Romanulu, aprilie 1891 (Anul 35)

1891-04-01

ANUL AL XXXV-LEe Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IY.......................40 ban »etto „ „ „ „III...............2 lei - „ Inserții­ni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-niî Isancenstein et Vogler, Otto Maass). IN ELVEȚIA la Din­­ grile cele alte direct la administrațiunea diarului. [ Scrisori]« nefrancate se refasă — semplarul 1§lan Fundator: C. A. ROSETTI . REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 41TRADA «REZOIANU, No. 12 MERCURI, 1 APRILE (20 MARTE st. v.) 1891 Lumineza­te și vei fi. _____ ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote­­ grile Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bi­­rourile poștale. — Articolele nepublicate se ard. —­ 1 Marți diminața BUCURESCI, 31 MĂRȚIȘOR Cu multe z­ li­e înainte de atentatul criminal de la Sofia am vorbit de uă mișcare care să pregătesce în pe­ninsula balcanică, tolerată de guver­­nmî­nul nostru și de cel sârbesc. Chiar foiele francese nu puteau sa ascundă filijl evidența, dar voiau să-i dea uă altă formă, voiau să înlăture responsabi­litatea guvernului rus și sâ ne arate că acțiunea ar venii din partea pan­­slaviștilor, p­arcă lumea nu sală că nimic în Rusia nu se mișcă fără voia guvernului. Ori­cum ar fi însă, ori de unde ar veni evenimentele ce s’au pregă­tit și se pregătesc peste Dunăre, fie de la panslaviști ajutați de guvern, fie de la guvern ajutat de pansla­­viști, situațiunea este gravă și plină de pericole viitore. Colosul de Rhodos s’a pus în luptă cu u­ mică statuă a libertăței, uria­șul cu un copil care abia se împi­­d­orân­esce. Negreșit că colosul că­zând pe mica statuă o va sfărâma, uriașul va strivi pe copil dacá spec­tatorii acestei scene nu vor interveni și nu vor pune capăt acestei mai mult de­cât nedrepte acțiuni. Am spus-o în atâtea rânduri că Rusia nu pare să dormă, nu pare să fie liniștită pe câtă vreme noi vom remânea aici stat liber și independent, vă barieră proectelor sale de a trece la orașul Țarilor, la Constantinopole. Ea nu va pune jos armele intrigei, ale corupțiunei și ale perfidiei până când nu-și va îndeplini scopul. Ac­țiunea din Bulgaria de câți­va ani, răscula țăranilor din România, la care a luat parte, netăgăduită de nimeni, agenții rusesci, mișcarea care să pregătescă în Serbia de la venirea actualei regențe și mai cu sema de la numirea d-lui Pasuidh ca prim-ministru, sunt acte care tre­­bue să îngrijesca nu numai pe ro­mâni, nu numai pe poporele libere din peninsula balcanică, dar încă și pe Statele civilizate din Europa. Să ne închipuim că asasinii isbu­­teau să omdre pe d. Stambuloff. Cum cumnatu­läu a încetat din viata acum câte­va zile la Neapole, partidul resistenței ar fi slăbit mult și conspiratorii ar fi luat curagiu și probabil că ar fi isbutit să răscule câte­va localități, să încăpă lupta între frați și, cum în genere popo­rele să iasă de multe ori să fie con­duse de cei întreprinzători, póte po­porul bulgar, desgustat de atâta evenimente durerose și de atâta în­­căpățănare a guvernului rus, să fi lăsat ca niște aventurieri să gonască pe prinț și se pun mâna pe putere în numele Rusiei. Ce s’ar fi întâm­plat atunci cu România, ce s’ar fi ales de independența și instituțiunile ei liberale ? Strânsă de popore care din tóte părțile subt inspirațiunea ru­­sască, s’ar înăbuși și ar muri. Resistența Bulgariei, hotărîrea d-lui Stambuloff și a partizanilor săi de a lupta cu curagiu și energie contra colosului de la nord, contra uriașu­lui legendar până a -și expune viața, este nu numai în interesul Bul­gariei, dar mai cu deosebire în interesul României. Da acea româ­nii trebue să se intereseze mult de ori­ce se petrece peste Dunăre, tre­bue să lucreze