Romanulu, martie 1891 (Anul 35)
1891-03-01
ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vel putea. A N UN CI UE I LiDia de 30 litere, petit pagina IV.............. 40 baa ?etí° " . » » r HI........... 2 lei - _ inseițiuni și reclame pagina III si IV linia , 2 — ' 11 n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea jarului. !Nt Pv, pafia Iiaia 8‘ Laffire et C‘nie 8. Place de la Roma, ‘ „ “11,1 d'IH. Haacenstein et Vogler, Otto Maassun Jín.VbilA, la Din țdrile cele alte direct la administrațiunea Ziarului. Scrisorile nefrancate se refusă . Sâmbătă dimineta BUCURESCI, 28 FAURAR Că uă viperă se ascunde subt florile cari s’au aruncat în calea arhiducelui Frantz Ferdinand la Petersburg și Moscva, nu mai este nici să îndouială. Cei din Berlin au văzut și el și, cu tostă nepăsarea presei germane, cu tote declarațiunile că nu se tem de nici un eveniment ostil Statului german, lumea politică se ocupă de acesta călătoria, de primirea strălucită a viitorului împărat al Austriei de către ruși. De la plecarea arhiducelui din Viena pentru frontiera rusăscă, atititudinea omenilor politici de la Berlin, atitudinea chiar a împăratului Wilhelm II s-a schimbat precum. Limbagiul foilor oficiase fața cu Francia a început să fie forte binevoitor, împăratul a trimis oă serie dre plină de cele mai frumose sentimente pentru talentele francese Academiei de bele arte din Paris cu ocasiunea morții pictorului Meissonnier. Impăratula Fre^ie de asemenea s’a dus în Francia, pe cât să vede, din îndemnul fiului său, pentru a stărui ca pictorii francezi să expite operile lor la exposiția artistică din Berlin. Dăcă n’a isbutit, acesta nu e un cuvăit. Tendința se văde însă îndestul de bine. Pictorii au cedat mai mult unor manifestări ale câtorva eșaltați, decât sentimentului lor. Ceea ce nu s’a făcut însă pe acestă cale, se póte face pe alta. Dăcă Wilhelm II are intențiuni de a se Împăca cu Francia, lucrul este forte lesne. N’are decât să înapoeze cea ce a luat resbelul de la 1870 și suntem siguri că toți francezii se vor uni spre a arăta satisfacerea lor. Pe cât timp Alsacia și Lorena vor rămânea în posesiunea Germaniei, un abis va fi totdeauna deschis între națiunea franceză și cea germană. Agenția Havas ne comunică urmatorele telegrame : Paris, 27 Februarie. Plecarea Imparătesei Frederic s’a făcut fără incident; câteva sute de trecători și de curioși au asistat la intrarea împărătesei în gară; un mare număr de persone au salutat. Calais, 27 Februarie. Impărătesa a sosit la Calais Insolită de ambasadorul contele Muenster; ea s-a îmbarcat după amiații pentru Englitera. Nici un incident. Spălatu, 27 Februarie. Un prânz de gală s’a dat ori pe bordul vasului amiral german «Kaiser» autorităților civile și militare ale orașului. S’au schimbat toasturi în sănătatea împăraților Franz Iosef și Wilhelm. Londra, 27 Februarie. Nuci desordine s’au produs în minele din Silksworth, s’au sfărâmat porțile și ferestrele. Poliția a împrăștiat mulțimea. Bruxelles, 27 Februarie. Din desbaterile consiliului de revizuire resulta: In procesul celor 4 grenadiri chemați în justiție pentru exces, că faptele care li s’au imputat sunt independente de amenințările socialiste. Viena, 27 Februarie. Alegerile pentru Cameră s-au început nefl cu uă alegere la Triest, d-nul Luzzato deputateșind, a fost reales. Madrid, 27 Februarie. Guvernul a hotărât să denunțe tote tractatele de comerț conținând clausa națiunei celei mai favorisate. Acesta decisiune s’a notificat puterilor Fundator: C. ROSE ITI REDACȚIA ȘI ADffLOTSTRAȚIA Îj spRADA BREZOIANU, No. 12 DUMINECA, 1 MARTE (17 FEBR. st. v.) 1891 ' X Lumineză-te s la Capital abonamente vei fi