Romanulu, iunie 1891 (Anul 35)
1891-06-30
anul ALTXXXV-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV.......................40 ban Stello „ „ „ „ III ...... 2 lei „ Insersiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IX ROMANIA, la administrațiunea diarului. IX I A KIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse LA VILX A, la d-nil Baaeenstein et Vogler, Otto Maass). Ki Al. J SA lau „ „ „ conic.ile. cele alte direct la administrațiunea patului. — Scriscrile nefrancate se refu să— esemplarul 15 bani Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, ShÖmm Kammmaaamam Edițiunea <1 © dîurin6ță «gbebkhiebnanii iammezate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru Preoți și învețătorii din sate abonamentul este redus la 80 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: R ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale lA PARIS, la Havas, Laffice et Cune, 8, place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biorourile poștale. — Articolele Republicate se ard. — Luni dimineța Renunțarea Princip. Ferdinand sau tronul României «Principele Ferdinand trebuie se alega : între corona și pasiunea sea. Daci persista în intențiunile sale va trebui să renunțe la succesiunea la tron în favorea fratelui său mai mic, Principele Carol.» Acesta declarațiune sentențibsa o face un Ziar monarhic, un chiar conservator, pentru singurul motiv că Principele moștenitor n’ar avea cătuși de puțină atracțiune către un principesă streină. Oricât de ridicolă și puțin reverențioasă ar fi acesta declarațiune pentru dinastiă, n’am avea nimic de spus decât fiarul în cestiune și-ar espune părerea sea personală , dar nu putem admite ca asemenea observațiuni să fie puse în spinarea opiniunei publice, în spinarea națiunei. Sărmană țară, câte absurdități se susțin în numele teu, câte nelegiuiri nu se săvârșesc subt cuvânt că tu le pretinzi ! Am dori ca domnii de la Indépendance să ne spună de care țară vorbesc ? înțeleg d-lor prin țară faimosul High life, de care zilnic ne vorbește fara franceză ? Dacă țara se mărginește în salonele pe care le frecventeza redactorii Independenței, atunci pate că dânșii au dreptate, țara ar preferi se vadă pe tronul român pe un princesă muscălască sau din alt nem împărătesc. Dacă Insâ prin țară sâ înțelege cele 5 milione de români, ca n’au onorea d’a fi numărați printre cei 8 sau 4 sute membri ai High lifului bucureștân, atunci amar se înșală V Independence, căci massa cea mare a populațiunei, unanimitatea țarei, a primit cu bucurie știrea despre căsătoria unui membru al familiei regale cu uă româncă, și simpatia sea pentru tînârul principe s’a mărit intr’un mod surprinzător. Péte că și de astă dată vor spune, precum au spus erl, purii conservatori din strada Clemenței, că Românulu persistă în ideile sale republicane, pentru că ar dori ca dinastia să devie mai populară, dar d. G. Em. Lahovari se pote lesne convinge că suntem sincerul interpret al cugetărei națiunei. Descindă d-sea de pe înaltele trepte ale Highlifului, mârgă în fabricile și atelierele nostre, intre în coliba satonului și până primului venit întrebarea : «Vrei ca viitorul nostru rege sâ ia de soție vă nemț0scă, uă franțu să scu uă româncă d’ale nostre?» Răspunsul va fi pretutindeni același : uă româncă d’ale nóstre. Décà un plebiscit s’ar face, unanimitatea țarei ar sancționa alegerea principelui Ferdinand. In fața acestui adevăr netăgăduit, cinstea politică cere să renunțăm la argumentul opiniunei publice, spre a combate acea căsătorie, sâ ne mărginim la acela al rațiunelor de Stat. Sa lase V Indépendance Roumaine și insinuațiunile re-voitare la adresa M. S. Reginei, să vorbescă cu mai mult respect de «partea romantică care nu póte veni decât de la spiritul poetic al lui Carmen Sylva», care «face romane banale aducându-și aminte de basmele în care regi iau de soție păstorițe», căci pe acel tărîm nu putem să o urmăm. Nu putem primi discuțiunea cu aceia cari nu găsesc alt argument, spre a combate oă hotărire a moștenitorului coronel, decât acela că este impins de M. S. Regina, care nu póte face decât „romane banale“, care nu este în stare sâ înțelegă decât «cestiunile de inimă» și este incapabilă sa judece