Romanulu, aprilie 1891 (Anul 35)
1891-04-01
ANUL AL XXXV-LEe Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IY.......................40 ban »etto „ „ „ „III...............2 lei - „ Inserțiini și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-niî Isancenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA la Din grile cele alte direct la administrațiunea diarului. [ Scrisori]« nefrancate se refasă — semplarul 1§lan Fundator: C. A. ROSETTI . REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 41TRADA «REZOIANU, No. 12 MERCURI, 1 APRILE (20 MARTE st. v.) 1891 Luminezate și vei fi. _____ ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote grile Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la birourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. — 1 Marți diminața BUCURESCI, 31 MĂRȚIȘOR Cu multe z lie înainte de atentatul criminal de la Sofia am vorbit de uă mișcare care să pregătesce în peninsula balcanică, tolerată de guvernmînul nostru și de cel sârbesc. Chiar foiele francese nu puteau sa ascundă filijl evidența, dar voiau să-i dea uă altă formă, voiau să înlăture responsabilitatea guvernului rus și sâ ne arate că acțiunea ar venii din partea panslaviștilor, parcă lumea nu sală că nimic în Rusia nu se mișcă fără voia guvernului. Oricum ar fi însă, ori de unde ar veni evenimentele ce s’au pregătit și se pregătesc peste Dunăre, fie de la panslaviști ajutați de guvern, fie de la guvern ajutat de panslaviști, situațiunea este gravă și plină de pericole viitore. Colosul de Rhodos s’a pus în luptă cu u mică statuă a libertăței, uriașul cu un copil care abia se împidorânesce. Negreșit că colosul căzând pe mica statuă o va sfărâma, uriașul va strivi pe copil dacá spectatorii acestei scene nu vor interveni și nu vor pune capăt acestei mai mult decât nedrepte acțiuni. Am spus-o în atâtea rânduri că Rusia nu pare să dormă, nu pare să fie liniștită pe câtă vreme noi vom remânea aici stat liber și independent, vă barieră proectelor sale de a trece la orașul Țarilor, la Constantinopole. Ea nu va pune jos armele intrigei, ale corupțiunei și ale perfidiei până când nu-și va îndeplini scopul. Acțiunea din Bulgaria de câțiva ani, răscula țăranilor din România, la care a luat parte, netăgăduită de nimeni, agenții rusesci, mișcarea care să pregătescă în Serbia de la venirea actualei regențe și mai cu sema de la numirea d-lui Pasuidh ca prim-ministru, sunt acte care trebue să îngrijesca nu numai pe români, nu numai pe poporele libere din peninsula balcanică, dar încă și pe Statele civilizate din Europa. Să ne închipuim că asasinii isbuteau să omdre pe d. Stambuloff. Cum cumnatuläu a încetat din viata acum câteva zile la Neapole, partidul resistenței ar fi slăbit mult și conspiratorii ar fi luat curagiu și probabil că ar fi isbutit să răscule câteva localități, să încăpă lupta între frați și, cum în genere poporele să iasă de multe ori să fie conduse de cei întreprinzători, póte poporul bulgar, desgustat de atâta evenimente durerose și de atâta încăpățănare a guvernului rus, să fi lăsat ca niște aventurieri să gonască pe prinț și se pun mâna pe putere în numele Rusiei. Ce s’ar fi întâmplat atunci cu România, ce s’ar fi ales de independența și instituțiunile ei liberale ? Strânsă de popore care din tóte părțile subt inspirațiunea rusască, s’ar înăbuși și ar muri. Resistența Bulgariei, hotărîrea d-lui Stambuloff și a partizanilor săi de a lupta cu curagiu și energie contra colosului de la nord, contra uriașului legendar până a -și expune viața, este nu numai în interesul Bulgariei, dar mai cu deosebire în interesul României. Da acea românii trebue să se intereseze mult de orice se