Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)

1891-06-05

ANUL AL XXXV-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV..............; . . 40 baa fetto. n „ „ „ HI. . ... , . 2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia. 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8. Place de la Bourse LA VIENA, Ia d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maas») IN ELVEȚIA, la tim­țurile cele alte direct la administrațiunea­­ ziarului. ~ Scrisorile nefrancate se ref­sS_ K8SSr.­_UB £ BISBHSîa HIBâS­ E S E’ M P L A R U L 15 B A N I Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMMSTEAȚIA STRADA BREZOIANU, Io. 12 | ^ ilIN IIBIMIWIHII llliUTOWTOMI 40tlRÍ IUI©« <1© âi)»till6țâ ? să f Joi diminâța BUCURESCI, 4 CIRIȘAR Uă telegramă din Constantinopole ne aduce nisce scrii destul de grave. Trenul care a plecat din capitala im­periului otoman In sera de 31 Mai spre Sofia, Belgia și Viena a dera­iat lângă Cerches-Keiü (kilometrul 116) și a fost jefuit de o­ bandă de 30 tâlhari, conduși de un grec. Tâl­harii scoseseră uă șină, închiseseră pe cantonier și pe trecători pentru a-i împedeca a da alarma. Locomo­tiva, furgonul cu bagagie și un va­gon clasa 111 s-au răsturnat. Călăto­­torii nu au fost răniți serios prin deraiere, dar unul din el­e greu ră­nit de un foc de pușcă.­­ Mașinis­tul, cinci călători de clasa I, toți germani, și șeful bucătăriei ambasa­dei engleze au fost răpiți de tâlhari, cari cer uă răscumperare de 200 mii franci. Intre cei cinci călă­­tori se află și bancherul Israil din Berlin. Călătorii răpiți nu se află în nici un pericol. Ambasadorul Germaniei la Con­­stantinopole a primit ordine să a­­vanseze aceea sumă, rezervându-și dreptul de recurs contra guvernului otoman. Pdrta însă nu a așteptat a­­cel recurs și a depus imediat acea sumă la disposițiunea ambasadorului, dând tot do­uă daja ordine spre a se lua măsuri energice pentru prinderea tâlharilor. Dar pe când se pregătea espedierea banilor și tot de uă dată a trupelor, bancherul Israel fiind li­berat de tâlhari spre a aduce suma cerută pentru despăgubire, a sosit în Constantinople. El a luat banii și s-a întors la Kirkilise, locul însemnat de tâlhari. Acest fapt a făcut mare zgomot și a pus într’oă posițiune forte dificilă pe guvernul din Constantinopole. El arată că Turcia nu se mai află în stare ca să asigure viata și averea străi­nilor in statele sale. Pare că în organi­­sarea acestei bande de greci, în care nu se află nici măcar un musulman, le fie amestecată dă mână care are interes se deconsidere pe Turcia, dar acesta nu preocupă pe puteri. Pe ele le intereseza faptul că su­puși d’al lor sunt expuși In mijlo­cul Europei, la câți­va pași de sta­tele cele mai civilizate, să’și piardă viața și averea. Ele consideră acesta uă slăbiciune și suntem siguri că se gândesc la măsuri preventive. Turcia negreșit nu este vinovată In acesta afacere. I se pute imputa moliciune, lipsă de priveghere, in­capacitate a funcționarilor săi, dar nici de cum rea credință. Cu tote acestea faptul este destul de grav și răspunderea nu se póte înlătura. Dacä lucrurile vor rămâne o baltă, nici guvernul nu se va mișca, nici funcționarii săi nu se vor tulbura și răul va deveni general, vom au<j fi In fie­care 7* scene demne de alte timpuri. Europa caută să asigure existența locuitorilor săi în țările cele mai depărtate și mai barbare, cum va tolera ea ca în sânul ei chiar să se petreca asemenea lucruri! Linia Viena, Belgrad, Sofi­a și Constantino­pole este forte mult frecventată; dăcă nu va mai fi sicura,ce să ne mai aștep­tăm de la alte localități pustii ? Este drept că acastă linie stră­bate partea cea m­ai sălbatică a Bal­canilor, că aci aprope se află munții Rodop cari sunt și înalți și îmbră­cați de păduri seculare. Acesta pare să facă anevoiasa pătrunderea de trupe. Dar ore în alte țări nu sunt asemenea localități, nu sunt aseme­nea munți și cu tote acestea s’au stârpit cu desăvârșire brigandagiu­­rile. Italia și Spania se aflau și ele altă­dată bântuite