Romanulu, martie 1891 (Anul 35)

1891-03-01

ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vel putea. A N UN CI UE I LiDia de 30 litere, petit pagina IV.............. 40 baa ?etí° " . » » r HI........... 2 lei - _ inseițiuni și reclame pagina III si IV linia , 2 — ' 11 n A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea jarului. !Nt Pv, pafi­­a Iiaia 8‘ Laffire et C‘nie­ 8. Place de la Rom­a, ‘ „ “11,1 d'IH. Haacenstein et Vogler, Otto Maass­­un Jín­.VbilA, la Din țdrile cele alte direct la administrați­unea Ziarului. Scrisorile nefrancate se refusă . Sâmbătă dimineta BUCURESCI, 28 FAURAR Că uă viperă se ascunde subt florile cari s’au aruncat în calea ar­­h­iducelui Frantz Ferdinand la Pe­tersburg și Moscva, nu mai este nici să îndouială. Cei din Berlin au văzut și el și, cu tostă nepăsarea presei germane, cu tote declarațiunile că nu se tem de nici un eveniment ostil Statului german, lumea politică se ocupă de acesta călătoria, de pri­mirea strălucită a viitorului împărat al Austriei de către ruși. De la plecarea arh­iducelui din Viena pentru frontiera rusăscă, ati­­titudinea omenilor politici de la Ber­­lin, atitudinea chiar a împăratului Wilhelm II s-a schimbat pre­cum. Limbagiul foilor oficiase fața cu Fran­cia a început să fie forte bine­voi­tor, împăratul a trimis oă serie dre plină de cele mai frumose sentimen­te pentru talentele francese Acade­miei de bele arte din Paris cu oca­­siunea morții pictorului Meissonnier. Impăratula Fre^ie de asemenea s’a dus în Francia, pe cât să vede, din îndemnul fiului său, pentru a stărui ca pictorii francezi să expite operile lor la exposiția artistică din Berlin. Dăcă n’a isbutit, acesta nu e un cuvăit. Tendința se văde însă în­destul de bine. Pictorii au cedat mai mult unor manifestări ale câtor­va eșaltați, de­cât sentimentului lor. Ceea ce nu s’a făcut însă pe a­­cestă cale, se póte face pe alta. Dăcă Wilhelm II are intențiuni de a se Împăca cu Francia, lucrul este forte lesne. N’are de­cât să înapoeze cea ce a luat resbelul de la 1870 și suntem siguri că toți francezii se vor uni spre a­­ arăta satisfacerea lor. Pe cât timp Alsacia și Lorena vor rămânea în posesiunea Germa­niei, un abis va fi tot­deauna deschis între națiunea franceză și cea ger­mană. Agenția Havas ne comunică urmatorele telegrame : Paris, 27 Februarie. Plecarea Imparătesei Frederic s’a făcut fără incident; câte­va sute de trecători și de curioși au asistat la intrarea împărăte­sei în gară; un mare număr de persone au salutat. Calais, 27 Februarie. Impărătesa a sosit la Calais Insolită de ambasadorul contele Muenster; ea s-a îm­barcat după amiații pentru Englitera. Nici un incident. Spălatu, 27 Februarie. Un prânz de gală s’a dat ori pe bordul vasului amiral german «Kaiser» autorită­ților civile și militare ale orașului. S’au schimbat toasturi în sănătatea împăraților Franz Iosef și Wilhelm. Londra, 27 Februarie. Nuci desordine s’au produs în minele din Silksworth, s’au sfărâmat porțile și ferestrele. Poliția a împrăștiat mulțimea. Bruxelles, 27 Februarie. Din desbaterile consiliului de revizuire resulta: In procesul celor 4 grenadiri che­mați în justiție pentru exces, că faptele care li s’au imputat sunt independente de amenințările socialiste. Viena, 27 Februarie. Alegerile pentru Cameră s-au început nefl cu uă alegere la Triest, d-nul Luzzato de­putat­eșind, a fost reales. Madrid, 27 Februarie. Guvernul a hotărât să denunțe tote trac­tatele de comerț conținând clausa națiunei celei mai favorisate. Acesta decisiune s’a notificat puterilor Fundator: C. ROSE I­TI REDACȚIA ȘI ADffLOTSTRAȚIA Îj spRADA BREZOIANU, No. 12 DUMINECA, 1 MARTE (17 FEBR. st. v.) 1891 ' X Lumineză-te s la Capital a­bonamente vei fi­ și districte, un an 48 lei; șese