Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)

1891-06-30

anul ALTXXXV-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 ban Stello „ „ „ „ III ...... 2 lei „ Insersiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IX ROMANIA, la adm­inistrațiunea diarului. IX I­ A KIS, la Havas- Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse LA VI­LX A, la d-nil Baaeenstein et Vogler, Otto Maass). Ki Al. J SA la­u „ „ „ c­on­ic.ile. cele alte direct la administrațiunea­­ patului. — Sc­risc­rile n­efrancate se re­fu să— es­emplarul 15 bani Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, ShÖmm Kammmaaamam Edițiunea <1 © dîu­rin6ță «gbebkhiebnani­i i­ammeza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învețătorii din sate abonamentul este re­­­­dus la 80 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: R ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale l­A PARIS, la Havas, Laffice et C­une, 8, place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la bio­­­­rourile poștale. — Articolele Republicate se ard. — Luni dimineța Renunțarea Princip. Ferdinand sau tronul României «Principele Ferdinand trebuie se alega : între corona și pasiunea sea. Daci persista în intențiunile sale va trebui să renunțe la succesiunea la tron în favorea fratelui său mai mic, Principele Carol.» Acesta declarațiune sentențibsa o face un Ziar monarh­ic, un chiar conservator, pentru singurul motiv că Principele moștenitor n’ar avea cătuși de puțină atracțiune către un principesă streină. Ori­cât de ridicolă și puțin re­­verențioasă ar fi acesta declarațiune pentru dinastiă, n’am avea nimic de spus decâ­t fiarul în cestiune și-ar espune părerea sea personală , dar nu putem admite ca asemenea ob­­servațiuni să fie puse în spinarea opiniunei publice, în spinarea nați­­unei. Sărmană țară, câte absurdități se susțin în numele teu, câte nele­giuiri nu se săvârșesc subt cuvânt că tu le pretinzi ! Am dori ca domnii de la Indé­­pendance să ne spună de care țară vorbesc ? înțeleg d-lor prin țară faimosul High life, de care­­ zilnic ne vorbește fara franceză ? Dacă țara se mărginește în salo­­nele pe care le frecventeza redacto­rii Independenței, atunci pate că dân­șii au dreptate, țara ar preferi se vadă pe tronul român pe un prin­­cesă muscălască sau din alt nem împărătesc. Dacă Insâ prin țară sâ înțelege cele 5 milione de români, ca­­ n’au onorea d’a fi numărați printre cei 8 sau 4 sute membri ai High lif­ului bucureștân, atunci amar se înșală V Independence, căci massa cea mare a populațiunei, unanimitatea țarei, a primit cu bucurie știrea despre că­sătoria unui membru al familiei re­gale cu uă româncă, și simpatia sea pentru tînârul principe s’a mărit in­­tr’un mod surprinzător. Péte că și de astă dată vor spune, precum au spus erl, purii conser­vatori din strada Clemenței, că Ro­­mânulu persistă în ideile sale repu­blicane, pentru că ar dori ca dinastia să devie mai populară, dar d. G. Em. Lahovari se pote lesne convinge că suntem sincerul interpret al cugetă­­rei națiunei. Descindă d-sea de pe înaltele trepte ale High­lif­ului, mârgă în fabricile și atelierele nostre, intre în coliba sato­­nului și până primului venit în­trebarea : «Vrei ca viitorul nostru rege sâ ia de soție vă nemț0scă, uă franțu să scu uă româncă d’ale nostre?» Răspunsul va fi pretutindeni ace­lași : uă româncă d’ale nóstre. Décà un plebiscit s’ar face, unani­mitatea țarei ar sancționa alegerea principelui Ferdinand. In fața acestui adevăr netăgăduit, cinstea politică cere să renunțăm la argumentul opiniunei publice, spre