cestiuni de Stat. Acesta apreciare asupra inteligenței Mar. Sele Reginei, acest brevet de incapacitate intelectuală pe care il dau confrații noștri, ne surprinde tot atât de mult pe cât ne face să videm pretențiunea redactorilor Independinței de a pune inteligința lor mai presus de a tuturor celor l’alți și d’a crede că au mai mult cap decât Carmen Sylva, că sunt în stare să judece interesele dinastii mai bine decât dânsa și decât întrega națiune. Fie ceva mai modești confrații noștri, și daci doresc să dovedescá că sunt în stare sa aibă un judecată sănătosă, să aducă argumente, nu acuzațiuni, sâ ne arate cari sunt legile care silesc pe un Principe să iacă streină sau să renunțe la drepturile sale. Cu asemenea sentințe nu se va face nici pe Principe să renunțe la tron, nici pe națiune să desaprobe alianța lui cu uă româncă. La judecata țărei, de care vorbesce L'Indépendance facem și noi apel, și nu ne îndoim că ea va judeca ca noi, că ea va privi alianța familii regale cu uă familie română, ca una din cele mai strânse legături ce s’ar putea stabili Intre dinastie și țară. ZVONURI despre Căsătoria Principelui Ferdinand L’Indépendance roumaine, care desmințise scrrea despre casatoria Principelui moștenitor, spune ca astăzi Indoiala nu mai este cu putința. Consiliul de miniștri a fost sesizat de acesta în mod oficios. Răspunsul a fost formal; el opune un vot categoric și absolut la acea alianța. Inițiativa, spune confratele nostru, aparține reginei. «Este un parte romantica care nu pote veni decât de la spiritul poetic al lui Carmen Sylva. La Câmpulung regina a svorit acest roman banal care semâna cu un basmu in care regi sau păstorite de soție. «Grapasa nostra suverană în sentimentalitatea mea poetică crede că se profaneză amorul când se vorbesce de consideratiuni politice.» Deci dânsa nu este un bun judecător in cestiune. «Opiniunea publică nu va ratifica alianța tronului cu un familie româna, oricare ar fi ea. Principele Ferdinand trebue sa alega intre corona și pasiunea sea. Daca persista in intențiunile sale, trebue să renunțe la succesiunea tronului în favorea fratelui seu, principele Carol.» «• Același ziar spune că liberalii-naționali au adoptat câ atitudine forte corecta în privința căsătoriei Principelui Ferdinand. D. D. Sturdza a adresat un scrisore regelui în acesta privința. Insista asupra primejdii care ar amenința dinastia, déca s’ar realisa proiectul M. S. Reinei. D. Sturdza a avut un lunga întrevedere cu M. S. Regina. * Toți bărbații politici cari au jucat un rol in țara vor cere audiență Regelui, spre a-i spune ca nu aprobă alianța proiectată. Se spune că la Cameră și la Senat se va anunța interpelări in acesta privința. Timpul pretinde că M. S. Regina va grăbi plecarea sea din țară și va părăsi România chiar zilele acestea. * Același ziar spune că era diminuța consiliul de miniștri s’a întrunit spre a se ocupa de svonurile ce s’au răspândit în privința căsătoriei Principelui Ferdinand. Consiliul de miniștri a fost unanim pentru a recunoște că décá ar fi vorba de ua căsătorie cu ori ce altă personă decât ua prințesa aparținând unei familii domnitare străine să se opue unui asemenea proiect de insuratore. Tot un deta s’a discutat și eventualitatea unei interpelări ce s’ar putea produce a<fi. Intr’una din cele doua Camere. S’a decis, în acesta privință ca guvernul sâ respunza imediat la interpelare, declarând că nu are nici uă cunoștință despre un proiect de căsătorie a principelui moștenitor și că daca s’ar produce uă eventualitate ca aceea de care se vorbește, guvernul ar ști sâ=și facă datoria. Cnsiliul de miniștri a fost asemenea de părere că ar fi bine ca Principele Ferdinand sâ întreprindă ,pentru câtva timp, uu călătorie în streinatate, pentru a face sa înceteze zgomotele a căror ecou s’au făcut erf, mai tóte ziarele din capitala. Nu s’a hotărît însă nimic definitiv până acum în privința Zilei când va pleca principele moștenitor. Se aștepta numai ca principele Leopold de Hohenzollern să fie informat in acesta prința și ca MM. II. Regele și Regina sa decidă plecarea principelui Ferdinand. D. general Fiorescu a fost primit în audiența de M. S. Regina. Se zice că M. S. Regina n’ar fi in principiu defavorabilă