cu sufletul și cu inima spre a împedica ori­ce acțiune streină, spre a nimici ori­ce intrigă, spre a sdrobi ori­ce corupțiune, făcând­ atenți pe români ca nici se nu ca­dă în cursa promisiunilor nerealiza­­bile, nici să nu țină cont de pro­testările prietineșci și religiose, căci sunt creștini cari se închină de mii de ori pe db mănâncă post și o­­moră omeni chiar în urma rugăciu­nilor și postului. Resistența Bulgariei trebue să preo­cupe și pe puterile europene, căci este și în interesul lor. Când Rusia va pune mâna pe România, pe Bul­garia, pe tate provinciile din penin­sula balcanică, atunci va avea și Constantinopole. Instalată aci, va domni pe tate mările: Marea Neagră, Mediterana, Adriatica și atunci centrul Europei va fi înconjurat de un cer­ C de fier slav care se va mări mereu până va sfii pe tote statele să primască regele ei. Ne prinde mirarea că Francia nu înțelege acesta și s’a lăsat să fie tâ­râtă de niște simțământe alt­fel le­gitime și de niște promisiuni înșe­­lătore, ca se sprijine uă acțiune care cu timpul va fi pure mai fatală ei de­cât celor­ i’alte țări europene. Cu tote acestea, daca Francia este ads sub impresiunea unor simțimânte de răsbunare, puterile cele­lalte cari văd mai limpede, cari n’au în vedere de­cât interesul pace­ și al bunului traiü general, ar trebui să intervie, căci altfel, starea actuală prelungin­­du-se, națiunile se pot dispera și co­^­mite rișce esense de acelea cari sunt , tot­deauna resultatul unor nedreptăți și loviri. „ROMANIA“ ȘI NOI România răspungâ­nd la întrebarea pe care ii am pus’o, în privința cu­vintelor rostite de d. Lascar Catar­­giu, la adresa regelui, se mira ca Românulu este animat de un dinas­­ticism așa de înfocat. Cea ce ne surprinde pe noi este însăși surprin­derea României. Daca confrații noștri ar fi citit mai regulat Românulu ar fi văs jlut, suntem siguri, că «organul personal al d-lui V. Rosetti» după cum ’l numesc, a făcut escepțiune în întrega presă, cel puțin de când a luat di­recțiunea sea d. V. Rosetti. Tote Ziarele, mai toți bărbații noș­tri politici au avut momente în care au atacat mai mult sau mai puțin corona. D-nui V. Rosetti, a făcut escep­țiune, și desfid pe România să do­­vedesca contrariul. Deci, déca Românulu, când era or­ganul întregului partid liberal a avut uă atitudine care a părut puțin di­nastic confraților noștri, acesta nu se pote imputa d-lui V. Rosetti care a fost consecințe, de când a intrat în luptele politice. In consecinte ar fi fost numai decá Romănulu­i și-ar fi schimbat atitudi­nea față de coronă, de când el este «organul personal al d-lui V. Ro­­setti.» Și mai nedrepta este insinuarea privitore la republica din Ploesci și la organisarea scandalului de la sala Slătineanu. Soluteste că la acea epocă d. V. Ro­­setti nu intrase încă în luptele politice, fiind încă pe băncile școlei, și, convinși sunt chiar redactorii României, după cum am amintit filele trecute, că însăși C. A. Rosetti era străin de acele mișcări, că nu era în țară când se făcură și că le desaprobă în modul cel mai sincer. Deci, chiar dacá am admite teoria că fu­ sunt răspunzători de tote ideile .Edițiunea d­e emise de părinții lor, totuși republica din Ploesci nu ni se pote imputa nouă. Păcatele unui partid, greșelile liberalilor­ naționali și mai puțin se pot arunca asupra nostră, căci solul este că d. V. Rosetti,—de­și sincer liberal democrat—n’a fost­­ nici uă dată înregimentat în partidul liberal­­național. Din ziua în care a intrat în lup­tele politice, din momentul în care a luat uă până în mână, d. V. Ro­setti a combătut tendințele și apu­căturile guvernului liberal-național, pe care ’1 găsea prea puțin de­mocrat. Să ne dea deci voie România să’i pretindem­­ rândul nostru n V