luni 24 lei, trei ,­­ luni l1 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învăițătorii din sate abonamentul este re­dus­­a 30 lei de an. Pentru tote gările Uniunei postaje, trimestrul 16 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațitmea­­ ziarului și oficiile poștale TM U HaV 88’ * fiWe, 8, Place de 1* Bourse­r GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, ta­bia, peștele. — Articolele nepublicate se ard. — K­ CRISA Crisa următia, soluțiunile cele mai diverse se dau, nimic însă nu s’a putut decide până în momentul de față. M. S. Regele, chiamă, rînduri rîn­­duri, pe diversele persone politice mai cu vatră, spre a cere sfatul lor. El s’a consfătuit cu președinții corpurilor legiuitore, astăzi diminăță a chiemat la palat pe d-nii N. Cre­­țulescu, M. Cogălnicanu, D. Bratianu și Docan. Apoi vor fi chiemați, după cât se spune, d-nii D. Ghica, P. Carp, Las­car Catargiu, etc. După cât rp­ese din ideile emise de unii d:n acei bărbați politici, ideea unui ministru ghivecin pare a nu fi părăsită. Se pune chiar în vite numele d-lor C. Brătianu, M. Cogâlnicenu N. Crețulescu, general Florescu, care ar face parte din acea combinațiune. In acel caz este probabil că s’ar disolva ambele Corpuri legiuitore și s’ar procede la alegeri generale. Nu seim decá acestă soluțiune nu ar da la rândul ei un Cameră ghi­veci, și deci s’ar necesita u­ nouă disolvare, spre a eși din încurcătura politică în care ne aflăm. S’a vorbit și de un minister pur conservator, excluzându-se cu totul elementul junimist. In acest caz nu se scie de cä gu­vernul ar obține, mnainritatpn în Se­­nat și este mai mult ca probabil că în Cameră s’ar forma uă majoritate ostilă noului cabinet. Din aceste alternative, capul Sta­tului nu pate eși. Ori un minister liberal-conservator cu disolvarea Camerei, ori unul ju­nimist cu disolvarea Senatului. Ori un minister ghivecin, cu di­solvarea ambelor corpuri legiuitore. Ori uă încercare cu bărbați poli­tici de a doua mână, cari s’ar lup­ta spre a obține bugetul și [a pre­lungi agonia până la toamnă. Orice s’ar face, disolvarea., pe care cercurile înalte voiau să o în­lăture, a devenit inevitabilă; înțelepciunea partidelor și a di­verselor grupuri va consta deci, de aci înainte, în a se pregăti spre a fi în stare să jace un rol insersi*iv în viitorea luptă electorală. Numai înlăturându-se alianțele mon­­struase, alianțele basate pe intere­sele momentului, și căutând a se face apropiere firesc­, apropieri basate pe principii, numai ast­fel se va putea eși din provisoratul în care ne aflăm de mai mulți ani. Datoria tutor bărbaților, cari vor să înceteze frământările nefo­o­rtete țărei și să se formeze un guvern stabil, este a pune chiar de acuma temeliile pe cari se vor rezăma alianțele electorale. Daci acele temelii vor fi de ace­lași ciment, ele vor fi tari și, după isbândă, nu se vor desface. Alianța electorală de azili, va de­veni guvernul de mâine. Ori­ce încercare de a eși din cri­tica situațiune în care ne aflăm, ba­zată pe unirea elementelor cu prin­cipii opuse, va fi zadarnică. Chiar daca acele grupări ar isbuti,­az B, ele nu vor putea da naștere de­cât la guverne slabe în care fie­care va încerca, prin intrigă și calomnie, a trage pe sfera pe aliatul său. Cel mai viclean va isbuti pare că ia locul tovarășului său, dar la rân­­dul său va fi gonit de un altul și mai viclean. Când însă unitatea va fi între părțile contractante, cea ce va exista numai când aceleași principiuri ne vor călăuzi, atunci cel mai sincer, cel mai credincios principiilor se va impune și, dobîndind stima tuturor, va da un guvern stabil și folositor țărei. Ast­fel fiind ori­care ar fi soluțiu­­nea ce s’ar da crisei actuale, noi vom urma a lupta pentru reconsti­tuirea