă dată la Berlin nu s’a presupus că Aus­tria caută prin silințe secrete se reînoesc ca relațiunile cu Rusia în detrimentul Germa­niei. Din contră Germania privește cu ochi forte favorabili primirea cordială pe care Curtea al Rusiei a făcut-o arh­iducelui; a­­cesta primire se consideră ca un simpto­­mă de continuare a bunelor raporturi în­tre Austria și Rusia, de consolidare a prin­cipiului monarchic și ca oă nouă garanție a menținerii păcii. D. Nigra a comunicat erî d-lui Kalnoky circularea d-lui di Rudini. Fundator: C. A. HUSEIT! REDAOȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZGJANÜ, No. 12 Édiț­iunea de disiaineță Legile și cei cari le aplică Eri d. D. Gianni ’și-a desvoltat în Senat interpelarea domniei sale a­­supra unor abuzuri ce s’au făcut cu emiterea mandatelor de aducere și asupra modului cum s’a procedat cu ele. E că de ce este vorba. Domnul Delavrancea și încă două­­trei persone, care au luat parte la a­­legerea de la 20 ianuarie, au denun­țat parchetului nisce violențe și bă­tăi din partea unor bătăuși, alegă­tori sau nu. Domnul judecător, după ce a primit rechizitorul procurorului, a voit să facă instrucțiunea și a tre­buit să chieme personele ma­­ sus numite. După lege domnia s­a era o­­bligat să trimită un mandat de în­­fuțișare, dacă nu venea, după acest mandat, să le pue la amendă con­form legei și numai a treia oră se dea mandat de aducere. Domnul ju­decător a procedat cu totul alt­fel. Domnia sea a trimis să telegramă prefecturii poliției și acesta, fără să observe regularitatea actului, fără să ție cont de mărginirea acțiunei sale In acesta privință, copiază tele­grama judecătorului și cu un ordin, negreșit polițienesc, o trimite secțiu­nilor respective unde locuiau acele persone spre a le aduce, cu alte cu­vinte de guler, d-lui judecător. Nu în modul acesta se dau man­datele, fie de înfățișare fie de adu­cere. Ele trebue să aibă eticheta ca­binetului d-lui jude de instrucțiune, Ziua chiămării, causa pentru ce­l s­chiămat, sigiliul și tote formele ce­rute pentru un asemenea act de uă importanță așa de mare. Depeșa adresată poliției negreșit nu avea nici uă valore în fața unui om de legi, dar când este în mâna unor omeni fără nici uă considera­ție nici de persone nici de legi, a­­buzul se face, violența se săvâr­­șesce. D. Gianni și d. Petre Grădișteanu au arătat aceste abuzuri și neregula­­rități ale judecătorului de instrucțiune și ale poliției, cerând atât încetarea lor pe viitor cât și pedepsirea culpa­bililor. D. ministru al justiției, respunzând interpelatorului,­­zice că legea actuală e defectos. In privința garanțielor libertăței individuale și trebue cât de curând modificată. Susține însă că în cestiunea de față, de­și pate tri­miterea mandatului prin poliție și în modul cum s’a trimis nu era regu­lat, dar nu constitue să vină, căci i s’a dat inteia mandate de înfățișare acelor persone, dar că ne­găsindu-le acasă, le-au lăsat agenții polițieneșci cu procese verbale. Mai intéiü că nici așa nu era re­gulat, nu era legal. Chiar dacá am admite că mandatele de înfățișare au fost într’adevăr lăsate cu proces ver­bal, totuși de judecător de instruc­țiune trebuia să mai întrebuințeze un mijloc, să aplice amenda și numai în urmă să dea mandatele pe cari le-a trimis poliției. Faptul este destul de însemnat, căci un representant al justiției, care tocmai e pus să ne apere în contra rea­făcătorilor și contra forței bru­tale a agenților fără scrupul al po­­liției, ne dă pe mâna lor să ne trateze după cum avem trecere sau nu la el, după ideiele și principle ce representăm : dacá suntem din oposiție, să ne ia de guler și să ne maltrateze; dacă suntem amicii gu­vernului, să se prosterne până la pă­mânt în fața noistră. Dar cea ce ne preocupă pe noi mai mult, este ces­tiunea lăsării mandatelor la domi­ciliu cu proces-verbal, negreșit dacă voiesce d. comisar. Am vorbit cu altă ocasiune de a­­buzurile ce se fac cu lăsarea man­datelor la domiciliu prin proces-ver­bal ln afaceri particulare. E destul ca agentul forței publice să fie cum­părat de adversar ca să te pome­nesc­ la sine condamnat definitiv și ruinat fără a