Romanulu, ianuarie 1892 (Anul 36)
1892-01-13
ANUL AL XXXVI-LE Voiesce și vel putea. ANDNCIDEI Linia de 50 litere, petit pagina IV 40 Detto „ „ „ „ IQ.............. IHInserțiuni și reclame pagina IV linia. 2 „ — A se adresa: IN ROMANIA, la admlnistrațiunea «JiaraluL IN PARIS; la Havas- Lafflte et C-nie, 8, PLaee de la LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto IN ELVEȚIA, la „ bin [orile cele alte direct la administrațiunea garatod. — Scrisorile nefrancate se renustt — * EXEMPLARUL^GRAN Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 Uâ singură ediție MERCURI, JOI, 13, 14 IANUARIU (1, 2 IANUARIU st. v.) 1892. . A8&.^eianaisan Lumanézit«te și vei fi. * ABONAMENTE fi districte, un an 48 W; sese Dini 24 lei, trei luni 12 lei; a8 lună 4 lei festTM Preoți și Învățătorii din sate abonamentul este re*dus la 50 lei de ani Piatra tóte tu rile ansunei postale, trimestrul 151«LA se adresa: Oi ROMANIA, la admeistratianea Juralui si oSdiele postals U PARS, la Havas, Laute et Oale, 8, Place le la Benxse , m OTEMAHU, AWMA ITALIA, si AffitatA, la tem mafia postata. Mai «… X ,A ANUL 1891 a primit un vot de b’am. Dupa Un discurs forte energic al d-lui Tache Ionescu prin care califica ministeriul de reacționar, precum pe urmă prin presă l’a numit Halima, că moțiune de neîncredere propusă de actualul ministru al instrucțiunei publice a fost votată și guvernul a disolvat Camera. Alegerile s’au făcut forte, repede, insă în nisce condițiuni singure în felul lor pe pământul României. S’au veglut într’adevăr monstruoșități. La Iași, la Buzea și nu mai feim în cari districte naționali lliberali s’au unit la alegeri cu conservatorii, oposanții cu guvernamentalii ca se combată pe junimiști. La Ialomița din contra naționalil-liberali au dat ajutor d-lui A. Marghiloman, junimist, combătut la Buzeu de același element. In sfârșit alegerile au dat uă majoritate destul de bunicică guvernului. Atunci d. Catargiu ’și a adus aminte de apetitul d-seie pentru președenția consiliului și a manifestat-o prietinilor d sele. Aceștia au voit sâ facă păcerea șefului lor, dar au fost împtecați la timp. Se iscăliseră adresă de 38 deputați pri care se cerea retragerea d-iui general Fiorescu și luarea președenției de către bătrânul conservator de la Golășel. Subscriitorii se pregateau a o depune pe biuroul Camerei, dar douădută se pomeniră că generalul se urcă la tribună și citesce decretul de închiderea sesiunei. Propunerea deci cade in gârla și d-nul Catargiu arăși rămâne simplu ministru, d-sea care fusese de atâtea ori președinte al consiliului și chiar locotenent domnesc. Acesta îl cam supără și jură că își va râsbuna în sesiunea viitare de tomna. Ne aducem aminte că Ion Heliade, în Curierul de Ambe sexe, a publicat istoria unui bandit care se asemănă la nume cu actualul nostru prim ministru. El când hotăra un lucru, nimic nu’l mai împedeca, nici omenii, nici elementele, nici chiar cerul. Acasta încăpățânare se vede că o are și d. Catargiu. A proiectat și a tăcut până la deschiderea oamenilor. Chiar atunci, cu câteva grile înainte, a primit sâ se remanieze ministerial cu elemente mai liberale. Dar ce se întâmplă pe urmă ? Abia se deschisese corpurile legiuitore, fără măcar sa se constitue complect, d. Catargiu își da demisia din ministeriul generalului Florescu și d-sea este urmat încă de două miniștrii: general Lahovary și C. Olănescu. Acest fapt nu ar fi putut aduce nici uă împedecare de a se reforma ministeriul și a merge înainte. Insa Încercările d-lui general Florescu au rămas infructase, căci«bătrânul ignorant» al