a combate acea căsătorie, sâ ne măr­­­ginim la acela al rațiunelor de Stat. Sa lase V In­dépendance Roumaine și insinuațiunile re­-voitare la adresa M. S. Reginei, să vorbescă cu mai mult respect de «partea romantică care nu póte veni de­cât de la spi­ritul poetic al lui Carmen Sylva», care «face romane banale aducân­du-și aminte de basmele în care regi iau de soție păstorițe», căci pe acel tărîm nu putem să o urmăm. Nu putem primi discuțiunea cu a­­ceia cari nu găsesc alt argument, spre a combate oă hotărire a moș­tenitorului coronel, de­cât acela că este impins de M. S. Regina, care nu póte face de­cât „romane ba­nale“, care nu este în stare sâ în­­țelegă de­cât «cestiunile de inimă» și este incapabilă sa judece cestiuni de Stat. Acesta apreciare asupra inteligen­ței Mar. Sele Reginei, acest brevet de incapacitate intelectuală pe care i­l dau confrații noștri, ne surprinde tot atât de mult pe cât ne face să videm pretențiunea redactorilor In­­dependinței de a pune inteligința lor mai presus de a tuturor celor­ l’alți și d’a crede că au mai mult cap de­cât Carmen Sylva, că sunt în stare să judece interesele dinastii mai bine de­cât dânsa și de­cât întrega na­țiune. Fie ceva mai modești confrații noștri, și daci doresc să dovedescá că sunt în stare sa aibă un jude­cată sănătosă, să aducă argumente, nu acuzațiuni, sâ ne arate cari sunt legile care silesc pe un Principe să ia­că streină sau să renunțe la drep­turile sale. Cu asemenea sentințe nu se va face nici pe Principe să renunțe la tron, nici pe națiune să desaprobe alianța lui cu uă româncă. La judecata țărei, de care vor­­besce L'Indépendance facem și noi­­ apel, și nu ne îndoim că ea va ju­deca ca noi, că ea va privi alianța familii regale cu uă familie română, ca una din cele mai strânse legă­turi ce s’ar putea stabili Intre di­nastie și țară. Z­VONURI despre Căsătoria Principelui Ferdinand L’Indépendance roumaine, care desmin­­țise scrrea despre casatoria Principelui moștenitor, spune ca astăzi Indoiala nu mai este cu putința. Consiliul de miniștri a fost sesizat de acesta în mod oficios. Răspunsul a fost formal; el opune un vot categoric și absolut la acea alianța. Inițiativa, spune confratele nostru, apar­ține reginei. «Este un parte romantica care nu pote veni de­cât de la spiritul poetic al lui Carmen Sylva. La Câmpulung re­gina a svorit acest roman banal care se­­mâna cu un basmu in care regi sau păs­torite de soție. «Grapasa nostra suverană în sentimen­talitatea mea poetică crede că se profaneză amorul când se vorbesce de consideratiuni politice.» Deci dânsa nu este un bun ju­decător in cestiune. «Opiniunea publică nu va ratifica alianța tronului cu un familie româna, ori­care ar fi ea. Principele Ferdinand trebue sa alega intre corona și pasiunea sea. Daca persista in intențiunile sale, trebue să re­nunțe la succesiunea tronului în favorea fratelui seu, principele Carol.» «• Același ziar spune că liberalii-naționali au adoptat câ atitudine forte corecta în privința căsătoriei Principelui Ferdinand. D. D. Sturdza a adresat un scrisore rege­lui în acesta privința. Insista asupra pri­mejdii care ar amenința dinastia, déca s’ar realisa proiectul M. S. Re­­inei. D. Sturdza a avut un lunga întrevedere cu M. S. Regina. * Toți bărbații politici cari au jucat un rol in țara vor cere audiență Regelui, spre a-i spune ca nu aprobă alianța proiec­tată. Se spune că la Cameră și la Senat se va anunța interpelări in acesta privința.