mai putea face cea mai mică demarșe pentru a-ți scăpa averea, deci nu de multe ori chiar onorea. In afaceri puse unde se află la mijloc autoritățile publice, lucrul e și mai serios, și mai grav. Tot­­deuna nenorocitul de cetățian este turcul care pluteșce. Ne aducem aminte în cursul lup­telor nóstre publice pentru libertate și egalitate bâte manopere n’au în­trebuințat autoritățile ca tot­deuna ele să aibă dreptate, ele să stea d’asu­­pra ca untdelemnul. Atunci nu era sis­temul mandatelor lăsate la domiciliu, era sistemul băgării unor scrisori pe cari le fabricau agenții polițienesci și nu le bǎgau subt pernă ca să ne denunțe ca conspiratori sau chiar asasini ai șefului suprem al Statu­lui. Judecătorii de instrucție, înaintea cărora ne prezentam, vedeau mișelia, înțelegea și scopul și nu numai că ne liberau, dar încă înfrunta pe agentul poliției cu aceste cuvinte : «Nu mai umblați cu secături de acestea, căci este rușine !» A$i am făcut progres, dar în ces­tiunea acesta am rămas în urmă. Nu ni se aruncă sau ascunde scri­sori compromițătdre, dar ne dau ca rebeli al legei, nu ne lasă nici mandate nici înșciințare și pe urmă ne espune sau la amendă, sau la aducere forțată. Domnul ministru al justiției recu­­noscea era în Senat defectuositatea legei în aceste părți ale ei. A cerut modificarea ei și a declarat că își va da tote silințele spre a ajunge cât de curând la acest resultat. Noi avem multă încredere în cuvintele d-lui Triandafil, căci îl seim și onest și cu bune disposițiuni. Insă tare mult ne temem că ceea ce a arătat d-sea că voes ce nu se va îndeplini. Din experiență stim că toți miniștrii de justiție au venit cu intențiuni bune spre a asigura libertatea individuală a cetățanului, și toți au plecat fără să facă nimic. Se vede că pe trep­tele putere! staționeză un spirit care, când vrei să faci bine, te trage îna­poi, când vrei să faci roți, te împinge înainte. In tot coșul noi tot contăm pe promisiunele d-lui Triandafil. Nu se va lăsa să fie tras îndărăt de acel spirit, se va sinuci și va păși înainte spre a-și face datoria. D. Branca, ministru al lucrărilor publice și interim la poștă și tele­graf,­e de 50 ani, s’a ales deputat la 1870. Ca fost secretar la minis­trul de agricultură și comerciu, se pricepe bine la afacerile economice și financiare. C. Chimir,un ministru de agricul­tură este un jurisconsult și ora­tor de prima mână. N’a fost înregi­mentat în nici un partid. Politica lui Crispi a sprijinit-o în mai multe rân­duri. *■ C.­jilari, ministru de justiție este mai înn verstă. Are 64 ani. A fost de mai multe ori ales deputat. La 1884 a fost ales senator. Este un mare învățat, operile scrise ale lui sunt: «Viața lui Lavarand­a» și «Ma­chiavelli». După cât vedem, mare parte din noaL f^hinp­t italian sunt bărbați des­­tui nechineri în politică. Cât­­ despre atitudinea lor politică de până acum, unii sunt duș­mani ai politicei lui Crispi, alții a­­nici. Membrii noului cabinet italian Eată detaliile ce se scriu despre nouil membru­ al cabinetului italian. D. Pelleux, ministru de resbel este de 52 ani. A luat parte la cam­pania din 1859, 1860—61, 1866 și 1870. Cu ocazia ocupărei Romei, a fost comandant al artilerii care a a spart Porta Pia. In Cameră este membru de la 1887, făcea parte din stânga și a sprijinit în­tot­deauna politica lui Crispi. D. Colombo, ministru de finanțe este născut în Milano,­­ în vârstă de 45 ani; a fost ales deputat în­tâia ora la 1886. A fost membru al partidei din drepta și a făcut opo­siție crâncenă lui Crispi. Se­­ jlice că e un teh­nic eminent și că se pri­cepe nu numai la finanțe dar și la cestiuni industriale și comerciale. i Italia și Bulgaria Sofia, 12 Februarie. Resping­end comunicării formării noului cabinet italian și programului d-lui di Rudini prin agentul diplo­matic al Italiei d-i de Lonnaz, gu­vernul din Sofia a exprimat spe­ranța că causa națională bulgară va găsi din partea noului minister ita­lian acelaș sprijin ca și din partea guvernului precedent. Legea societaților în Francia Paris, 12 Februarie. șț Consiliul de miniștrii s’a ocupat de pro­iectul legei asupra asociațiunilor. Proiectul