de a­­semenea bande , dar numai a­­tunci când erau organisate de ore­cari partisani sau de partide politi­ce. Forte rar se întâmplau bande nu­mai cu scop de a jefui pentru con­tul lor propriu. Dar acesta se pe­trecea când guvernele erau slabe, fără prestigiu moral și fără forță în­­destulatare materială. Acum de când s’au stabilit niște guverne puternice și durabile, acele bande au încetat și nu se mai întâmplă de­cât din când în când niște borfășeli. Același lucru trebue să se întâm­ple și în Turcia. Pe câtă vreme a­­cele locuri se află în puterea ei, să se ia măsuri de siguranță, dacă nu voiește ca alții să vie să le ia. Și atâta așteptă vrăjmașii ei se­culari ! « Soirile ce primim din Viena ne spun că uă circulară a ministerului de comerciu face cunoscut oameri­­lor de comercia că noul tarif gene­ral românesc, punând capăt răsboiului vamal între România și Austro-Un­­garia și supuind produsele austro­­ungare aceluiași regim ca al celor­­l’alte state, Austro-Ungaria va des­ființa din partea sea tote măsurile de cari erau lovite produsele române. In cea ce privește negocierile comerci­ale cu România precum și cu cele­­l’alte state, Austro-Ungaria va lucra de acord cu Germania. Pe de altă parte scirile din Fran­cia ne spun că d. Roux, deputat din Marsilia, a amintit d-lul Richot în Camera franceză că la 10 iulie viitor espiră tratatul de comerciu cu România, ci ministerul s’a măr­ginit numai a lua act. Nu st im până acum nimic asu­pra tarifului nostru despre care vor­­besce ministrul austriac, căci guver­nul nostru a lăsat țăra în cea mai complectă ignoranță asupra lui. Se apropie espirarea convențiunilor co­merciale cu mai multe state și mi­­nisteriul Florescu nu ne-a spus ni­mic de ceea­ ce are de gând să facă nici prin mesagiul regal cu care s’a deschis corpurile neste legiuitore In sesiune extraordinară, nici prin foțele sale. A trebuit să aflăm de la streini ceea­ ce s’a făcut și ceea­ ce are să se facă. Ni s’a vorbit în mesagia de tarife, dar fără a ne spune cum sunt formulate. Ne sciind dar până acum nimic, nu putem vorbi nici de tarife, nici de convențiunea comercială cu Aus­tro-Ungaria pe care o pune sub auspiciile Germaniei. Vom reveni insă. De a­cam data să ne oprim pu­țin asupra întrebării d-lui Roux și respunsului ce a dat d. Richot, mi­nistrul frances. D. Roux se scie că este prieten al Românilor, noi îl cunoscem și seim simțimântele sale pentru co­­merciul nostru. Când el a făcut în­trebarea, s’a gândit la interesele francese dar și la ale nóstre, căci el voesce ca Francesii și Românii să mergá mână în mână pe tóte căile ca nisce frați. Ministrul însă n’a înțeles acest sentiment al depu­tatului marsiliez și a răspuns în­­tr’un mod care nu are nici un în­țeles satisfăcător pentru noi. Ce va să qlică a lua notă? Este dispus a încheia convențiunea cu noi sau­ia numai notă de întreba­rea d-lui Roux ? Ori­cum va fi, pe noi nu ne a­­tinge de loc. Incheerea convențiunei folosesce mai mult Franciei de­cât României, căci cu urcarea factelor asupra cerealelor este peste putință ca noi să primim propunerile fran­ceze. „Voința și Constituționalul" Un polemică forte vie a început între Voința Națională și Constituționalul, în urma discursului rostit de d-nii P. P. Carp și T. Maiorescu, la banchetul de inaugu­rare a clubului constituțional. Organul liberal gâsește că d. Maiorescu ca publicist, ca orator și ca advocat a în­trebuințat cu netăgăduite succese, sistemul cuvintelor ecsotice, sistemul suficientei și mai ales sistemul sentințelor judecăto­resc­. «Nici vorbă spune Voința, că sunt mulți cari înțeleg îndestul de bine goliciunea fi­­losofiei de cuvinte, cari nu gustă suficienta calculată, rece și îndrâsnătă și cari nu ved în sentințele omului de­cât viclenia facilă a criticului și pompa unei culturi nedige­rate , dar nu e mai puțin adevărat că mult timp d. Maiorescu ’și-a administrat cu di­băcie și cu totuse sistemele d-sale, în pu­blicitate, în Parlament și in avocatură. Im­periul casc al acestor mijilace a început să