petrece peste Dunăre, trebue să lucreze cu sufletul și cu inima spre a împedica orice acțiune streină, spre a nimici orice intrigă, spre a sdrobi orice corupțiune, făcând atenți pe români ca nici se nu cadă în cursa promisiunilor nerealizabile, nici să nu țină cont de protestările prietineșci și religiose, căci sunt creștini cari se închină de mii de ori pe db mănâncă post și omoră omeni chiar în urma rugăciunilor și postului. Resistența Bulgariei trebue să preocupe și pe puterile europene, căci este și în interesul lor. Când Rusia va pune mâna pe România, pe Bulgaria, pe tate provinciile din peninsula balcanică, atunci va avea și Constantinopole. Instalată aci, va domni pe tate mările: Marea Neagră, Mediterana, Adriatica și atunci centrul Europei va fi înconjurat de un cer C de fier slav care se va mări mereu până va sfii pe tote statele să primască regele ei. Ne prinde mirarea că Francia nu înțelege acesta și s’a lăsat să fie târâtă de niște simțământe altfel legitime și de niște promisiuni înșelătore, ca se sprijine uă acțiune care cu timpul va fi pure mai fatală ei decât celor i’alte țări europene. Cu tote acestea, daca Francia este ads sub impresiunea unor simțimânte de răsbunare, puterile celelalte cari văd mai limpede, cari n’au în vedere decât interesul pace și al bunului traiü general, ar trebui să intervie, căci altfel, starea actuală prelungindu-se, națiunile se pot dispera și co^mite rișce esense de acelea cari sunt , totdeauna resultatul unor nedreptăți și loviri. „ROMANIA“ ȘI NOI România răspungând la întrebarea pe care ii am pus’o, în privința cuvintelor rostite de d. Lascar Catargiu, la adresa regelui, se mira ca Românulu este animat de un dinasticism așa de înfocat. Cea ce ne surprinde pe noi este însăși surprinderea României. Daca confrații noștri ar fi citit mai regulat Românulu ar fi văs jlut, suntem siguri, că «organul personal al d-lui V. Rosetti» după cum ’l numesc, a făcut escepțiune în întrega presă, cel puțin de când a luat direcțiunea sea d. V. Rosetti. Tote Ziarele, mai toți bărbații noștri politici au avut momente în care au atacat mai mult sau mai puțin corona. D-nui V. Rosetti, a făcut escepțiune, și desfid pe România să dovedesca contrariul. Deci, déca Românulu, când era organul întregului partid liberal a avut uă atitudine care a părut puțin dinastic confraților noștri, acesta nu se pote imputa d-lui V. Rosetti care a fost consecințe, de când a intrat în luptele politice. In consecinte ar fi fost numai decá Romănului și-ar fi schimbat atitudinea față de coronă, de când el este «organul personal al d-lui V. Rosetti.» Și mai nedrepta este insinuarea privitore la republica din Ploesci și la organisarea scandalului de la sala Slătineanu. Soluteste că la acea epocă d. V. Rosetti nu intrase încă în luptele politice, fiind încă pe băncile școlei, și, convinși sunt chiar redactorii României, după cum am amintit filele trecute, că însăși C. A. Rosetti era străin de acele mișcări, că nu era în țară când se făcură și că le desaprobă în modul cel mai sincer. Deci, chiar dacá am admite teoria că fu sunt răspunzători de tote ideile .Edițiunea de emise de părinții lor, totuși republica din Ploesci nu ni se pote imputa nouă. Păcatele unui partid, greșelile liberalilor naționali și mai puțin se pot arunca asupra nostră, căci solul este că d. V. Rosetti,—deși sincer liberal democrat—n’a fost nici uă dată înregimentat în partidul liberalnațional. Din ziua în care a intrat în luptele politice, din momentul în care a luat uă până în mână, d. V. Rosetti a combătut tendințele și apucăturile guvernului liberal-național, pe care ’1 găsea prea puțin democrat. Să ne dea deci voie România