va proclama libertatea absolută a asocia­­țiunilor sub condiția declarații preala­bile. Asociațiunile, afară de cele de caritate, nu pot să posede imobile de­cât acelea destinate șederile membrilor săi. Or­ce mem­bru al unei asociațiuni religiose are drep­tul de a se retrage când vrea și se re­­clame partea sa din averea asociațiunei. Călcările de lege se pedepsesc cu închi­­sore până la 5 ani. Proiectul prevede asociațiunile între străini și francesi și între străini numai. După declarația prealabilă guvernul pate să di­­solve pe acestea din urmă fără ca să re­curgă la tribunale. Asociațiunile care cuprind străini, vor trebui să excludă pe ori­ce membru care va fi desemnat de guvernul. Succesele Românilor la Paris Le Buletin medical publică lista studen­ților în medicină, cari au fost admiși ca șefi de serviciu, interni și esterni, în spi­talele din Paris. Intre aceștia figurăm­ și mai mulți stu­denți români, ale căror nume le înregis­trăm cu plăcere aoi. Aceștia sunt: d-nii Angelescu, Iliescu, (Hotel Dieu); I. Tomescu, Golesceanu, (Ho­­pital de la pitié); Nanu, Anghelovici, Stai­­covici, Frumușanu, (Hopital Necker); Can­­­ tacuzino, Radovici, (Cochin); Iscovescu, Cohanescu, (Hopital Tenon); Georgescu, Carpatiano, (Hopital Saint-Louis) ; Cătu­­neanu, (Hôpital de Lourdiane-Pascal); Sto­­ianovici, Gritzmann, (Hospice de la Sal­­petriere). --------------------------------­ INFORMAȚIUNI Candideze pentru postul de pre­fect al poliției capitalei, d-nil. C. Budișteanu, senator, Colonel Tel, C. Manu, senator, A. Beldiman, senator, I. Ciuflea. Colonelul Jacques Lahovary. Pentru moment d. colonel Algiu gireza încă afacerile poliției. Recursul colonelului Polizu se av SAMBATA, DUMINECA, 14, 15 FEBRUARIE (2, 3 FEBR. st. v.) 1891 ABONAMENTE Ins­pitate-41 districte, un an 48 reu­­sesc lnni 24 lec, trei .­­S. luni 1g lei. vă lunii 4 lei. Prihtim Preoți și În­reț­itorii din sate abonamentul este re­­­ . 1 a CIUB la 80 lei de an. I J Pentru tóte țările fnim­eî poștele, trimestrul 15 lei. 1­­1 .? A se adresa: [MOVANMA.Js'administrațiunea ziarului și oficiele poștala­­ la Havas, Laffite et­­ J­une, 8, Place de la Bours a IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și­ BELGIA, la lavi­nwriile postale. — Articolele nepublicate ce ard. — ’ judeca înaintea consiliului de reviste al armatei în ziua de 11 Martie. Iată din cine se va compune acest con­siliu : Colonel Kirutzescu președinte , locot. coloneii Gramaticescu, Geanoiu, ma­iorii Hiotu și Gavril Theodorescu ca membrii. Ex. colonelul Polizu va fi asistat de d-nii avocați: Petre Grădișteanu, C. Boerescu­ și Gh. Vernescu. La examenul de obținere a diplo­mei de capacitate în științele comer­ciale ținut la școla Comercială din Capitala au reușit din 12 candidați numai 5 în ordinea următore : D-nii Isac B. Iancovici, Mih­ail Gr. Popescu, Const. M. Pomuț, Be­niamin Pencil, Mauriciu Berger. —x— Senatul va asculta a<jii interpelarea d-lui Gh. Mârzescu cu privire la mo­șiile mănăstirești din Basarabia a­­­parținând României. —x— Se numesc definitiv la catedrele lor, conform art. 364 din legea in­strucțiunei publice : D. dr. N. Talceanu, profesor de i­­gienă și medicină populară la școlla normală din Galați, D-na Sofia Antonescu, institutoră la clasa II-a de la școla de fete No. 1 din Piteșcu, și D-șora Paraschiva Vasiliu, institu­­tora la clasa II-a de la școla de fete No. 3 din Botoșani. --­X­— Curtea de Apel din Craiova a res­pins cererea d-lui Simeon Mihălescu, de a i-se restitui suma de 160.000 lei în aur, pe care a depus-o ca ga­ranție pentru liberarea sa provi­so­’i­e , , , Capitalul depus la casa de con­­semnațiuni în timp de 2 ani și jumă­tate — de la iulie 1888 — a produs dobânda de 15.000 lei. D. Mihălescu va face recurs la ca­sație în contra decisiunei curtei de apel. —x— D. C. P. Barcian, directorul școlei practice de agricultură de la Păn­­cescu-Dragomirescu, județul Roman, a fost destituit din acest post și înlo­cuit prin d. D. Petrescu, absolvent al institutului agronomic din Paris și actual profesor de științele natu­rale la acea școlă. —X— Memorandul în cestia ardelena fiind gata în tóte