­­ Timpul pretinde că M. S. Regina va grăbi plecarea sea din țară și va părăsi România chiar zilele acestea. * Același z­iar spune că era diminuța con­siliul de miniștri s’a întrunit spre a se o­­cupa de svonurile ce s’au răspândit în pri­vința căsătoriei Principelui Ferdinand. Consiliul de miniștri a fost unanim pen­tru a recunoște că décá ar fi vorba de ua căsătorie cu ori­ ce altă personă de­cât ua prințesa aparținând unei familii domnitare străine să se opue unui ase­menea proiect de insuratore. Tot un deta s’a discutat și eventualita­tea unei interpelări ce s’ar putea produce a<fi. Intr’una din cele doua Camere. S’a decis, în acesta privință ca guvernul sâ respunza imediat la interpelare, declarând că nu are nici uă cunoștință despre un proiect de căsătorie a principelui moște­nitor și că daca s’ar produce uă eventua­litate ca aceea de care se vorbește, gu­vernul ar ști sâ=și facă datoria. C­nsiliul de miniștri a fost asemenea de părere că ar fi bine ca Principele Ferdi­nand sâ întreprindă ,pentru cât­va timp, uu călătorie în streinatate, pentru a face sa înceteze zgomotele a căror ecou s’au­­ făcut erf, mai tóte ziarele din capitala. Nu s’a hotărît însă nimic definitiv până acum în privința Zilei când va pleca prin­cipele moștenitor. Se aștepta numai ca principele Leopold de Hohenzollern să fie informat in acesta pr­ința și ca MM. II. Regele și Regina sa decidă plecarea principelui Ferdinand. D. general Fiorescu a fost primit în au­diența de M. S. Regina. Se zice că M. S. Regina n’ar fi in prin­cipiu defavorabilă unei căsătorii a princi­pelui Ferdinand cu un româncă. E posibil ca guvernul sa se hotărască a trimite la Sigmaringen un trimis extra­ordinar, pentru a explica principelui Leo­pold, In ce con­dițiuni s’au produs svonu­rile despre căsătoria principelui Moște­nitor. Principele Ferdinand (deci cǎsetoria Sa se va hotărî—ceea­ ce e mai mult de­cât probabil) va merge să petreca mai întâia cât­va timp pe lângă principele Leopold, la Sigmaringen. * Principele moștenitor póte sa ia un ro­mân ca se intreba Bucarest ? Din punctul de vedere constituțional, réspunde confratele nostru, nu póte fi în­doiala. Nici un articol nu se opune. Cazul n’a fost prevazut. Din punctul de vedere al rațiunei de stat se póte susține și afirmativa și nega­tiva. Dacă în sferele claselor dirigente păre­rile sunt împărțite, este inse sigur ca gro­sul națiunei ar fi unanim spre a aplauda î­n­ alianță care ar uni sângele dinastiei cu sora.­­ Amorul propriu național ar fi măgulit , dic’faptul că Principele moștenitor, care ar­­ put­ea alege dintre principesele tuturor fa­miliilor domnitore din Europa, ar fi pre­­ •­ferit un româncă. Confratele nostru crede­m­se ca s’ar lo­vi intențiunele divanului ad-hoc. * D. I. Vâcarescu, ministrul nostru la Ro­ma, va sosi în capitala peste câ­t­va zile. * Națiunea se pronunță și dânsa contra acestei căsătorii pe care o găsește cu ne­putință. * Naționalul inregistreza sgomotele ce cir­cula, iar in ediția II spune ca nu sunt în­temeiate: «și după ce vor cerceta aceste socoteli te «se iscalască, asemenea se cerceteze și­­ condițiile pentru bolnavi ca­re se va fia «numérul celor ce s’au primit în spital „într’uâ curgere de un an, câți dintr’ânșii «s’au însănătoșit și câți s’au mutat din «viață, făcându se cunoscut acesta și oe­­«știei ca tutulor se fie știut folosul ce is­­e vorăște din acésta așezare obștascâ și „toți se ințelegu buna orânduiala ce se „păzește ș. c. i. ca la împotriva urmare «toți intr’un cuvânt se aiba drept a cere „prin jalbă la stăpânire îndreptare, iar „mai cu deosebire acest drept se’l aibă «cei ce se vor trage din nemul nostru ne­­«îngăduind nici uo dată a se culca cele „cuprinse într’acest testament. Așec­amintele Brâncovenești Ni se comunica următorul protest al d-lui N. Rosetti, unul din membrii coborî­­tori ai nemului Brâncovenesc, adresat E­­foriei aședemintelor Brâncovenești, repre­­sentată in perpetuitate prin singurul și u­­nicul mitropolit dupa vremi, pentru a ca­rul deplin înțeles în causa, extragem și noi nci parte din textul testamentului Ba­­nesti Sahii Brancovencii fondatórea lor, întărit cu hrisov Domnesc in anul 1836. «Era eforul vă dată într’un an ii Zi «hotârîtâ se se adune cu părinții episcop! «al țârei, cu cei mai aleși boeri din ne­­«mul d-neéi (Brâncoveni) și din cele­ l’alte «blagorodnice némuri pământești și vre­o câți-va din cei mai aleși negustori îns­­ „la spitalului de adunare, sâ cerceteze, cu «toții, socotelile de venit și cheltt­eli atât „ale spitalului cât și a­le sfintei biserici, marți, 30 IUNIU (18 IUNIU st. v.) 1891 înalt Prea Sfințite. In urma intervenii judiciare asupra ero­rii așezămintelor Brâncovenești în puterea căreea subscrisul este recunoscut de mem­bru coborîtor din nemul Brâncovenesc, și ca atare învestit cu dreptul de a alege pe ceruții epitropi și a lua d-lor secolela a­­nualu asupra administrații acestor așede­­minte, la care până aci din nenorocire, ați stăruit cu multa strădanie se nu i se re­­cunoscu acésta calitate, precum nici obli­gațiunea expresă ce­ i se impune prin tes­tamentul Banesti Saftii Brâncovencii fondă­­tóre, in fine ușile lor umanitare i-au fost deschise și prin personală adresă către subscrisul ați bine-voit a me invita pentru Ziua de 9 Iunie curent se iau parte in a­­dunarea generală preveztita prin testamentu Bănești, la cercetarea socotelilor ,adminis­trații epitropilor de venit și cheltueli ale pomenitelor așezaminte, insa acum d’odata pe câte două ani 1889 și 1890. Sub președința eforului deschizându se ședința acestui autorisat control public ce­rut de fondatórea s’a observat aci un număr restrâns din membrii coboritori ai ai nemului Brâncovenesc*, câte-va onora­bile persone de distincțiune, un singur e­­piscop în activitate și vre-un câte-va alte persone a căror apel nominal nu s’a ci­tit spre știință. S’a dat apoi cuvântul d-lut general Ion Fiorescu carele a citit ua lista de câte-va persone, din care unii nu se aflau ninci presenți, recomandându-le adunării ca sin­gure apte a cerceta aceste socoteli, adao­­gând o­rice ca dupe ore­care precedente adunarea se delege și acum pe recoman­dați, cu acestă însărcinare, iar pe unul din d-lor se-i însărcineze a revisui bolnavii, azilu, ?cala și biserica și sâ-și facă rapor­tul séu ca până la a nu se-­ pute presenta adunaril spre ratificare. ä Subscrisul carele din causa refusului ne­contenit ce a încercat până aci din par­tea Eforii de a lua parte la alte asemenea anteriore adunari, aflându-se ast­fel în de­săvârșită ignoranța până în momentul des­pre aceste așeZeminte, despre veniturile și cheltuelile lor și despre întrega sea ad­ministrație interna, a obținut cuvântul la rândul sea, și a rugat pe efor a nu per­mite se se deroge de la stipulațiunele con­sacrate prin testamentul Brâncovencii ca­rele chema la cercetarea socotelilor pe toți membrii adunării în comun, și apoi iarăși nu prin asemenea precedent să se crezâ cum va perimat dreptul fie cârva din mem­brii adunării se ia personal, iar nu prin delegațiune, cunoștința deplină, exactă a acestor socoteli și de cum se administreza așeZemintele, cerând de astă una dată pen­tru cunoștința personala a sub-scrisului s6 bine-voască a da ordin cui se cuvine în cancelaria Eforii ca sa i se dea deslușirole