să’i pretindem rândul nostru n V rance în spinarea nostră păcate pe care nu le-am avut nici uă dém». Răspunderea însă a celor scrise de noi o primim și departe de a renega articolul pe care confratele nostru ’l reproducea Duminică, d. Vintilă Rosetti ’1 aprobă și l'ar semna și astăzi căci aceleași sunt vederile sa’e asupra acelora cari opresce libertatea întrunirilor, cari lovesce în drepturile și libertățile nóstre. Tocmai fiindcă principiile nóstre nu s’au schimbat, fiindcă am susținut idei, nu persone tocmai de acea, adica și ori, combatem pe aceia cari credem că nu vor face mici reforme democratice. De acea am combătut guvernul liberal, de acea combatem guvernul conservator. Nu retractăm nimic din cele susținute de noi și suntem gata să reproducem oricând, cele ce am scris în trecut. Fpre România să facă același lucru ? E. Atentatul din Sofia Sofia, 30 Martie. Până acum asasinii nu au fost descoperiți; numerose arestări s-au făcut adî încă. Cea mai mare parte a personelor arestate în noptea crimei sunt ținute încă în arest. Declarațiunile omului care a cumpărat revolverul de la armurierul Parti s’au confirmat; s’a găsit fratele său în satul Dragoman și la el s’a găsit revolverul cumpărat ; nu este deci nici oă legătură între acest fapt și atentatul. Se vorbește de arestarea unui individ la granița sârbască ; faptul ar fi însemnat, dacă s’ar confirma, căci probabil că ar fi asasinul, care a primit o lovitură de sabie de la gendarm. Indignarea se mărește în tote cercurile societății, precum și în armată; ea este așa de mare încât asasinii ar fi fost sfâșiați de mulțime dacă ar fi fost prinși. De altmintrelea, orașul păstrază aspectul său normal. In timpul serii a fost un consiliu de miniștrii la Palat. Revizuirea constituției în Belgia. Bruxelles, 30 Martie. Președintele consiliului a refuzat să primesca pe consiliul general al lucrătorilor ; el a răspuns cererii de audiență că vederile guvernului în privința revizuirei sunt cunoscute, că el negociaza în acesta privință cu secțiunea centrală a Camerei și că prin urmare ar fi necorect de a admite intervenirea altor persone. Ziarul Peuple regretă ca domnul Bernaert nu a primit delegația lucrătorilor , acum va fi cu neputință să se împedice greva generală de la 6 Aprilie. Foile austro-ungare despre Uneltirile panslaviștilor înregistrând și comentând atentatul de la Sofia, foile austro-ungare, chiar cele guvernamentale, ca Pester Lloyd, și Nemzet, nu se îndoesc nici un minut că atentatul, îndreptat contra d-lui Stambuloff, a fost pus la cale de panslavă. D. Hitrovo, scrie, organul independenților Kossuthist, după u absență mai lungă, a sosit la Bucurescî. In același timp a sosit pe pământ românesc și Bendereff, vestitul refugiat revoluționar, care desigur nu a plecat din Rusia cu buzunarele nazsse.. Am și anunțat deja că din despre Serbia se aștepta la din atac al revoluționarilor. Se vede însă că planul a fost ca înainte de a se începe atacul, d. Stambuloff se fie repus. Acesta din causă că prin energia și voința sa de fer, actualul prim ministru a fost și este cea mai mare piedică pentru panslavii cari vor să încurce Bulgaria într’un anarhie. Planul este destul de învederat. Derpre ce alte elemente au mai contribuit la uneltirile d-lor Hitrovo și Bendereff ? Stim că la Petersburg toți își spală mâinile ca și când nu ar avea nici uă legătură și răspundere cu atentatele ce se petrec în Bulgaria. Acesta este oă tactică veche pentru a se putea degaja, ba a posa ca susțiitori ai păcii. Sunt însă oă mulțime de semne din cari reiese că politicianii ruși s’au pus cu totă puterea pe lucru. Ei vor să Încurce Bulgaria cu orice preț. Egyetértés enumără