decline, și cea din urmă lovitură le a dat’o ensuși d. Maiorescu în Senat, de pe banca ministerială, cu ocasiunea proiectu­lui de lege asupra instrucțiunei publice». La aceste critici, Constituționalul răs­punde sub semnătura Unui Craioven, care să scie că este d. Maiorescu, și atribue ar­ticolele din Voința d-lui D. Sturdza, D. Maiorescu găsesce că este prea multă onore a se consacra 4 articole de fond, spre a combate două toasturi de la un banchet și face următorele reflecțiuni: «S’an junimiștii sunt copii cu chivâre de hârtie, cum îi numesce Voința, și atunci nu se cade să fie combătut­ cu numeróse articole de fond în­­ ziarul unui partid im­portant ; sau junimiștii se cade să fie com­bătuți cu articole de fond în siarul im­portant al partidului, și atunci nu pot fi niște copii cu chivâre de hârtie.» D. Maiorescu răspunde la acusațiunea ce se aduce d-lui Carp, că „fiind ânca tînăr n’a avut ocasia să-și realiseze nici că ideia politică, spune, că d. Carp are 63 de ani, că a formulat în 1881 programul constitu­ționalilor, că venind la guvern în 88 a realisat uă parte din acest program, a rea­lisat in colaborare cu cei­lalți miniștri ju­nimiști, legea pentru vizitarea domeniilor Statului, stârpirea agiului, inamovibilitatea magistraturei, pe când d. Sturza n’a rea­lizat ideile exprimate în 1876 de Erdmann von Hahn, nici cele din broșura Spionul Prusian, privitóre la răsturnarea regelui Carol, nici ideia d’a ne „tupila armata în Carpați pentru a nu lua parte la resbelul contra Turcii.“ Voință de­sigur va răspunde la aceste acuzatiuni. Votul pe față Adeverul, care a întreprins oă campanie contra fortificațiilor, rugá pe deputații independenți, din ori­ce grup politic, să cerá cu stăruință votul pe față pentru votarea cre­ditului de 45 milione al fortifică­rilor. Trebue, spune dânsul, ca să se scie cine sunt acei, cari, sciind atjți ce sunt fortificările, mai au cuteza­­rea de a le vota, ca țara să imprime pe fruntea lor pecetea neștârsă a trădătorului. rangul I, 40 lei rangul II, 12 lei Stal I, 8 lei Stal 11 etc. Când ar cânta celebrități, preturile ar fi îndoite. 2) Propunerea d-lul Serghiadi de a for­ma o­ trupă de operă italiană. 3) Propunerea d-lui Stefanescu de a face un trupa mixtă de operă, cu artiști streini și români. In ofertele proiectate se vorbesce și despre un balet, bine compus. Comitetul teatral a crezut că înainte de tote trebuiesce resolvată cestiunea operetei române. Lipsind de la acesta ședință d-nii Wach­­mann, V. A. Urechia și A. Demetrescu, comitetul, deși era presenți 4 membrii și anume d-nii G. Cantacuzino, C. Stâncescu, O. R. Rosetti și Vintila Rosetti, deci ma­joritate, a hotărît se mai ție ua ședință Dumineca spre a lua avisul și al celor­l­alți. După câz se im Insă majoritatea co­mitetului este de părere a renunța la în­cercarea de a se juca opere române, ne­­avînd încă elementele necesare. Deficitul pe care l’a avut opereta anul acesta trebuie ținut în semn, mai cu semn când este în joc interesul societarilor­ tru­­pei dramatice. Putem deci spune cu siguranță că în viitorea stagiune,j Teatrul Național și va da tote silințele spre a ridica trupa dramatică, represintând cele mai frumóse drame și comedii. In cele trei 4a îe libere, ale săptâmânei, va consimți, deca oferte avantagiose se vor face, să închirieze sala unor trupe de operă, română sau străină. In acest caz comitetul va ficsa prețurile locurilor, oprind ca ele să fie mai ridicate de­cât ale trupelor de operă din trecut. El va obliga pe impresarii să aducă ar­tiști buni, reservăndu-și dreptul de a res­pinge pe aceia cari nu corespund cerințe­lor publicului, în raport cu prețul ce plu­­tesce. Va cere un cauțiune, spre a se asigura plata sălii și a artiștilor aduși. Deci dacă d. Hartularu va persista în prețurile propuse, cererea sea pute fi privita ca respinsă. Vor rămâne ale d-lor Serghiadi și Ste­­fanescu. Duminică se va lua u­ decisiune defini­tivă, pe care vom comunica-o cititorilor noștri, publicând în același timp numele artiștilor „ce se vor angagia in viitórea stagiune. T ÂAITIEMI Stagiunea fn­tore Una din cestim­ele care intereseza pe publicul bucurescean, este acea d’a sei ce teatre vom avea iarna viitóre. Se va urma cu încercările de operetă și operă națională ? Se va aduce ua operă străină ? Sosi-vor celebrități europene ? Spre a resolva aceste cestiuni s’a în­trunit cm­ seră comitetul teatral și a luat în desbatere propunerile ce îl s’au făcut. 