d-lui Carp Îngrijise a întinde cursele In tóte părțile și toți cari ar fi voit să dea concurs ministeriului liberal-conservator cadeau în ele. Regele a chiămat atuns pe d. Catargiu și l’a însărcinat cu compunerea unui cabinet, insă condițional ca să’și formeze uă majoritate Iu Camere. Acesta s'a presentat cu oă listă de 92 deputați pe care a înmânat-o suveranului ca sâ’I arate că nu are să se tămă nimic din acea parte. Regele ’l-a încredințat dér puterea. Vădătă ce a pus mâna pe ea, văzând că doritorii de a ’i-o lua sunt mulți, a început să mărie și a fugit cu dânsa câtva timp dinaintea acelora cari nu l’ar fi lăsat să se facă complect stăpân pe ea. A cerut suveranului amânarea oamerilor pentru Zece sperând că în acest interval va putea sa împace pe unii, sa corupă pe alții și se speria pe mai mulți. Dér n’a isbutit. La deschiderea Camerilor, în cea d’autoin ședință i s’a dat un vot de blam. Guvernul conservator însă, în loc să facă ca tóte guvernele constituționale, să demisioneze, el a cerut un decret de disolvare de la rege și suveranul l’a dat cu cea mai mare înlesnire. Aceste două acte, atât amânarea care era neconstituțională, cât și disolvarea, a pus pe rege într’uă posițiune nu tocmai limpede. Suveranul Camerei și în cea dintâia Zi el nul a manifestat prin acestă purAcest an s’a dus și el ïn négra Vre cinicie, cum zice poetul, a dispărut și el cum dispare totul pe pămênt. Mulți ani au adus în România nenorociri, râ&mințe, ciumă, holeră, femete, lăcuste și iuvasiuni, dar ele sau dus repede și a avut și părți bune, <?ile mulțumitore. Anul 1891 însă a fost fatal de la Început până la sfârșit, a adus mai multe rele și mai multe nenorociri decât a avut alții ani mai mulți la un loc. Cea dintâia nenorocire ce se datoresce acestui an, este mortea unei figuri de care secolii scot forte rar; unul om care a legat viața sea întrăgă într’uă jumătate de secol cu sórta țărei aceștia, care prin înțelepciunea, patriotismul și devotamentul sau pentru binele public, ajutat de câțîva prietini, a transformat România și a târît’o înainte cu repediciune spre progres. Țara s’a emoționat de acésta perdere, ea s’a plâns fiind-că a sortit și scie să prețuască meritele fiecărui om, cu atât mai mult pe ale lui Ion Brătianu care să ridicase mai presus de patimi și de meschinării și nu avea nimic alt în vedere decât mărirea și fericirea ferei sale. A doua nenorocire a fost în acest an mortea unui alt bărbat de stat, M. Cogâlnicanu, care, ori câte greșeli să fi tăcut în viața sa, a fost un om politic consumat, un bărbat de stat însemnat. El a lucrat din tinerețe pentru mărirea țărei sale, a fost unul dintre cei mai activi apostoli ai unirea acestor țări și a contribuit și el la crearea statului român modern. Daci căile lui nu au fost totdeuna așa de drepte ca ale altora, el totuși până în sfârșit a ajuns la același capăt ca confrații săi de luptă. A treia nenorocire este căderea țerei pe măinele reacțiunei. Deși acesta nenorocire nu este așa de mare ca cele două de cari am vorbit, căci la alegerile viitore ea pare să dispară, anul 1892 pdte să o distrugă, totuși trebuie să vorbim de ea căci este opera anului care s’a dus. Ziarul le Temps din Paris, vorbind de anul 1891, el <zice: «România a vălut în acest an că^ând unele peste altele, ca nișce casteluri de cărți, nenumărate cabinete, tóte unele ca altele asemenea efemere.