unei căsătorii a principelui Ferdinand cu un româncă. E posibil ca guvernul sa se hotărască a trimite la Sigmaringen un trimis extraordinar, pentru a explica principelui Leopold, In ce condițiuni s’au produs svonurile despre căsătoria principelui Moștenitor. Principele Ferdinand (deci cǎsetoria Sa se va hotărî—ceea ce e mai mult decât probabil) va merge să petreca mai întâia câtva timp pe lângă principele Leopold, la Sigmaringen. * Principele moștenitor póte sa ia un român ca se intreba Bucarest ? Din punctul de vedere constituțional, réspunde confratele nostru, nu póte fi îndoiala. Nici un articol nu se opune. Cazul n’a fost prevazut. Din punctul de vedere al rațiunei de stat se póte susține și afirmativa și negativa. Dacă în sferele claselor dirigente părerile sunt împărțite, este inse sigur ca grosul națiunei ar fi unanim spre a aplauda în alianță care ar uni sângele dinastiei cu sora. Amorul propriu național ar fi măgulit , dic’faptul că Principele moștenitor, care ar putea alege dintre principesele tuturor familiilor domnitore din Europa, ar fi pre •ferit un româncă. Confratele nostru credemse ca s’ar lovi intențiunele divanului ad-hoc. * D. I. Vâcarescu, ministrul nostru la Roma, va sosi în capitala peste câtva zile. * Națiunea se pronunță și dânsa contra acestei căsătorii pe care o găsește cu neputință. * Naționalul inregistreza sgomotele ce circula, iar in ediția II spune ca nu sunt întemeiate: «și după ce vor cerceta aceste socoteli te «se iscalască, asemenea se cerceteze și condițiile pentru bolnavi care se va fia «numérul celor ce s’au primit în spital „într’uâ curgere de un an, câți dintr’ânșii «s’au însănătoșit și câți s’au mutat din «viață, făcându se cunoscut acesta și oe«știei ca tutulor se fie știut folosul ce ise vorăște din acésta așezare obștascâ și „toți se ințelegu buna orânduiala ce se „păzește ș. c. i. ca la împotriva urmare «toți intr’un cuvânt se aiba drept a cere „prin jalbă la stăpânire îndreptare, iar „mai cu deosebire acest drept se’l aibă «cei ce se vor trage din nemul nostru ne«îngăduind nici uo dată a se culca cele „cuprinse într’acest testament. Așecamintele Brâncovenești Ni se comunica următorul protest al d-lui N. Rosetti, unul din membrii coborîtori ai nemului Brâncovenesc, adresat Eforiei aședemintelor Brâncovenești, representată in perpetuitate prin singurul și unicul mitropolit dupa vremi, pentru a carul deplin înțeles în causa, extragem și noi nci parte din textul testamentului Banesti Sahii Brancovencii fondatórea lor, întărit cu hrisov Domnesc in anul 1836. «Era eforul vă dată într’un an ii Zi «hotârîtâ se se adune cu părinții episcop! «al țârei, cu cei mai aleși boeri din ne«mul d-neéi (Brâncoveni) și din cele l’alte «blagorodnice némuri pământești și vreo câți-va din cei mai aleși negustori îns „la spitalului de adunare, sâ cerceteze, cu «toții, socotelile de venit și cheltteli atât „ale spitalului cât și ale sfintei biserici, marți, 30 IUNIU (18 IUNIU st. v.) 1891 înalt Prea Sfințite. In urma intervenii judiciare asupra erorii așezămintelor Brâncovenești în puterea căreea subscrisul este recunoscut de membru coborîtor din nemul Brâncovenesc, și ca atare învestit cu dreptul de a alege pe ceruții epitropi și a lua d-lor secolela anualu asupra administrații acestor aședeminte, la care până aci din nenorocire, ați stăruit cu multa strădanie se nu i se recunoscu acésta calitate, precum nici obligațiunea expresă ce i se impune prin testamentul Banesti Saftii Brâncovencii fondătóre, in fine ușile lor umanitare i-au fost deschise și prin personală adresă către subscrisul ați bine-voit a me invita pentru Ziua de 9 Iunie curent se iau parte in adunarea generală preveztita prin testamentu Bănești, la cercetarea socotelilor ,administrații epitropilor de venit și cheltueli ale pomenitelor așezaminte, insa acum d’odata pe câte două ani 1889 și 1890. Sub președința eforului deschizându se ședința acestui autorisat control public cerut de fondatórea s’a observat aci un număr restrâns din membrii coboritori ai ai nemului Brâncovenesc*, câte-va onorabile persone de distincțiune, un singur episcop în activitate și vre-un câte-va alte persone a căror apel nominal nu s’a citit spre știință. S’a