și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei, trei , luni l1 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învăițătorii din sate abonamentul este redusa 30 lei de an. Pentru tote gările Uniunei postaje, trimestrul 16 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațitmea ziarului și oficiile poștale TM U HaV 88’ * fiWe, 8, Place de 1* Bourser GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, tabia, peștele. — Articolele nepublicate se ard. — K CRISA Crisa următia, soluțiunile cele mai diverse se dau, nimic însă nu s’a putut decide până în momentul de față. M. S. Regele, chiamă, rînduri rînduri, pe diversele persone politice mai cu vatră, spre a cere sfatul lor. El s’a consfătuit cu președinții corpurilor legiuitore, astăzi diminăță a chiemat la palat pe d-nii N. Crețulescu, M. Cogălnicanu, D. Bratianu și Docan. Apoi vor fi chiemați, după cât se spune, d-nii D. Ghica, P. Carp, Lascar Catargiu, etc. După cât rpese din ideile emise de unii d:n acei bărbați politici, ideea unui ministru ghivecin pare a nu fi părăsită. Se pune chiar în vite numele d-lor C. Brătianu, M. Cogâlnicenu N. Crețulescu, general Florescu, care ar face parte din acea combinațiune. In acel caz este probabil că s’ar disolva ambele Corpuri legiuitore și s’ar procede la alegeri generale. Nu seim decá acestă soluțiune nu ar da la rândul ei un Cameră ghiveci, și deci s’ar necesita u nouă disolvare, spre a eși din încurcătura politică în care ne aflăm. S’a vorbit și de un minister pur conservator, excluzându-se cu totul elementul junimist. In acest caz nu se scie de cä guvernul ar obține, mnainritatpn în Senat și este mai mult ca probabil că în Cameră s’ar forma uă majoritate ostilă noului cabinet. Din aceste alternative, capul Statului nu pate eși. Ori un minister liberal-conservator cu disolvarea Camerei, ori unul junimist cu disolvarea Senatului. Ori un minister ghivecin, cu disolvarea ambelor corpuri legiuitore. Ori uă încercare cu bărbați politici de a doua mână, cari s’ar lupta spre a obține bugetul și [a prelungi agonia până la toamnă. Orice s’ar face, disolvarea., pe care cercurile înalte voiau să o înlăture, a devenit inevitabilă; înțelepciunea partidelor și a diverselor grupuri va consta deci, de aci înainte, în a se pregăti spre a fi în stare să jace un rol insersi*iv în viitorea luptă electorală. Numai înlăturându-se alianțele monstruase, alianțele basate pe interesele momentului, și căutând a se face apropiere firesc, apropieri basate pe principii, numai astfel se va putea eși din provisoratul în care ne aflăm de mai mulți ani. Datoria tutor bărbaților, cari vor să înceteze frământările nefoortete țărei și să se formeze un guvern stabil, este a pune chiar de acuma temeliile pe cari se vor rezăma alianțele electorale. Daci acele temelii vor fi de același ciment, ele vor fi tari și, după isbândă, nu se vor desface. Alianța electorală de azili, va deveni guvernul de mâine. Orice încercare de a eși din critica situațiune în care ne aflăm, bazată pe unirea elementelor cu principii opuse, va fi zadarnică. Chiar daca acele grupări ar isbuti,az B, ele nu vor putea da naștere decât la guverne slabe în care fiecare va încerca, prin intrigă și calomnie, a trage pe sfera pe aliatul său. Cel mai viclean va isbuti pare că ia locul tovarășului său, dar la rândul său va fi gonit de un altul și mai viclean. Când însă unitatea va fi între părțile contractante, cea ce va exista numai când aceleași principiuri ne vor călăuzi, atunci cel mai sincer, cel mai credincios principiilor se va impune și, dobîndind stima tuturor, va da un guvern stabil și folositor țărei. Astfel fiind oricare ar fi soluțiunea ce s’ar da crisei actuale, noi vom urma a