apoi pregătirile de resbel de la frontiera vestică, se întrabă apoi că ce însemnază faptul că guvernul Pasici întrerupe de uă dată negociațiunile privitore la cesfia frontierei cu Bulgaria, ce însemneză apoi decorarea lui Sădi Carnot cu cel mai înalt ordin muscălesc decât că Rusia s’a pus cu tot dinadinsul pe lucru. Ea vreace să pună ghiarele sale pe întrega peninsulă balcanică. Puterile mari din Europa sunt datore a se puune și ele pe lucru, opunând resistența cuvenită ursului de la Nord, care prin trădare, crime și atentate voesce sa se înstăpânască peste țările tinere și vigurase din Balcani, bal la guvernatorul general, afil alergări, apoi bal pe vaporul de resbel Loire. Mâine se va face un venatóre de tigrii. Oarecare fiare găsesc că primirea căldurosá făcuta serviciului și toastul ce acesta a ținut în sănătatea dlui Carnot, la prânzul guvernatorului general, sunt oă confirmare strălucită a înțelegerii francoruse. Omor în America New York 30 Marie New York-Herald anunta că niște lucrători care lucredâ la construcția drumului de fier de lângă Petersburg (Virgina din Vest) au comis un omor. Conductorul lucrărilor, un scoțian Mac Cauley, ar fi fis că locuitorii din Noul Orleans au avut dreptate să omore pe italieni ; lucrătorii s-au aruncat asupra lui,au omorât și au mutilat corpul său. Până acum nimeni n’a fost arestat. Ziarele rase despre atentatul de la Sofia Petersburg, 30 Marte. Nevoie Vremia duce că atentatul din Sofia probază starea precarie a situațiunei care continuă în Bulgaria; acesta țară este refugiul aventurierilor politici din cea mai rea speță. Momentul se apropie când guvernele europene, cărora tractatul din Berlin le impune datorii în privința Bulgariei, vor trebui să înceteze de a fi spectatori nepăsători de cea ce se petrece în principat. Francia și Rusia (Prin fir telegrafic) Sigon, 30 Marte Uă primire strălucită s’a făcut de autoritățile franceze Țareviciului. A avut loc serică revistă de trupe, apoi s’a dat un INFORMAȚIUNI Juriul examinator pentru concursul catedrei de zoologie și morfologie generală de la facultatea de științe din Bucuresci, ce era să se țină la 15 Martie 1891, neputându-se completa, ministerul amână concursul pentru d^a catedră pe data de 15 Septembre 1891, când se va ține la Universitatea din Iași cu aspiranții care se vor presinta înaintea juriului ce se va institui la timp. —x— Se aprobă aliniarea și deschiderea a două pasage și două strade între calea Victoriei și stradele Lipscani, Dominel și Smârdan din interiorul Capitalei, după planul întocmit de serviciul tehnic al primăriei și aprobat de consiliul tehnic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice prin jurnalul cu din 22 Februarie 1891. —x— Au fost disolvate consiliile comunale rurale următore : Costești (Tutova), Dormărunt, Poiana, Perieți și Cosumbăsci (Ialomița) Plaginesci și Dragosloveni (R. Sărat) Cioroiu (Romanați). Decretele au și apărut în: Monitor. —x— Mâine apare Binele Public, organ al d-lui Protopopescu Pake. —x— Monitorul oficial de actî publică următorea notiță : Esc. Sa d. Hitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. —x — Ca inginer-șef al serviciului drumurilor în județul Botoșani a fost numit d. inginer Titus Dunca, în locul d-lui Dausch, revocat. Decretul apare mâine în Monitorul oficial. ["— A fost ieri, Zăpadă, la Sinaia și Brosceni ? Grindină la Härläu 5 K Cutremur de pământ, s’a simțit arată eri la: Falciu, Huși, Ostrov, Ploesoi, Urlați, Urziceni și Vasluiu. Cea mai ridicată temperatură a fost la Budesci 20+. —x— Memoriile unui spion. Ni se spune că Scobsohn, cunoscutul spion și agent provocator rus, se află acuma în Londra și lucrază la