* Intr’adevăr, așa este. Anul 1891, în na badaiosa lui călătorie cu pă mână a secerat două bărbați însemnați al țărei, ără cu ceal’altă a răsturnat uă sumă de ministere unul după altul. Se acusă unele partide politice de anarhie. Insă acest an a fost într’adevăr un anarhist. Nu începuse încă să resară florile și un minister a căzut cu zgomot și tot de nădătă cu amărăciune. Câțiva membrii ai partidului conservator propriu «Jis voiau să se scape de vechile rable batrăne, cum jiceau el, au căutat să concentreze tóte forțele conservatore in manile lor. Ei s’au aliat cu junimiștii și au compus un minister în comun. Acest minister a mers cât a mers, dar rablele s’au pus pe lucru, au alergat, au intrigat și in sfârșit au răsturnat acea concentrare. Cu ocasiunea discutării legei instrucțiunei publice depusă de d. Maiorescu, au găsit momentul cel mai priincios a’și răsbuna. La luarea proiectului de lege in considerațiune s’a propus un moțiune care cerea amânarea legei. Deși ministrul instrucțiunei a combâtut-o, ea a fost votată de scenat și ministerial concentraților s’a retras, ér regele a însărcinat pe d. Eforescu cu formarea noului cambinet, ca președinte al Senatului care răsturnase ministerial generalului Manu. Deși d. Lascăr Catargiu avea dorința de a lua d-sea preșe* denția consiliului, dar, neputând, a primit și portofoliul internelor, reservându-și gustul pentru altă datà. Ministeriul Florescu-Catargiu s’a presentare înclinări către u partită care este cea mai detestată de țără. El s’a pus dor în luptă cu națiunea și consecințele ce vor eși din aceste acte ’l vor privi direct. Anul 1891 ne-a lăsat prin urmare și acest mare zeu care se dătoreșce spiritului său desordonat și intrigant. El nu s’a mulțumit cu resturnarea atâtor cabinete, a voit să pui și dinastia în joc și să caute a o compromite prin acte cari ar fi putut fi înlăturate. Acest an a fost dor reu din tóte tote ponturile de vedere. Pe lângă aceste fapte, el ne-a mai lăsat și influența care bântue întragă țara. Nu este ac?a casă. In Bucuresci mai cu sâma, unde să nu fie cineva bolnav de acestă boilă curiosa. Nu mai vorbim de influența politică, căci ea se pote distruge numai decât, destul să fie puțină bunăvoință și puțină energie. De cât proverbul erice . După timp urât vine spre. Sperăm că anul 1892 ne va aduce Zile mai fericite și mai asbgurătore. Noi cel puțin le urăm cititorilor noștri I. Telegrame Decret Londra, 11 Ianuarie. Oficialul publică numirea lui sir Ford ca ambasador la Constantinopol. Causa morții Redivului Londra 11 Ianuarie. Agenția Reuter afla din Cair ca doctorii europeni chemați langa Kediv numai cu 17 ore înaintea morței sale au făcut un raport asupra bulei, tratamentului și morții lui Tevfik; doctorii indigeni cari au îngrijit pe viceregele nu știau ca el suferă de ua astupare a plămânilor și de ua afecțiune a rinichilor și i-au tratat cu injecții de morfina; se va face ua ancheta. Nu este adevărat ca doctorul Salem sa fi fugit. Conflictul franco-bulgar Viena, 11 ianuarie. Fremdenblatt combate aserțiunile lui Novoie Vremia și ale fiarelor francese in privința conflictului franco bulgar. Cea d’ântâi, din aceste foi asigură ca Reșid Bey comisar turcesc la Sofia ar fi, după doanța sultanului, supus guvernului bulgar condițiunile următoare ale Franciei: scuze in scris, retragerea d-lui Grecoff, indemnitatea d-lui Chadourne. Pe de alta parte fiarele francese cerca ordinul de expulsare sa fie retras si ca d. Chadourne sa fia autorizat sa se întorca In Bulgaria. Fremdenblatt «fiice ca ar trebui ca condițiunile Franciei sa fie esențialminte reduse daca vrea să învoială a l’aimable al acestui incident marit fara nevoie. DesaUmțire Berlin, 11 Ianuarie Gazeta Germaniei de Nord nu intelege obstinația cu care corespondentul