lupta pentru reconstituirea unui partid cu aspirațiuni sincer liberale, care să fie în stare să facă uă bună și onestă administrațiune. Romîn. Congresul păcei Se scia UfT acum de care ce câțiva bărbați politici din Roma au proecat un congres al păcei în capitala Italiei. D. Maxime du Camp a trimis unuia din organisatorii congresului să scrisore în care zice : «Eu cred că congresul va bine-merita de la genul uman daca va supune guvernelor Europei și Statelor Unite ale Americei propunerile urmâtore : «1. Un congres diplomatic, representând diferitele puteri, se va întruni în fiecare an, la uă epocă și pe un timp determinat pentru a examina situațiunea poporelor între ele, a împăca dificultățile și a servi de arbitru în cas de conflict care târână fiscel «I. Nici un resbel nu va putea fi declarat decât după două luni de la incidentul ce l’a provocat. Pe timpul acesta datoria neutrilor va fi de a propune un arbilragiu. «III. Nici un resbel nu se va putea declara decât după ce se va supune prealabil, pe calea plebiscitului, la aprobațiunea națiunilor cari se prepară a intra în luptă. «IV. Vrăjmășiele nu vor putea începe decât după oă lună de la declarațiunea oficială a resbelului. «Intr’un cuvânt, a face tot ce se pate pentru a împedica facerea resbelului, și, daci nu va reuși, a constrînge pe luptători d’a uza de lealitate pe care nu o cunosceancă. «Resbelul trebue să fie pe cât se pote asemănat cu duelul. Duelul nu este permis, dar este tolerat, cu condițiune de a se lupta cu arme egale și sub privegherea martorilor răspunzători. Pe câtă vreme resbelul va fi înveșmântat cu acest caracter, el nu va fi decât un brigandagiu care va permite celui mai tare de a sugruma pe cel mai slab pentru a’l despuia mai bine. In ziua când se va hotărî a se aplica resbelului legile moralei care sunt scăparea probității omenesci, resbelul va fi așa de bolnav că nu va trebui decât să dispară, căci Îi va fi peste putință d’a mai exista.» Directorul Revistei revistelor a cerut de la câteva personaje opiniunea lor asupra scrisorei d-lui Maxime du Camp. Sir Charles Dilke a răspuns, între altele, că aceste propuneri sunt fără sancțiune, pentru că pe d’uă parte plebiscitele sunt dificile și pe de altă parte, cum se va face ca să fie admise decisiunile luate de puteri în cazul unde, după uă anchetă, că mare putere se va hotărî a menține armamentele sale și a nu se supune dicisiunei celor la alte puteri ? D. Melchior de Vogue a răspuns prin următorea scrisore: «îmi cereți sentimentul meu asupra reușitei posibile a Congresului universal al păcei. Eu cred cu Dar lidițiunea de diminuță m că lupta violentă este uă lege a naturei care domnesce peste toți; cer cu Joseph Maistre că este să lăie divină , două feluri diferite de a numi același lucru. Daci este cu piiință ca uă fracțiune a societății omenești,— să punem tot ocidentul cviilisat, — va ajunge să suspende efectul acestei legi, rase mai instinctie se vor însărcina să o aplice contra nostru; acele rase vor da dictate naturei contra rațiunei omenesci; ele vor reuși, pentru că signanța păcii,—nu Z’C pacea, Zic signața absolută a păcii,—ar da naștere înainte de jumătate secol la uă ca opțiune și uă decădere mai de stingătore a omului decât răul reswm. * ' ‘ ' «Eu cred că trebue să faceț^penti» resbel, lege criminală, cetir ce furăm pentru tote? legile criminale: a’l înflulci pentru a face aplicarea așa ch rară pe cât de posibilă, a încerca pra tóte silințele a’l face netrebuincios. Experiența istoriei ne învăță că resbelul nu se póte suprima pe câtă vreme va fi pe pământ doui omeni, pcine, bani și că femeie între ei. «Vom fi forte fericit dăcă Congresul îmi va da desmințire , mă îndoiesc