1) A d-lul Hartularu, de a forma u­ trupă de opera italiană aducând, pentru principalele roluri, artiști străini și a se servi de corurile și de artiștii noștri, pen­tru rolurile secundare. A aduce chiar, pentru cât­va timp, ar­tiști celebri. Prețurile locurilor vor fi 60 lei Logie ------- I him­na —niiM ■ --------­ Spitalul Cerlenti Marți s’a inaugurat spitalul «Cer­lenti». Se știe că d. Christofi Cer­lenti, acum cinci ani, dăruise comu­nei București vila sea din delul Fi­­laret pentru a servi ca spital. Mai mult încă, generosul donator a înzestrat acest spital cu cele tre­­buinciose și cin­e a predat autorită­­ței comunale. Un confrate, care a asistat la a­­cesta inaugurare, ne dă următorele amănunte: Casa cu locul de 6 pogo­­ne, cu uă grădină din cele mai fru­­mose, valorăză aprope 150.000 fr. și așa cum este înzestrat acum spi­talul, el reprezintă uă valore de 180 mii lei Au asistat la inaugurare autorită­țile comunale în corpore, și un mare număr de persone cari veniseră să felicite pe d. și pe d-na Cerlenti pentru nobila lor dărnicie. După sfeștania religiosă, d. primar a luat cuvântul spre a mulțămi d-lul Cerlenti și d. Costa-Foru a e zis câ­­te­va cuvinte. In urmă toți asistenții au vizitat cu deamenuntul localitățile. Totul este complet organisat după sistemele cele mai noul și cele mai perfecționate. Bolnavii vor avea un local ad­mirabil și de­sigur că multe binecu­vântări vor eși din sufletul lor pen­tru generosul donator. Fortificațiile Eată raportul d-lui N. Filipescu, pentru votarea celor 45 de milione: Comitetul delegaților ales pentru cercetarea creditului fortificațiunilor Bucureștilor și câmpului întărit Foc­ VINERI, 5 IUNIU (24 MAI st. v.) 189X Lluminóza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiele postala LA PARIS, la Hava», Laffite et C­ale, 8. Place de la Bourse IU GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, si BELGIA, 1« biv­­ rourile poștale. — Articolele cepublicate se­­ rd. — șant-Galați-Nămoldia, s’a întrunit In z­iua de 16 Mai, și prețuind folosele ce rezultă din votarea, într’o singură dată, a întregului credit necesar pen­tru complectarea fortificațiunilor, fo­lose ce se traduc printr’un câștig de timp în săvârșirea operei de apărare națională cu întăriri și prin condi­­țiuni mai favorabile în ceea­ ce pri­vește comandele de făcut pentru ar­mament, a încuviințat un ultim sa­­crificiu de 45 milione pentru com­plectarea lucrărilor de întărire a țării. Suma acosta de 45 milione rămasă nevotată din suma totală de 75 mi­lione, fixată în 1889 pentru săvâr­șirea întregului sistem de fortifica­­țiuni, începute in anii precedenți, este socotită după devizele ce se a­­flă în bi­rourile ministerului de răz­boi­­. Nebunii la Palat Acum cât­va timp un ofițer întră în vestiblul Palatului și voi să se urce pe scara care conduce la a­­partamentul regelui, pretinzând că este însărcinat să facă uă inspecți­­une. După constatările făcute s’a văzut că nenorocitul era nebun. Alaltă­ eri, spune V Indépendance, un cal analog s’a presintat. Un israelit d. S... voia cu ori­ce preț să intre in apartamentul rege­lui. El fu oprit și se constată că este nebun. A fost dus la Mărcuța. Cu privire retrospectiva din anul 2000, asupra secolului nostru (looking backward) de Bellamy din Boston­ ia apare septemana viitóre în Romănuța. Mai multe milione de esem­­plare din acesta operă s’a vân­­dut deja. In America a apărut 400 edi­­țiuni și s’a desfăcut 1,500,000 e­­semplare. In Engin­era, Germania, Fran­cia, Italia, s­a vândut deja sute de mii de esemplare. In Grecia chiar s’a tras 20,000. Succesul în România