dat apoi cuvântul d-lut general Ion Fiorescu carele a citit ua lista de câte-va persone, din care unii nu se aflau ninci presenți, recomandându-le adunării ca singure apte a cerceta aceste socoteli, adaogând orice ca dupe orecare precedente adunarea se delege și acum pe recomandați, cu acestă însărcinare, iar pe unul din d-lor se-i însărcineze a revisui bolnavii, azilu, ?cala și biserica și sâ-și facă raportul séu ca până la a nu se- pute presenta adunaril spre ratificare. ä Subscrisul carele din causa refusului necontenit ce a încercat până aci din partea Eforii de a lua parte la alte asemenea anteriore adunari, aflându-se astfel în desăvârșită ignoranța până în momentul despre aceste așeZeminte, despre veniturile și cheltuelile lor și despre întrega sea administrație interna, a obținut cuvântul la rândul sea, și a rugat pe efor a nu permite se se deroge de la stipulațiunele consacrate prin testamentul Brâncovencii carele chema la cercetarea socotelilor pe toți membrii adunării în comun, și apoi iarăși nu prin asemenea precedent să se crezâ cum va perimat dreptul fie cârva din membrii adunării se ia personal, iar nu prin delegațiune, cunoștința deplină, exactă a acestor socoteli și de cum se administreza așeZemintele, cerând de astă una dată pentru cunoștința personala a sub-scrisului s6 bine-voască a da ordin cui se cuvine în cancelaria Eforii ca sa i se dea deslușirole de care va avea nevoie, și astfel în cunoștință de cauză se puta apoi confirma cu sub semnătura sea buna gestiune , iar la caz de a nu se lua in considerație acesta propunere a sea, dânsa sé fie măcar înscrisă in procesul verbal al adunării. Eforul însă proclamând de indata lista presentata ca adoptata și într’o deplina semnificativa tăcere a adunării îndată a ridicat ședința. Înalt Prea Sfințitei credeam ca se va fi sfârșit uă dată cu resistența ce mi s’a opus pene aci ca se-mi îndeplinesc obligațiunile ce strămoșilor,ei mi-au impus, adică a lua personal er nu prin obligațiune și pe fiecare an socoteile gestiunii așezâmintelor lor piese și umanitare, dar am fost înșelat, căci chiar propunerea mea, de altfel forte inocentă, nu a avut onorea să figureze macar in procesul-verbal al adunării. In adevăr stranie procedare care au poprit pe mai mulți din membrii nemului Brâncovenesc de față se subscrie acel procesverbal. Astfel acum socotelile epitropii și a ei gestiune, care după testamentul fundatórei o obliga să le dea regulat pe fiecare an, s’au dat de la dată pe amendoul anii aspirați 1889 și 1890, or cercetarea și confirmarea lor, tagaduita mie, se va prelungi până la al treilea an ca derogare flagrantă de la stipulațiunile testatorei. Subscrisul în fața unei asemenea procedări autoritare, eșite cu totul din litera și spiritul voinței fondatorei, vin a protesta cu totu energia ce-mi impune obligația strămoșilor mei, adogând a declara că, despre mine ca membru coborâtor din neamul Brâncovenesc consider de nulă acesta lucrare și de nul efect și las de ocam data la aprecierea și urmărirea publicului capitalei chemai prin testament a cere îndreptare la stăpânire se hotaresca ce este de făcut in asemenea ocurență pentru redresarea faptului, căci, însuși lui și numai lui fondatórea i-a consacrat un id8nsa avere in folosul séu ce este așezamintele Brâncovenești adică; spitala, școla, biserica și asila celor nenorociți din capitala ca un apanagiu al său propriu și de nimeni disputat, N. Rosetti. Din parlamentul austriac In ședința de la 24 ale curentei s’a dat pe față în parlamentul austriac lucruri pe care deși le bănuiam, dar totuși nu credem ca ele să existe și existența lor să fie manifestată cu atâta hotărâre. Deputatul Washhaty luând cuvântul la discuția budgetului ministerului de interne, a atacat cu violență tripla alianța și a propus ca ea sa fie denunțată de guvern și monarhia austro-ungară se încheie un alianță cu Rusia, ceea ce se pote lesne ajunge, dacă se vor recunoște și îngădui năsuințele înspre Constantinopol ale Rușilor. Este adevarat că numitul deputat a vorbit în numele său propriu, că chiar partisani al partidului din care face parte l’au contrazis și desavuat, că contele Taaffe a luat cuvântul și l’a batjocorit cum merită, ramâne énsé un