însă că o va da istoriei, nature, lui Dumnezeu»Mai răspund și alții, dar răspunsurile n’au așa de mare importanță. Jules Clareix are oă opiniune care merită a fi reprodusă. D-sea zice că înțelegerea generală pe care o provine Universal PeaceT Congress este un vis pute, dar desigur cel mai frumos vis. Oricum va fi, noi credem că începutul organisatorilor congresului din Roma merită laudă. Daci nu vor ajunge la un resultat dorit de omenirea civilisată, desigur un început spre bine va fi. Poporele se vor deda cu ideia păcei, și acesta este destul de uăcam dată. V. Senatul, lucru care toți au încercat să înlăture. Póte se va face un cabinet care va încerca sa trăăsca prin espediente pânăă espirarea mandatului oamerilor. Dar un espedient nu este uă soluțiune. Criza actuală este una din cele mai complicate prin care a trecut teza. Criza ministerială și Presa Voința Națională își termină articolul sau prin următorele reflecțiuni: Țara a fost îndestul de nesocotită și citt tnCgt/wirM. 'pbiZiî'j. ța. iî. vi&umii că un rezvor are cu putință în împrejurările actuale. Criza de astă dată va trebui să aibă o soluțiune seriosa și cabinetul No. 6 nu va mai putea fi un cabinet concentrat. Astfel vom intra Intr’uă periada care numai dorinței M. S. de pace liniște și concordie Intra, nu va corespunde. * Constituționalul scrie: Ne pare réu, că generalul Manu nu s’a putut convinge mai din vreme, că era imposibil de a’și concilia la un lucrare rodnica iritabilele slăbiciuni ale unor indivizi din ale vremuri. Dar ne pare bine, ca indărainicia partidelor istorice s’a putut manifesta cu un succes efemer, cu acest prilej , pentru că succesul lor este în acelaș timp condemnarea lor. N’au indrasnit sa respingă, dar au îndrasnic sa amâne un lege bine-facatare pentru cultura copiilor noștrii. Destul și atât. Din acest moment, amicii noștri nu mai pot sta de vorba cu aest Senat. Vor pleca dânșii, ori trebue chiemat corpul electoral ca sa -și dea cuvântul. * Lupta declara că radicalii se bucura de votul Senatului căci el va limpedi situația ei ce pentru tot,a lumea va &uti mare bine. * Timpul nu pate pentru moment se prevadă consecințele votului senatului. * L’Indépendance crede că in situațiunea actuala nimic nu pate sa aibă majoritate în ambele camere, venind la guvern. Trebue séü să se disolve camera sau Juncțiunea liniilor române ca cele Austro-ungare — Prin fir telegrafe — Vienet 27 Februarie. Convențiunea austro-română a fost semnata ori de d-nii Lahovary și Duca, pentru România, și de d-nul Jg Tittek, pentru Austria. Ea cuprinde w V» de a«mole , lui este denundabilă, dar póte fi revizuita din 10 în 10 ani. D. Lahovary a văzut după amiazi pe contele Kalnoky, cu care s’a întreținut un ceas. Mâine pleca la Bucuresci, unde va spsi Duminecă de diminață Socialism și general Caprivi — Telegramă — Berlin, 27 Februarie. Camera a discutat proiectul de lege asupra primelor de acordat subofițerilor. Generalul de Caprivi a declarat că în lupta contra democrației sociale trebue să se încerce tote mijlocele spre a face să înceteze nemulțumirea, el nu vorbeșce ca general, ci ca cancelar, în 1848 soldații nu erau așa de atinși de socialism ca azl. In lupta seriosa contra democraților socialiști, noi avem trebuință de sub ofițeri alții decât aceia de care ne servim contra inamicului din afară Avem cei mai buni ofițeri din lume, voim să avem și pe cei mai buni sub-ofițeri. ÎN FORMAȚIUNI Românul literar de mâine Duminică conține : Portretul și biografia d-lto senator Dim. Gianűi. Fotografia și descrierea mănăstirei Tismana. D’ale săptămânei de Lir. Nopte bună, poesie de V. Păun. Cronică internațională : Călătoria, la Cythere — Jack spintecătorul și Jack