unui partid cu aspirațiuni sin­cer liberale, care să fie în stare să facă uă bună și onestă administra­­țiune. Romîn. Congresul păcei Se scia UfT acum de care ce câți­va bărbați politici din Roma au pro­­ec­at un congres al păcei în capi­tala Italiei. D. Maxime du Camp a trimis u­­nuia din organisatorii congresului să scrisore în care­­ zice : «Eu cred­ că congresul va bine-me­­rita de la genul uman daca va su­pune guvernelor Europei și Statelor Unite ale Americei propunerile ur­­mâtore : «1. Un congres diplomatic, repre­­sentând diferitele puteri, se va în­truni în fie­care an, la uă epocă și pe un timp determinat pentru a e­­xamina situațiunea poporelor între ele, a împăca dificultățile și a servi de arbitru în cas de conflict care târână fisce­­l «I­. Nici un resbel nu va putea fi declarat de­cât după două luni de la incidentul ce l’a provocat. Pe timpul acesta datoria neutrilor va fi de a propune un arbilragiu. «III. Nici un resbel nu se va pu­tea declara de­cât după ce se va supune prealabil, pe calea plebiscitu­lui, la aprobațiunea națiunilor cari se prepară a intra în luptă. «IV. Vrăjmășiele nu vor putea în­cepe de­cât după oă lună de la de­­clarațiunea oficială a resbelului. «Intr’un cuvânt, a face tot ce se pate pentru a împedica facerea res­belului, și, daci nu va reuși, a con­­strînge pe luptători d’a uza de lea­litate pe care nu o cunosce­ancă. «Resbelul trebue să fie pe cât se pote asemănat cu duelul. Duelul nu este permis, dar este tolerat, cu con­dițiune de a se lupta cu arme egale și sub privegherea martorilor răs­punzători. Pe câtă vreme resbelul va fi înveșmântat cu acest caracter, el nu va fi de­cât un brigandagiu care va permite celui mai tare de a sugruma pe cel mai slab pentru a’l despuia mai bine. In ziua când se va hotărî a se aplica resbelului le­gile moralei care sunt scăparea pro­bității omenesci, resbelul va fi așa de bolnav că nu­­ va trebui de­cât să dispară, căci Îi va fi peste pu­tință d’a mai exista.» Directorul Revistei revistelor a cerut de la câte­va personaje opiniunea lor asupra scrisorei d-lui Maxime du Camp. Sir Charles Dilke a răspuns, între altele, că aceste propuneri sunt fără sancțiune, pentru că pe d’uă parte plebiscitele sunt dificile și pe de altă parte, cum se va face ca să fie ad­mise decisiunile luate de puteri în cazul unde, după uă anchetă, că mare putere se va hotărî a menține armamentele sale și a nu se supune dicisiunei celor la alte puteri ? D. Melchior de Vogue a răspuns prin următorea scrisore: «îmi cereți sentimentul meu asu­pra reușitei posibile a Congresului universal al păcei. Eu cred cu Dar­ li­dițiunea de diminuță­ ­m că lupta violentă este uă lege a naturei care domnesce peste toți; cer cu Joseph Maistre că este să lăie divină , două feluri diferite de a numi același lucru. Daci este cu piiință ca uă fracțiune a societății omenești,— să punem tot ocidentul cviilisat, — va ajunge să suspende efectul acestei legi, rase mai instinc­­ti­e se vor însărcina să o aplice contra nostru; acele rase vor da dictate naturei contra rațiunei ome­­nesci; ele vor reuși, pentru că si­­gnan­ța păcii,—nu Z’C pacea, Zic si­­gnața absolută a păcii,—ar da naș­tere înainte de jumătate secol la uă ca opțiune și uă decădere mai de s­­tingătore a omului de­cât răul res­wm. *­ ' ‘ '­­ «Eu cred că trebue să faceț^pen­­ti» resbel, lege criminală, cetir ce furăm pentru tote? legile criminale: a’l înflulci pentru a­­ face aplicarea așa ch rară pe cât de posibilă, a încerca pra tóte silințele a’l face netrebu­­incios. Experiența istoriei ne învăță că resbelul nu se póte suprima pe câtă vreme va fi pe pământ doui omeni, pcine, bani și că femeie între ei. «Vom­ fi forte fericit dăcă Con­gresul îmi va da desmințire , mă în­doiesc însă