fapt îndeplinit că in Parlamentul austriac s’a găsit un deputat care se indrasnésca a cere sé se facă politică rusesca, să i se lase Rusiei drumul liber înspre Constantinopol. Foile austriace pene ce nu vor curăți atmosfera la ele acasă, peste Laitha, sé nu mai acuse statele din Balcani de panslavism, He . ,In aceiași ședință antisemitul Lueger s’a ridicat contra Ungariei, care— a zis oratorul—prepondereza în politica externă a monarcielor economicesce a ruinat pe austriaci. Intre altele a spus că Ungurii sunt causa pentru care România nu pate fi adiata Austriei. Ungurii au fost totdeauna piedică unei politice chipzuite austriacă în Balcani. Informațiuni —X— Astăzi se va judeca procesul de calomnie prin presă, intentat de d. Cristodulo d-lul Cazzavillano. Se crede ca d-nu Șoimescu, ajutor de primar ,și va retrage demisiunea. —x— Prefectul de Suceava va fi înlocuit. —x— Colegiul I electoral pentru deputații din Mehedinți, a fost convocat pentru 14 Iulie. —x— Esamenul public al clasei de canto a d-nei Carlota Leria-Zosima, se va face joi 20 Iunie în sala Ateneului. —x— Eforia spitalelor a intrat în tratări cu casa de depuneri pentru un împrumut de 2 milione, pentru clădiri. —x— D. Th. Văcărescu, ministrul nostru la Viena, a plecat spre a-și relua postul. —x— Esamenul căpitanilor medici pentru gradul de maiori a Început Sâmbătă. Comisia se compune din d-nul general Fotino, coloneii Demostine, Petrescu, Vercescu și Dianu. Banditul Morunglavu Vestitul bandit Panaite Morunglavu, care a scapat de sub priveghierea călărașului ce -l conducea la penitenciarul Târgu-Ocna a fost văZut, prin împrejurimile Sovejei, îmbrăcat în uniformă de ofițer și însoțit de cinci alți bandiți. Unul din acești din urmă era în uniformă de soldat iar ceilalți patru îmbrăcați civil. Locuitorii spun ca Morunglavu a fost văZut, de când a scăpat, îmbrăcat în diferite costume și prin prejurul pichetului Tabla. Banditul are rude în Soveja dar ele nu îndrâsnesc să -i denunțe de tema ca să nu sufere resburarea banditului. Pe de altă parte Milcovici mai află că d. Prefect al județului Putna a luat măsuri seriose pentru prinderea lui Morunglavu ale carui fapte au ajuns atât de spăimântatore pentru locuitorii satelor încât i s’a și dat porecla de Licinski al Putnei. —x— —x— Membrii clubului liberal din Galați au ales un comitet compus din dnil I. Mihăilescu, C. Malaxa și P. Sechianu, cu scop de a organisa subscripția pentru statua I. Brătianu. Telegrame Roma, 26 Iunie la camera deputaților alaba-ieri ]d. San Donato amintește că 24 Iunie este aniversarea celor două gloriase bătălii de la Solferino și San Martino și cere ca Adunarea să trimită să salutare bravilor cari au versat sângele lor pentru mărirea patriei. C lmbriani a luat și dânsul cuvântul și s’a exprimat astfel: «Sunt 32 ani de când pe câmpul de bârne de la Solferino și San Martino cele două drapele tricolore latine au învins scriptorul habsburg. Eu însoțesc de urările mele ceea ce av‘a ministru Luzzatte in congresul de la Menton: — Speram ca in curând cele doua drapele tricolore latine vor fi unite spre a combate pentru patriă și pentru un nobil scop !» Bordeaux, 27 iunie Naplea trecută reafăcătorii au desfăcut in mai multe părți ale orașului conductele de gaz, le-au culcat jos pe pavagiu și le-au pus foc, cu intențiunea de a face sa sară in aer imobilele vecine. Este de observat că aceste acte au fost îndeplinite de preferență in ulițele locuite de către înalții funcționari judecătoresci și administrativi, în particular. In ulița Saint- Genes aprope de casa primarului, precum și in ulița Lecoqs unde șede procurorul republicei. Netw York, 25 Iunie. O furtună ingrozitare a pricinuit pagube însemnate in regiunea de vest la Iowa și Cherokee. îiul a crescut așa de mult cum nu s’a mai văzut. Aprópe 80 case s’a dărimat, un mare număr de peroane au perit. Podul drumului de fier de la Illinois a fost luat, mai multe alte poduri sunt stricate. Știri din Sioux City anunță că acesta regiune a fost devastată. Valea riului Floyd este inundată pe oă distanță de 35 mile la nord de Sioux City. In jurul acestui oarașe sute de ectave de recoltă sunt asemenea sub apă. Oă sumă de familii s’au refugiat pe coline. ""«fr—i l'lr-