parisian al lui Times menține știrea sa in privința negocierilor comerciale ruso-germane. Gazeta declara acesta știre cu desăvârșea neîntemeiata. Duelo Faris, 11 Ianuarie D. Bonaparte Wyse a adresat fiarelor un scrisore care fice ca in fața atacurilor îndreptate de fiare contra surorei sale d-na de Rute, el a trimis martori Ziaristului Edmond Lepelletier care a început aceste atacuri și va trage in judecata doua Ziare. Raport Borna, 11 Ianuarie. D-nu Eilena a făcut raportul seu asupra tractatelor de comerț cu Germania și Austro-Ungaria a căror adoptare o recomanda.al zice ca aceste tractate nu constitue un schimbare fiind cuprinsa in sistemul taxelor de vamă , dar că au un mare semnificație politica și comerciala. Germania a părăsit principiile sale de protecțiune exagerata agrara și de autonomia vamala; ea viseza la cucerirea primatului economic în Europa continentala, profitând de greșela Franciei care se închide intr’in bariera de fer. Se pote spera că tractatele, ajungând cu timpul la efectul lor maximum, vor descre 12 ani garante á stabilitatea ceruta de antreprisele agricole și manufacturiere, aeveachide un lungă perioda de liniște Duratafrântă in oglinda apelor decât ce ne Inconjura. Care este farmecul ce produce acesta ? Răspunsul e că lumea idealisată, lumea cea rasfrântă ne de oglinda apei, fie de sufletul omenesc, e superioră realitătei, de aici se póte judeca ce drept are realismul în artă. Din marea vecinie mișcată se înalță continentul fix statornic și trainic dar pornit din sânul ei și brăzdat de săpăturile valurilor sale. Tot așa se înalță productele gândirii omenești din adâncul simțământului său. Din Spania Madrid, 11 Ianuarie Ales senator Paris, 11 ianuarie C. de Caercel, fost ambasador, a fost ales senator din Seine și Oise, Petersburg, 11 ianuarie Oprirea exportului griului s’a întins și în Finlanda. Consiliul de miniștrii s'a ocupat de afacerea din Xeres; el a decis să ia măsurile cele mai energice. Ultimele depeșt Zri ca anarhiștii au atacat cazărmile, dar au fost puși pe fuga. Cavaleria i-a urmărit și a arestat cea mai mare parte din el. Un anarhist a tăiat capul unui burghez cu un lovitura de secera. Ucigașul a fost arestat. Guvernul este convins ca mișcarea este esclusivamente anarhista. Relațiunele bulgare cu Grecia Atena. 11 Ianuarie Informațiuni luate din sorginte bună asigura ca ca mai multe puteri véd cu simpatie silințele Greciei pe lângă guvernul bulgar in privința modificărilor de introdus la legea cunoscuta a scalelor. Influenză Londra, 11 Ianuarie Ducele de Charence este atins de influenza cu pneumonie. Mot Furia. 11 Ianuarie Fostul ministru amiral Fegron a murit. Vapor Toulon, 11 Ianuarie Cuirasatul Bayard a plecat la Tanger; se crede ca cuirasatul Dugueselin „O va urma. Din Scupcina serbei Belgrad, 11 Ianuarie Biroul Scupștinei s’a constituit precum urmeza: D. Katitch, președinte, d-nil Vutkovici și Milovanovici vice-președinți. Mâine se va face deschiderea fară discursul tronului. D. Pasici a conferit erl cu comitetul central radical asupra proiectelor mai snsemnate de presentat Scupștinri; asta sera prima ședința la clubul radical. Negocierile comerciale cu Austro-Ungaria trebuind sa incepa la 18 Ianuarie delegații sârbi au plecat azi la Viena D. Borkovici, ministru la București, a sosit azi in concediu de 15 zile. Chestia Egipetului Londra, 11 Ianuarie Agenția Neuter afla ca mortea lui Tewfik nu va schimba intru nimic situația politica a Egiptului, afacerile statului vor continua ca și in trecut și numirea lui Albas nu va aduce mai curând noi negocieri intre