rance în spinarea nostră păcate pe care nu le-am avut nici uă dém­». Răspunderea însă a celor scrise de noi o primim și departe de a renega articolul pe care confratele nostru ’l reproducea Duminică, d. Vintilă Ro­setti ’1 aprobă și l'ar semna și astăzi căci aceleași sunt vederile sa’e asu­pra acelora cari opresce libertatea întrunirilor, cari lovesce în drep­turile și libertățile nóstre. Tocmai fiind­că principiile nóstre nu s’au schimbat, fiind­că am sus­ținut idei, nu persone tocmai de acea, adi­ca și ori, combatem pe aceia cari credem că nu vor face mici reforme democratice. De acea am combătut guvernul liberal, de acea combatem guvernul conservator. Nu retractăm nimic din cele sus­ținute de noi și suntem gata să re­producem ori­când, cele ce am scris în trecut. Fpre România să facă același lu­cru ? E. Atentatul din Sofia Sofia, 30 Martie. Până acum asasinii nu au fost descoperiți; numerose arestări s-au făcut adî încă. Cea mai mare parte a personelor arestate în noptea cri­mei sunt ținute încă în arest. Declarațiunile omului care a cum­părat revolverul de la armurierul Parti s’au confirmat; s’a găsit fra­tele său în satul Dragoman și la el s’a găsit revolverul cumpărat ; nu este deci nici oă legătură între acest fapt și atentatul. Se vorbește de arestarea unui in­divid la granița sârbască ; faptul ar fi însemnat, dacă s’ar confirma, căci probabil că ar fi asasinul, care a primit o­ lovitură de sabie de la gendarm. Indignarea se mărește în tote cer­curile societății, precum și în armată; ea este așa de mare încât asasinii ar fi fost sfâșiați de mulțime dacă ar fi fost prinși. De altmintrelea, orașul păstrază aspectul său normal. In timpul serii a fost un consiliu de miniștrii la Palat. Revizuirea constituției în Belgia. Bruxelles, 30 Martie. Președintele consiliului a refuzat să primesca pe consiliul general al lucrătorilor ; el a răspuns cererii de audiență că vederile guvernului în privința revizuirei sunt cunoscute, că el negociaza în acesta privință cu secțiunea centrală a Camerei și că prin urmare ar fi necorect de a admite intervenirea altor persone. Zi­arul Peuple regretă ca domnul Bernaert nu a primit delegația lu­crătorilor , acum va fi cu neputință să se împedice greva generală de la 6 Aprilie. Foile austro-ungare despre Uneltirile panslaviștilor înregistrând și comentând atenta­tul de la Sofia, foile austro-ungare, chiar cele guvernamentale, ca Pes­ter Lloyd, și Nemzet, nu se îndoesc nici un minut că atentatul, îndrep­tat contra d-lui Stambuloff, a fost pus la cale de panslavă. D. Hitrovo, scrie, organul indepen­denților Kossuthist, după u­ absență mai lungă, a sosit la Bucurescî. In același timp a sosit pe pământ românesc și Bendereff, vestitul refu­giat revoluționar, care de­sigur nu a plecat din Rusia cu buzunarele naz­sse.. Am și anunțat deja că din despre Serbia se aștepta la din atac al revoluționarilor. Se vede însă că planul a fost ca înainte de a se în­cepe atacul, d. Stambuloff se fie re­pus. Acesta din causă că prin ener­gia și voința s­a de fer, actualul prim ministru a fost și este cea mai mare piedică pentru panslavii cari vor să încurce Bulgaria într’un a­­narh­ie. Planul este destul de învederat. Der­pre ce alte elemente au mai contribuit la uneltirile d-lor Hitrovo și Bendereff ? Stim că la Petersburg toți își spală mâinile ca și când nu ar avea nici uă legătură și răspun­dere cu atentatele ce se petrec în Bulgaria. Acesta este oă tactică veche pen­tru a se putea degaja, ba a posa ca susțiitori ai păcii. Sunt însă oă mulțime de semne din cari reiese că politicianii ruși s­’au pus cu totă puterea pe lucru. Ei vor să Încurce­­ Bulgaria cu ori­ce preț. Egyetértés enumără apoi pregăti­rile de resbel de la frontiera vestică, se