va fi tot atât de mare. Traducerea va fi făcută chiar după testul englez. Armamentul in Rusia Corespondența rusă crede a s­i că împeratorul Alexandru 111 a sub­scris un decret care îndeplineste importante reforme în legea mili­tară. După noua lege toți dm­enii ca­pabili de a purta armele vor fi la disposițiunea Statului până la 43 ani. Miliția va fi compusă de două grupuri, unul va intra în armata ac­tivă, altul va ocupa locurile cu gar­­nisona. Batalionele miliției trebue, după lege, să fie puse pe picior în termen de 20 de o^e la cas de res­­bel. Partea din miliție care nu va intra în armata activă va forma cor­puri speciale de infanteria, artileria și cavaleriă. In caz de resbel ar­mata rusă, ast­fel compusă, va fi de trei ori mai tare ca armatele ce­­lor­lalte State din Europa. Acastă lege atinge asemenea ofi­­țerii în retragere cari vor lua locul lor respectiv în miliția ast­fel refor­mată. Tripla alianță Agenția Havas publică următorea telegramă din Viena : «După informațiuni din isvor cu totul sigur, și cu tote desmințirile de provenință oficiase, este nu nu­mai sigur că cabinetele de Roma, Berlin și Viena au căzut de acord pentru a hotărî reînoirea întreitei a­­lianțe, dar încă trebue să conside­răm fără îndoială că nouele tratate între Italia de­uă parte, Austria și Germania de alta sunt semnate și parafate; semnăturile au fost schim­bate de curând după negocieri ce au avut loc direct între cabinetele in­teresate și cari s’au prelungit mai multe luni. Desmințirile publicate la Viena și la Berlin, după cari reînoi­rea este sigură, dar că nu este încă făcută, sunt un simplă manoperă in­spirată de către guvernul italian care are de scop familializarea opiniunei publice in Francia și în același timp partidului franco­fil în Italia cu ideia unei reînoiri. Procedând ast­fel, d. di Rudini speră a face să se pri­­mescă mai lesne faptul îndeplinit și a nu atinge nici uă susceptibilitate». adaoge le Temps, mai multe agenții pun în circulația de pest din Roma în care se pretinde că ministerul i­­talian este devisat în privința reîno­­irii întreitei alianțe. D­­ei Rudini doresce acesta reînoire, se zice, dar ministrul de resbel, ministrul mari­nei și ministrul de finanțe se opun pentru resene bugetare.»­ ­ Agresorul țareviciului condamnat înalta curte judecătorescă a Japo­niei și a dat verdictul asupra agreso­rului Țareviciului. Tonda Touzo a fost condamnat la închisore pe viață. Acesta este cea mai mare pedepsă în Japonia. Informațiun­i i Incrucișătorul român «Elisabeta» a sosit la Pireu. —x— Primăria Capitalei va soma pe compania de gaz se introducă, con­form contractului, lumină electrică in loc de gaz aeriform. —x— Adunarea generală extra­ordinară a societăței presei se va tine Mier­curi 29 Maiü la 8 ore sera, în lo­calul societăței, Calea Victoriei 34. Se va alege un membru In co­mitet, în locul vacant și se va da sema de balul presei. —x— Uă nouă scala de meserii se va face la Galați. —x— D-nii G. Vernescu și G. Dem. Teo­­dorescu au anunțat că opteza pen­tru colegiul din Ilfov. —x— D. dr. Severénu va reprezintă fa­cultatea de medicină și Z- dr. De­­mostene serviciul sanitar al armatei, la congresul de chirurgie, care se va ține la Paris. —x— Ministrul lucrărilor publice în urma inspecțiunei ce a făcut, cu ocazia mergerei sale la Iași, s’a pronunțat contra cererei deputaților moldoveni, în privința localităților pe unde se trecu linia ferată Iașî-Dorohoi. Nici unul din deputații moldoveni n'a luat parte la cercetările minis­trului. — x— Duci elevi ai tipografiei Cucu au încercat să spargă lada cu bani a acestui tipograf. Ei au fost arestați. Unul are mâinele arse de vitriol, pe care îl luase drept unt-de­lemn și un­sese un ferestrau cu care a tăiat placa de fier a ușei. —x— Compania de gaz a intentat proces primării, care pretinde ca lămpile de gaz să nu fie aprinse pe bulevarde când este aprinsă lumina electrică. —x— Societatea de construcțiune a fost somată să încăpă lucrările de pa­­vagiu pe mai multe strade din­ Galați.

Next