de care va avea nevoie, și ast­fel în cu­noștință de cauză se puta apoi confirma cu sub semnătura sea buna gestiune , iar la caz de a nu se lua in considerație a­­cesta propunere a sea, dânsa sé fie mă­car înscrisă in procesul verbal al adu­nării. Eforul însă proclamând de­­ indata lista presentata ca adoptata și într’o deplina semnificativa tăcere a adunării îndată a ridicat ședința. Înalt Prea Sfințite­i credeam ca se va fi sfârșit uă dată cu resistența ce mi s’a opus pene aci ca se-mi îndeplinesc obligațiunile ce strămoșil­or,ei mi-au impus, adică a lua personal er nu prin obligațiune și pe fie­care an socote­ile gestiunii așezâmintelor lor piese și umanitare, dar am fost înșe­lat, căci chiar propunerea mea, de altfel forte inocentă, nu a avut onorea să figu­reze macar in procesul-verbal al adunării. In adevăr stranie procedare care au poprit pe mai mulți din membrii nemului Brân­covenesc de față se subscrie acel proces­­verbal. Astfel acum socotelile epitropii și a ei gestiune, care după testamentul fundatórei o obliga să le dea regulat pe fie­care an, s’au dat de la dată pe amendoul anii as­­pirați 1889 și 1890, or cercetarea și con­firmarea lor, tagaduita mie, se va prelungi până la al treilea an ca derogare flagrantă de la stipulațiunile testatorei. Subscrisul în fața unei asemenea pro­cedări autoritare, eșite cu totul din litera și spiritul voinței fondatorei, vin a protesta cu totu energia ce-mi impune obligația strămoșilor mei, adogând a declara că, despre mine ca membru coborâtor din neamul Brâncovenesc consider de nulă a­­cesta lucrare și de nul efect și las de o­cam data la aprecierea și urmărirea pu­blicului capitalei chemai prin testament a cere îndrept­are la stăpânire se hotaresca ce este de făcut in asemenea ocurență pentru redresarea faptului, căci, însuși lui și numai lui fondatórea i-a consacrat un id­8nsa avere in folosul séu ce este așe­­zamintele Brâncovenești adică; spitala, școla, biserica și asila celor nenorociți din capitala ca un apanagiu al său propriu și de nimeni disputat, N. Rosetti. Din parlamentul austriac In ședința de la 24 ale curentei s’a dat pe față în parlamentul aus­triac lucruri pe care de­și le bănu­iam, dar totuși nu credem ca ele să existe și existența lor să fie ma­nifestată cu atâta hotărâre. Deputatul Washhaty luând cuvân­tul la discuția budgetului ministeru­lui de interne, a atacat cu violență tripla alianța și a propus ca ea sa fie denunțată de guvern și monar­h­ia austro-ungară se încheie un ali­anță cu Rusia, ceea­ ce se pote lesne a­­junge, dacă se vor recunoște și îngădui năsuințele înspre Constanti­nopol ale Rușilor. Este adevarat că numitul deputat a vorbit în numele său propriu, că chiar partisani al partidului din care face parte l’au contrazis și desavuat, că contele Taaffe a luat cuvântul și l’a batjocorit cum merită, ramâne énsé un fapt îndeplinit că in Parlamentul austriac s’a găsit un deputat care se indrasnésca a cere sé se facă politică rusesca, să i se lase Rusiei drumul li­ber înspre Constantinopol. Foile austriace pene ce nu vor curăți atmosfera la ele acasă, peste Laitha, sé nu mai acuse statele din Balcani de panslavism, He . ,In aceiași ședință antisemitul Lue­ger s’a ridicat contra Ungariei, care— a zis oratorul—­prepondereza în poli­tica externă a monarc­iel­or econo­­micesce a ruinat pe austriaci. Intre al­tele a spus că Ungurii sunt causa pen­tru care România nu pate fi adiata Austriei. Ungurii au fost tot­dea­una piedică unei politice chipzuite aus­triacă în Balcani. Informa­țiun­i —X— Astăzi se va judeca procesul de