întrabă apoi că ce însemnază fap­tul că guvernul Pasici întrerupe de uă dată negociațiunile privitore la cesfia frontierei cu Bulgaria, ce în­­semneză apoi decorarea lui Sădi Carnot cu cel mai înalt ordin mus­­călesc de­cât că Rusia s’a pus cu tot dinadinsul pe lucru. Ea vreace să pună ghiarele sale pe întrega pe­ninsulă balcanică. Puterile mari din Europa sunt da­­tore a se puune și ele pe lucru, o­­punând resistența cuvenită ursului de la Nord, care prin trădare, crime și atentate voesce sa se înstăpânască peste țările tinere și vigurase din Balcani, bal la guvernatorul general, afil alergări, apoi bal pe vaporul de resbel Loire. Mâine se va face un venatóre de tigrii. Oare­care­­ fiare găsesc că primirea căl­­durosá făcuta serviciului și toastul ce a­­cesta a ținut în sănătatea d­lui Carnot, la prânz­ul guvernatorului general, sunt oă confirmare strălucită a înțelegerii franco­ruse. Omor în America New York 30 Marie New York-Herald anunta că niște lu­crători care lucred­â la construcția drumu­lui de fier de lângă Petersburg (Virgina din Vest) au comis un omor. Conductorul lucrărilor, un scoțian Mac Cauley, ar fi­­ fis că locuitorii din Noul Or­leans au avut dreptate să omore pe ita­lieni ; lucrătorii s-au aruncat asupra lui,­­au omorât și au mutilat corpul său.­ Până acum nimeni n’a fost arestat. Ziarele rase despre atentatul de la Sofia Petersburg, 30 Marte. Nevoie Vremia duce că atentatul din Sofia probază starea precar­ie a si­­tuațiunei care continuă în Bulgaria; acesta țară este refugiul aventurie­rilor­ politici din cea mai rea speță. Momentul se apropie când guvernele europene, cărora tractatul din Berlin le impune datorii în privința Bulga­riei, vor trebui să înceteze de a fi spectatori nepăsători de cea ce se petrece în principat. Francia și Rusia (Prin fir telegrafic) Sigon, 30 Marte Uă primire strălucită s’a făcut de auto­ritățile franceze Țareviciului. A avut loc seri­că revistă de trupe, apoi s’a dat un INFORMAȚIUNI Juriul examinator pentru concur­sul catedrei de zoologie și morfolo­gie generală de la facultatea de ști­­ințe din Bucuresci, ce era să se țină la 15 Martie 1891, neputându-se completa, ministerul amână concur­sul pentru d^a catedră pe data de 15 Septembre 1891, când se va ține la Universitatea din Iași cu aspiran­ții care se vor presinta înaintea ju­riului ce se va institui la timp. —x— Se aprobă aliniarea și deschiderea a două pasage și două strade între calea Victoriei și stradele Lipscani, Dominel și Smârdan din interiorul Capitalei, după planul întocmit de serviciul teh­nic al primăriei și a­­probat de consiliul teh­nic superior de pe lângă ministerul lucrărilor pu­blice prin jurnalul cu din 22 Febru­arie 1891. —x— Au fost disolvate consiliile comu­nale rurale următore : Costești (Tu­­tova), Dor­mărunt, Poiana, Perieți și Cosumbăsci (Ialomița) Plaginesci și Dragosloveni (R. Sărat) Cioroiu (Romanați). Decretele au și apărut în: Monitor. —x— Mâine apare Binele Public, organ al d-lui Protopopescu Pake. —x— Monitorul oficial de actî publică următorea notiță : Esc. Sa d. Hitrovo, ministru ple­nipotențiar al Rusiei, întorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea legațiunei imperiale. —x — Ca inginer-șef al serviciului dru­murilor în județul Botoșani a fost numit d. inginer Titus Dunca, în lo­cul d-lui Dausch, revocat. Decretul apare mâine în Monitorul oficial. ["— A fost ieri, Zăpadă, la Sinaia și Brosceni ? Grindină la Härläu 5­ K Cutremur de pământ, s’a simțit a­­rată­ eri la: Falciu, Huși, Ostrov, Ploesoi, Urlați, Urziceni și Vasluiu. Cea mai ridicată temperatură a fost la Budesci 20+. —x— Memoriile unui spion. Ni se spune că Scobsohn, cunos­cutul spion și agent provocator rus, se află acuma în Londra și lucrază la