sărutătorul — 500 vagone furate — Un editor ingenios. Viraua Țiganului, poesie de Rădulescu Niger. Serrile săptămânei: Balul Providenței — Bostonul — Marin și Suzana — Stăpânii noștrii — Trupa Grecăscă — Revolver și topor — Faust — Afacerea major Bank — Demisia Cabinetului. Pe gânduri, poesie de Dimitrescu Viorel. *n descântec. Rețeta septămânei. Sculptură. Cărție săptămânel. Păcatul Magdalenei, foiță, de d-na Caro. Ecouri musicale. Concurs săptămânal. Seiviți popularitaie. ----X---Mâine, 17 Februarie, alegere la Bancă pentru un censor și pentru un director. Va fi luptă mare. Sâmbăta viitóre, 23 Februarie se înfățișăză înaintea înaltei curți de Casație secția I, procesul intentat statului de Abdulah Mustafa, care revendică în favorea sa tote pădurile din Dobrogea. Főia oficială în numărul de ani promulgă legea prin care se încuviințăză construirea unei linii de cale ferata Iadul. Studiile tecnice prinie viitor, care să lege Galații cu Bézvor începe în A—x— Afacerea Simoski. Acesta tristă afacere va veni din nou înaintea cursei de apel din Iași. In urma apelului înaintat de fostul zapciu Rosin. —x— Disera la Teatrul Național Femeele nóstre. Mâine sorá Narcis, pentru a 5-a oră. ----X — Mâine sérá, Duminecă, se va oficia în biserica Olteni căsătoria religiosă a d-lui Pascal Christeanu cu d-sora Didina P. Căpitănescu. Felicitările nóstre. —x— Buletinul Societăței chimice din Paris publică, în diferite fascicule ale sale, urmatorele studii: a) Noua metodă generală de ioduratiune în seria aromatică de d. dr. Istrati; b) acțiunea clorului asupra benzinel in presința acidului sulfuric, de d-nii dr. Istrati și Petricu ; c.) acțiunea iodului în presința acidului sulfuric asupra phenilsulfonatului de calcium, de d-nii dr. Istrati și Georgescu; d) noua metodă pentru pregătirea acidelor noul săturate din seria aromatiquă, de d. L. Edeleanu. Tot atâtea probe de muncă rodnică și onorătore ce se face la Laboratorul de Chimie, sub direcțiunea valorosului autor al francenilor, d. dr. Istrati. —x— Astă sera, Sâmbătă, balul cu invitațiuni dat de membrii clubului agricol în clădirea Nifon din fața legațiunei ruseșci. —x— Mercur 1, 20 Februarie, va fi adunarea generală a membrilor societății Presei. Intre altele va fi și alegerea unui membru în comitet ln locul d-lui Miron demisionat. Candidaturele ce se vor pune sunt ale d-lor Ventura, Nenițescu și Popescu. ----X — Alaltăieri sora a fost logodna d-lui căpitan Constantinescu cu d-șora Arvenesso. —X— Ministrul afacerilor streine a acordat esecuatorul d-lui Alexandru Cocoș, vice-consul al greciei la Constanța. ----X---In urma revocărei fiului său d. Theodor Văcărescu, ministrul nostru plenipotențiar la Viena, a sosit în capitală. D. Văcărescu e însoțit și de fiul său Radu Văcărescu. Iată procesele cari sunt sorocite de a fi judecate în prima sesiune a Curții cu jurați din capitală, care începe de la 1 Martie. La 2 Martie procesele lui G. Cantacuzino și D. Giurescu pentru calomnie prin presă. La 4 Martie Al. V. Iordan și alții pentru omor. La 6 Martie d. D. P. Moruzi și alții pentru devastarea redacțiilor și D. Moisescu pentru delict electoral. La 7 Martie, d. Mareș, Stan Mihai și alții pentru delict electoral. —X---Vă jurisprudență. Curtea de casație a stabilit jurisprudența că dacă hotărîrea atacată cu recurs nu e alăturată cel mult în Intru termenului de recurs, recursul devine imediat inadmisibil. Jurisprudență înaltei curți se află în conflict cu cea stabilita de curțile de apel, care declară că nesaturarea hotărirei atacata cu apel, nu pate să facă ca partea apelantă să piardă dreptul de a discuta apelul, numai să alăture hotărîrea atacată chiar în Ziua înfățișării. S un i