memoriile sale. —x— In ziua de 14 Aprilie viitor, acționarii societăței de asigurare «Naționala», vor ține adunare generală. —x— Aflăm că d. C. I. Marino, s'a numit membru în comisiunea industrială, în locul d-lui George C. Filipescu, demisionat. — x— Diséra la teatrul Național, beneficiul d-nei Aristizza Romanescu cu Luiza Miller (Kabale und Liebe), tragedie în 5 acte. — Mâine-sâră pentru prima oră la teatrul Național Liliacul (Die Fredmann. —x— Mâine-sâră conferința d-lui dr. Babeș la institutul de bacteorologie: Lupta organismului omenesc in contra bacteriilor. —x— D. Ion G. Nebunelc, fiind indispus, a încredințat conducerea Ziarului Galații în mâinile unui comitet, delegat de clubul liberal-național din Galați. Ieri-napte, s’a făcut două spargeri în Brăila: Una la biserica Bulgară din care s’a furat tótu argintăriea, și a doua la d. Lupu Gheorghiu, noul sub-prefect al plășei Vădeni, căruia i s’a luat toți banii și bijuteriile ce se găseau în casă. —x— Sâmbătă, 16 ale curentei, la orele 8 și juni. sera, principele Ferdinand, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la clubul ofițerilor de reservă, unde a ascultat conferința ținută de d. căpitan Al. Blaramberg, asupra îmbunătățirei rasei cailor. După terminarea conferinței,se servi uă corațiune în timpul coreea Altețarea Regală purtă un toast pentru prosperarea clubului care tocmai împlinește un an de la inaugurarea sa. D. general Florescu, președintele clubului, răspundend, apoi, bău în sănătatea Suveranului și a Principelui Moștenitor. —…— Din cauza ploilor întrerupendu-se linia între stațiile Strehaia-Butoescî (Bucurescî-Vârciorova) și Comarnic- Valea Largă (Ploesol-Predeal), circulațiunea trenurilor de călători se va face până la noi disposițiuni prin transbordare. Tot din acastă causă circulațiunea directă neputându-se încă restabili între stațiile Fundulea și Săculescu (Bucuresci-Feteșel) trenurile de călători vor circula tot prin transbordare. —x— Din societatea «Kenedi» pentru aducerea apei în orașul Brăila, s’au lichidat sub antreprenorii d-nii Dasbold, Iuga, Periano, Van Saanen și pe conducătorul lucrărilor d. Piati, rămâind a conduce de aci înainte lucrările ce mai sunt de făcut, d. Waltson, singurul representant al casei Kenedi. ----X— Csrnea s’a scumpit în piața Galați cu 75 la sută ; din 30 bani kilogramul s’a urcat la 80 bani. Pâinea s’a scumpit cu 50 la sută; din 20 kilogramul s’a urcat la 30 bani. Mai multe telegrame de felicitare au fost adresate d-lui Stambuloff, din Bucuresci. —x— Buletin comercial din Brăila. Pe Ziua de ezi s’a înregistrat următórele prețuri. —x— Societatea Presei, roga administrațiunile fiarelor din capitala și provincii, se-i trimită filnic câte un exemplar din fața lor, pentru a putea avea colecția tuturor fiarelor din țara. (fiarele să se adreseze, Societăței Presei, calea Victoriei 34, Bucurescî. 9.80 7.90 8.00 9.15 Gran hectl. 14.00 Porumb» Orz » Rapiță « Secară » Tendința fermă. Telegrame Roma, 30 Martie. Oficialul publică declarațiunea semnata la Bucuresci la 12 Martie, pentru menținerea până la 10 Iulie 1891 a convențiunei de comerț între Italia și România. Madrid, 30 Martie. întrunirile lucrătorilor din Barcelona, din Valența și din Cordova au hotârit, în mai multor discursuri ce s’au rostit, se serbeze Ziua de 1 Mait și să se opue prin forță la orice încercare. Berna, 30 Martie. Conservatorul Steiger a fost ales în al treilea rând de scrutin membru al consiliului național, contra socialistului Reichel. — Dortmund, 40 Martie. Un întrunire de vr’ua 1000 de mineri s’a disolvat în urma zgomotului ce s’a produs în timpul discursului unul ziarist, un orecare Jensing. Agenția Românii Havas.