memoriile sale. —x— In ziua de 14­ Aprilie viitor, ac­ționarii societăței de asigurare «Na­ționala», vor ține adunare generală. —x— Aflăm că d. C. I. Marino, s'a nu­mit membru în comisiunea indus­trială, în locul d-lui George C. Fili­­pescu, demisionat. — x— Diséra la teatrul Național, benefi­ciul d-nei Aristizza Romanescu cu Luiza Miller (Kabale und Liebe), tra­gedie în 5 acte. —­ Mâine-sâră pentru prima oră la teatrul Național Liliacul (Die Fred­­mann. —x— Mâine-sâră conferința d-lui dr. Ba­­beș la institutul de bacteorologie: Lupta organismului omenesc in con­­tra bacteriilor. —x— D. Ion G. Nebunelc, fiind indispus, a încredințat conducerea Ziarului Ga­lații în mâinile unui comitet, dele­gat de clubul liberal-național din Galați. Ieri-napte, s’a făcut două spargeri în Brăila: Una la biserica Bulgară din care s’a furat tótu argintăriea, și a doua la d. Lupu Gheorghiu, noul sub-prefect al plășei Vădeni, căruia i s’a luat toți banii și bijuteriile ce se găseau în casă. —x— Sâmbătă, 16 ale curentei, la o­­rele 8 și juni. sera, principele Fer­dinand, însoțit de adjutantul de ser­­viciu, a mers la clubul ofițerilor de reservă, unde a ascultat conferința ținută de d. căpitan Al. Blaramberg, asupra îmbunătățirei rasei cailor. După terminarea conferinței,­­se servi uă corațiune în timpul coreea Alteța­rea Regală purtă un toast pentru prosperarea clubului care toc­mai împlinește un an de la inaugu­rarea s­a. D. general Florescu, președintele clubului, răspundend, apoi, bău în sănătatea Suveranului și a Principe­lui Moștenitor. —…— Din cauza ploilor întrerupendu-se linia între stațiile Strehaia-Butoescî (Bucurescî-Vârciorova) și Comarnic- Valea­ Largă (Ploesol-Predeal), circu­­lațiunea trenurilor de călători se va face până la noi disposițiuni prin transbordare. Tot din acastă causă circulațiu­­nea directă neputându-se încă res­tabili între stațiile Fundulea și Să­­culescu (Bucuresci-Feteșel) trenurile de călători vor circula tot prin trans­bordare. —x— Din societatea «Kenedi» pentru aducerea apei în orașul Brăila, s’au lichidat sub­ antreprenorii d-nii Das­­bold, Iuga, Periano, Van­ Saanen și pe conducătorul lucrărilor d. Piati, rămâind a conduce de aci înainte lucrările ce mai sunt de făcut, d. Waltson, singurul representant al casei Kenedi. ----X— Csrnea s’a scumpit în piața Ga­lați cu 75 la sută ; din 30 bani ki­logramul s’a urcat la 80 bani. Pâinea s’a scumpit cu 50 la sută; din 20 kilogramul s’a urcat la 30 bani. Mai multe telegrame de felicitare au fost adresate d-lui Stambuloff, din Bucuresci. —x— Buletin comercial din Brăila. Pe Ziua de ezi s’a înregistrat ur­­mătórele prețuri. —x— Societatea Presei, roga administrațiunile fiarelor din capitala și provincii, se-i tri­mită­­ filnic câte un exemplar din fața lor, pentru a putea avea colecția tuturor­­ fia­relor din țara. (fiarele să se adreseze, Societăței Presei, calea Victoriei 34, Bucurescî. 9.80 7.90 8.00 9.15 Gran hectl. 14­.00 Porum­b» Orz » Rapiță « Secară » Tendința fermă. Telegrame Roma, 30 Martie. Oficialul publică declarațiunea semnata la Bucuresci la 12 Martie, pentru menți­nerea până la 10 Iulie 1891 a conven­­țiunei de comerț între Italia și România. Madrid, 30 Martie. întrunirile lucrătorilor din Barcelona, din Valența și din Cordova au hotârit, în mai multor discursuri ce s’au rostit, se serbeze­­ Ziua de 1 Mait și să se opue prin forță la ori­ce încercare. Berna, 30 Martie. Conservatorul Steiger a fost ales în al treilea rând de scrutin membru al con­siliului național, contra socialistului Rei­chel. — Dortmund, 40 Martie. Un întrunire de vr’ua 1000 de mineri s’a disolvat în urma zgomotului ce s’a produs în timpul discursului unul­­ ziarist, un ore­care Jensing. Agenția Românii Havas.

Next