calomnie prin presă, intentat de d. Cristodulo d-lul Cazzavillano. Se crede ca d-nu Șoimescu, ajutor de primar ,și­ va retrage demisiunea. —x— Prefectul de Suceava va fi înlo­cuit. —x— Colegiul I electoral pentru depu­tații din Mehedinți, a fost convocat pentru 14 Iulie. —x—­­ Esamenul public al clasei de canto a d-nei Carlota Leria-Zosima, se va face joi 20 Iunie în sala Ateneului. —x— Eforia spitalelor a intrat în tra­tări cu casa de depuneri pentru un împrumut de 2 milione, pentru clă­diri. —x— D. Th. Văcărescu, ministrul nos­tru la Viena, a plecat spre a-și re­lua postul. —x— Esamenul căpitanilor medici pen­tru gradul de maiori a Început Sâm­bătă. Comisia se compune din d-nul general Fotino, coloneii Demostine, Petrescu, Vercescu și Dianu. Banditul Morunglavu Vestitul bandit Panaite Morunglavu, care a scapat de sub priveghierea călărașului ce -l conducea la penitenciarul Târgu-Ocna a fost văZut, prin împrejurimile Sovejei, îmbrăcat în uniformă de ofițer și însoțit de cinci alți bandiți. Unul din acești din urmă era în uni­formă de soldat iar cei­lalți patru îmbră­cați civil. Locuitorii spun ca Morunglavu a fost văZut, de când a scăpat, îmbrăcat în dife­rite costume și prin prejurul pichetului Tabla. Banditul are rude în Soveja dar ele nu îndrâsnesc să -i denunțe de tema ca să nu sufere resburarea banditului. Pe de altă parte Milcovici mai află că d. Prefect al județului Putna a luat mă­­suri seriose pentru prinderea lui Morun­glavu ale carui fapte au ajuns atât de spăimântatore pentru locuitorii satelor în­cât i s’a și dat porecla de Licinski al Putnei. —x— —x— Membrii clubului liberal din Ga­lați au ales un comitet compus din d­nil I. Mihăilescu, C. Malaxa și P. Sechianu, cu scop de a organisa sub­scripția pentru statua I. Brătianu. Telegrame Roma, 26 Iunie la camera deputaților alab­a-ieri ]d. San Donato amintește că 24 Iunie este aniver­sarea celor două gloriase bătălii de la Sol­­ferino și San Martino și cere ca Aduna­rea să trimită să salutare bravilor cari au versat sângele lor pentru mărirea pa­triei. C­ lmbriani a luat și dânsul cuvântul și s’a exprimat ast­fel: «Sunt 32 ani de când pe câmpul de bâ­­rne de la Solferino și San Martino cele două drapele tricolore latine au învins scriptorul habsburg. Eu însoțesc de urările mele ceea ce a­v‘a ministru Luzzatte in congresul de la Menton: — Speram ca in curând cele doua dra­pele tricolore latine vor fi unite spre a combate pentru patriă și pentru un nobil scop !» Bordeaux, 27 iunie Naplea trecută rea­făcătorii au desfă­cut in mai multe părți ale orașului con­ductele de gaz, le-au culcat jos pe pava­­giu și le-au pus foc, cu intențiunea de a face sa sară in aer imobilele vecine. Este de observat că aceste acte au fost îndeplinite de preferență in­­ ulițele locuite de către înalții funcționari judecătoresci și administrativi, în particular. In ulița Saint- Genes aprope de casa primarului, precum și in ulița Lecoqs unde șede procurorul republicei. Netw York, 25 Iunie. O­ furtună ingrozitare a pricinuit pa­gube însemnate in regiunea de vest la Io­wa și Cherokee. îiul a crescut așa de mult cum nu s’a mai văzut. Aprópe 80 case s’a dărimat, un mare număr de per­­oane au perit. Podul drumului de fier de la Illinois a fost luat, mai multe alte poduri sunt stri­cate. Știri din Sioux­ City anunță că acesta regiune a fost devastată. Valea riului Floyd este inundată pe oă distanță de 35 mile la nord de Sioux City. In jurul acestui oa­rașe sute de ectave de recoltă sunt aseme­nea sub apă. Oă sumă de familii s’au re­fugiat pe coline. ""«fr—i l'lr-

Next