că o va da istoriei, na­ture­, lui Dumnezeu»­Mai răspund și alții, dar răspun­surile n’au așa de mare importanță. Jules Clareix are oă opiniune care merită a fi reprodusă. D-sea zice că înțelegerea generală pe care o pro­­v­ine Universal PeaceT Congress este un vis pute, dar de­sigur cel mai frumos vis. Ori­cum va fi, noi credem că în­ceputul organisatorilor congresului din Roma merită laudă. Daci nu vor ajunge la un resultat dorit de omenirea civilisată, de­sigur un început spre bine va fi. Poporele se vor deda cu ideia pă­cei, și acesta este destul de uă­cam dată. V. Senatul, lucru care toți au încercat să în­lăture. Póte se va face un cabinet care va în­cerca sa trăăsca prin espediente pânăă espirarea mandatului oamerilor. Dar un es­­pedient nu este uă soluțiune. Criza actuală este una din cele mai com­plicate prin care a trecut teza. Criza ministerială și Presa Voința Națională își termină articolul sau prin următorele reflecțiuni: Țara a fost în­destul de nesocotită și citt tnCgt/wirM. 'pbiZiî'j. ța. iî. vi&um­­ii că un rezvor ar­e cu putință în împreju­rările actuale. Criza de astă dată va trebui să aibă o soluțiune seriosa și cabinetul No. 6 nu va mai putea fi un cabinet concentrat. Ast­fel vom intra Intr’uă periada care numai dorinței M. S. de pace liniște și concordie In­­tra, nu va corespunde. * Constituționalul scrie: Ne pare réu, că generalul Manu nu s’a putut convinge mai din vreme, că era im­posibil de a’și concilia la un lucrare rod­nica iritabilele slăbiciuni ale unor indivizi din al­e vremuri. Dar ne pare bine, ca in­­dărainicia partidelor istorice s’a putut ma­nifesta cu un succes efemer, cu acest pri­lej , pentru că succesul lor este în acelaș timp condemnarea lor. N’au indrasnit sa respingă, dar au îndrasnic sa amâne un lege bine-facatare pentru cultura copiilor noștrii. Destul și atât. Din acest moment, amicii noștri nu mai pot sta de vorba cu a­est Senat. Vor ple­ca dânșii, ori trebue chiemat corpul elec­toral ca sa -și dea cuvântul. * Lupta declara că radicalii se bucura de votul Senatului căci el va limpedi situația ei ce pentru tot,a lumea va &­uti mare bine. * Timpul nu pate pentru moment se pre­vadă consecințele votului senatului. * L’Indépendance crede că in situațiunea actuala nimic nu pate sa aibă majoritate în ambele camere, venind la guvern. Trebue séü să se disolve camera sau Juncțiunea liniilor române ca cele Austro-ungare — Prin fir telegrafe — Vienet 27 Februarie. Convențiunea austro-română a fost semnata ori de d-nii Lahovary și Duca, pentru România, și de d-nul Jg Tittek, pentru Austria. Ea cuprinde w V» de a«mole , lui este denund­abilă, dar póte fi revizuita din 10 în 10 ani. D. Lahovary a văzut după amiazi pe contele Kalnoky, cu care s’a în­treținut un ceas. Mâine pleca la Bu­­curesci, unde va spsi Duminecă de diminață Socialism și general Caprivi — Telegramă — Berlin, 27 Februarie. Camera a discutat proiectul de lege asupra primelor de acordat sub­­ofițerilor. Generalul de­ Caprivi a de­clarat că în lupta contra democrației sociale trebue să se încerce tote mij­­locele spre a face să înceteze ne­mulțumirea, el nu vorbeșce ca ge­neral, ci ca cancelar, în 1848 sol­dații nu erau­ așa de atinși de so­cialism ca azl. In lupta seriosa contra democra­ților socialiști, noi avem trebuință de sub ofițeri alții de­cât aceia de care ne servim contra inamicului din afară­ Avem cei mai buni ofițeri din lume, voim să avem și pe cei mai buni sub-ofițeri. ÎN FORMAȚIUNI Românul literar de mâine Dumi­nică conține : Portretul și biografia d-lto senator Dim. Gianűi. Fotografia și descrierea mănăsti­­rei Tismana. D’ale săptămânei de Lir. Nopte bună, poesie de V. Păun. Cronică internațională : Călătoria, la Cythere — Jack spintecătorul și Jack