limbele, aspra Co­mitetul de acțiune s’a întrunit pen­tru a hotărî asupra răspândirii Me­morandului. Iată cum comitetul de acțiune, care a elaborat memorandul, a ho­­tărît să’l distribue cu mai multă u­­șurință : D. Adamescu s’a însărcinat cu destinațiunea pentru Italia și Spa­nia, d. Negulescu pentru Franța și Elveția, d. Simion Mehedinți pentru Grecia, d. I. Bratu pentru Englitera, d. Iordan Bogdan pentru Bulgaria, d. I. Rădulescu pentru Serbia și d. Policrat pentru Belgia. Pentru cele­lalte țări s’a luat dis­posul deja. Se va trimete cu pre­ferință fiarelor, asociațiunilor de stu­denți, profesorilor, publiciștilor, di­plomaților, etc. —­x— Se aprobă ca op didactic partea a doua din cursul complet de Istoria Universală, care cuprinde «Istoria Grecilor», prelucrat de d. Petru Răș­­canu, profesor la Universitatea din Iași, 1890 Iași. —x— D. dr. A. Babeș, se numeste pe Ziua depunerea jurământului, în pos­tul de preparator de chimie, fisică și teh­nologie la școla veterinară, în lo­cul devenit vacant prin demisiunea d-lui A. Colom­an. ----x— înmânându-î u­ petiție relativă la repausul de Duminecă. —x— Mișcarea populației capitalei în ul­tima săptămână : Nasceri 179 Decese 90 Principalele bule : Phu­sia 14 — Pneumonia 17—Ent. 7 etc. —X­­­Pentru a se putea forma un no­menclatură completă de tote (lina­­rele și revistele ce apar în țară, ne­cesară a se anecsa la tarifa abona­mentelor de fiarele, direcțiunea ge­nerală a telegrafelor și poștelor regu­late administrațiunile de [­fiarele și reviste să bine-voescá a­r comunica, cât s’ar putea mai neîntârziat, nu­mele Z­aruluĭ sau revistei ce edi­­teza, prețul și condițiunile de abo­nament, precum și décà în cazul când ar înceta de a mai apare, ad­ministrația restitue banii abonaților. Aceste șeh­ițe primite se vor co­munica și administrațiunilor poștale din străinătate spre a servi de basă la facerea abonamentelor. — X — Camera a început era discuția pro­iectului de lege asupra veneturei, proiect modificat din nou de comi­tetul delegaților. Raportor a fost d. I Const. Stroici. Proiectul a fost luat in considera­ție și azi discuția va urma pe ar­ticole. D. Deșliu, prefectul județului Co­­vurlui, se află în capitală, venit spre a se consulta cu privire la greva ce a isbucnit la fabrica de cherestea Goetz­et comp. Oă interpelare va fi adresată gu­vernului în acesta privință. — x— Repausul de Duminecă. Uă comisie compusă din președin­tele și alți 3 membrii al­e societăței funcționarilor comerciali s’au presen­tat erî­d-lul președinte al camerei. 5 Disérá a doua consfătuire în sala Universităței, a membrilor corpului didactic în privința proiectului de lege asupra reorganisărei învățămân­tului public. —x—• Camera a adoptat proiectul de lege pentru construcția unei linii ferate de la Zimnicea-Roșiorii-de-Vede. „Românul" de Duminică Românulu literar va conține mâine: D’ale săptămânei—­Povestea sep­­temânei O. Mirbeau —Cronică, Din depărtare, De la Căsciore —Desmos­­tenita P. Mușoiu—Lună, tu veZi.<* poesie de d-na Voronca—Printre va­luri, poesie de C.­­­­. Buzdugan — Cântecul leneșel poesie de N. G. Rădulescu-Niger—Rețeta septemânei —Cronică internațională — Arh­idu­­cele Frantz-Ferdinand — Ministerul italian—D-na Judic. Sciința popularisată de Maltewski —Sciri teatrale—Cărțile săptămânei Săptămâna politică —Uă insulă cu­­riosa—Pădurile din America—Doruri. Poesie de V. D. Păun. Portretele și biografiile d-lor I. C. Brătianu, General Manu și general Florescu. Berlin, 13 Februarie. Un prânz s’a dat erî la ambasada Fran­ciei în onorea imperatului. D-na Herbette s’a așezat între imperatul își principele Henric. D. Herbette era așezat în fața principesei Henric. Impérátésa nu a luat parte la prânZ. Roma, 13 Februarie Se asigură că Camerile, îndată ce vor lua cunoșcință de programul noului cabi­net, se vor amâna penă la în luna Marte. D. Crispi s’a decis să ia parte la lucră­rile Camerei. Paris, 12 Februarie. Agenția Havas anunță că regele Milan desminte în mod formal soriile publicate de Novosti din Petersburg relativă la oă bolă gravă cronică de care ar fi atins re­gele Alecsandru. Agenția Română Havas.

Next