sărutătorul — 500 vagone fu­rate — Un editor ingenios. Viraua Țiganului, poesie de Ră­­dulescu Niger. Serrile săptămânei: Balul Provi­denței — Bostonul — Marin și Su­­zana — Stăpânii noștrii — Trupa Grecăscă — Revolver și topor — Faust — Afacerea major Bank — Demisia Cabinetului. Pe gânduri, poesie de Dimitrescu Viorel. *­n descântec. Rețeta septămânei. Sculptură. Căr­ție săptămânel. Păcatul Magdalenei, foiță, de d-na Caro. Ecouri musicale. Concurs săptămânal. Seiviți popularitaie. ----X---­Mâine, 17 Februarie, alegere la Bancă pentru un censor și pentru un director. Va fi luptă mare. Sâmbăta viitóre, 23 Februarie se înfățișăză înaintea înaltei curți de Casație secția I, procesul intentat statului de Abdulah Mustafa, care revendică în favorea sa tote pădu­rile din Dobrogea. Főia oficială în număru­l de ani promulgă legea prin care se încu­­viințăză construirea unei linii de cale ferata Iadul. Studiile tecnice prinie viitor, care să lege Galații cu Béz­­vor începe în A­—x— Afacerea Simoski. Acesta tristă afacere va veni din nou înaintea cursei de apel din Iași. In urma apelului înaintat de fostul zapciu Rosin. —x— Disera la Teatrul Național Femeele nóstre. Mâine sorá Narcis, pentru a 5-a oră. ----X — Mâine sérá, Duminecă, se va oficia în biserica Olteni căsătoria religiosă a d-lui Pascal Christeanu cu d-sora Didina P. Căpitănescu. Felicitările nóstre. —x— Buletinul Societăței chimice din Paris publică, în diferite fascicule ale sale, urmatorele studii: a) Noua me­todă generală de ioduratiune în seria aromatică de d. dr. Istrati; b) ac­țiunea clorului asupra benzinel in presința acidului sulfuric, de d-nii dr. Istrati și Petricu ; c.) acțiunea iodu­lui în presința acidului sulfuric asu­pra phenilsulfonatului de calcium, de d-nii dr. Istrati și Georgescu; d) noua metodă pentru pregătirea aci­delor noul săturate din seria aro­­matiquă, de d. L. Edeleanu. Tot atâtea probe de muncă rod­nică și onorătore ce se face la La­boratorul de Chimie, sub direcțiunea valorosului autor al france­nilor, d. dr. Istrati. —x— Astă sera, Sâmbătă, balul cu in­­vi­tațiuni dat de membrii clubului a­­gricol în clădirea Nifon din fața lega­­țiunei ruseșci. —x— Mercur 1, 20 Februarie, va fi adu­narea generală a membrilor socie­tății Presei. Intre altele va fi și alegerea unui membru în comitet ln locul d-lui Miron demisionat. Candidaturele ce se vor pune sunt ale d-lor Ventura, Nenițescu și Po­­pescu. ----X — Alaltăieri sora a fost logodna d-lui căpitan Constantinescu cu d-șora Arvenesso. —X— Ministrul afacerilor streine a acor­dat esecuatorul d-lui Alexandru Co­coș, vice-consul al greciei la Con­stanța. ----X---­In urma revocărei fiului său d. Theodor Văcărescu, ministrul nostru plenipotențiar la Viena, a sosit în capitală. D. Văcărescu e însoțit și de fiul său Radu Văcărescu. Iată procesele cari sunt sorocite de a fi judecate în prima sesiune a Cur­ții cu jurați din capitală, care începe de la 1 Martie. La 2 Martie procesele lui G. Can­­tacuzino și D. Giurescu pentru ca­lomnie prin presă. La 4 Martie Al. V. Iordan și alții pentru omor. La 6 Martie d. D. P. Moruzi și alții pentru devastarea redacțiilor și D. Moisescu pentru delict electoral. La 7 Martie, d. Mareș, Stan Mi­­hai și alții pentru delict electoral. —X---­Vă jurisprudență. Curtea de casație a stabilit juris­­prudența că dacă hotărîrea atacată cu recurs nu e alăturată cel mult în Intru termenului de recurs, re­cursul devine imediat inadmisibil. Jurisprudență înaltei curți se află în conflict cu cea stabilita de cur­țile de apel, care declară că nesatu­­rarea hotărirei atacata cu apel, nu pate să facă ca partea apelantă să piardă dreptul de a discuta apelul, numai să alăture hotărîrea atacată chiar în Ziua înfățișării. S­ un­ i

Next