Turcia și Englitera pentru Egiptul Revoluție New York, 11 ianuarie New York Herald afla din Valpareso cu d. Egan, ministrul Statelor Unite a plecat din Santiago ducând cu el 3 fugitivi cari s’au pus sub protecția sa cari vor fi îmbrăcați pe incrucișâtorul american Yorktown, vor pleca mâine în Peru. Se crede ca cei l’alți fugitivi vor parași legațiunea Statelor Unite in acelaș mod. Președintele Monti a făcut să se libereze ofițerii lui Balmaceda prinși ca prisonier la Santiago. Exportul griului A. D. Xenopol. Cugetări Sculptura, pictura, poezia pot fsărirea.*ă se profaneze ele însăși prin înfățișarea unor lucruri sau întâmplări obscene. Muzica și arhitectura rămân totdeuna pure. Cele d’intăi întrebuințază forme individuale, cele din urmă liniamentele generale ale gândirei și simțirei omenești. Iată cauza acelei deosebiri, căci numai individul conține elemente care pot profana ome Maí írümósá e icóna natúréi res- N3APOLÉ la Crăciun și la Paște E vreme multâ de atunci de când Lazzarone nu mai exista decât in diferitele impresiuni de voiagiu ale lui Alexandru Dumas. De la anexarea regatului de Neapoli, tóta acesta populațiune moleșită care trâia din dornicia curții și a milosteniei mănăstirilor, a trebuit sé se pue pe lucru, de voe de nevoie, și a -și agonisi pâinea în sudarea feței. Agonisirea traiului este un lucru greu In tóte țările, mai cu sema In Neapole, din pricina prețului cel jos al lucrului de mâna. De asemenea sobrietatea este neobicinuit de mare la acest popor, prea calomniat, atât de vesel în sârâcia lui, atât de fericit de a trai sub un cerc atât de binecuvântat de trei mii de ani de către zei. Streinii nu văd farâ mirare omeni supuși la muncile cele mai ostenitare, zidari, hamali, pietrari cari la Paris sau la Londra s’ar susținea numai cu butecuii, cum ’«i iau cina pe uliți cu pâne și salata cruda un bucățică de mamaliga fiarta, portocale sau un pumn de cireși, dupa sezon. Se mai zica cineva ca climatele cele calZi sânt lenevizate ! Cei mai fericiți tae pânea in doua, vărsând acolo un lingura de legume fierte intr’un ciorba de către niște negustori ambulanți și inlocuesc apa de Serino, cea mai buna apa din lume in paranteză fie zis, prin un pahar de vin. Cu tot regimul acesta, populațiunea e sanatosa și procreaza un numar incalculabil de copii superbi, crescuți in cel mai liniștit dispreț al legilor igienei, acesta religie din calea afară și exagerat de admirată de la sfârșitul veacului nostru. Ex trag din buletinele Zdnice ale statei civile, cifrele de ea, care sunt elocvente: morți 32, nașteri 40. Când are a se vedem așa ua proporție și la Paris! (Un astfel de proporție ar fi de dorit se ființeze și nu țara românesca, care sub raportul natalitatei nu sta mai bine ca Franța. N. Trad). Dér deca Neapolitanul se resemnează timp de trei sute șaizeci și trei de Zile in an la acest train cenobitic, doua Zile în an visa, la Craciun și la parte, el mânânca douazeci de ceasuri In șir. Pentru el acesta este la trebuința neapărata, la tradiție, aprópe la dogmă. Cea ce consumă jumătatea de milion de locuitori din Neapole în cursul acestor două Zile întrece mărginesc probabilitate și de sfida exagerațiunea. Trotuarele sunt acoperite cu munți de legume, cămătărie, cărnuri și pești. In ziua de 23 și 24 Decembrie 1891 au intrat in gara ua suta de vagone complecte de capitoni (un soia de pește) venind din lacurile din Comacchio și Corsica, afara de cea ce a mai sosit pe mare. Suma totala: mai mult de cinci sute de mii de kilograme. La crăciun și la paște, viața sociala este suspendata. Peste putința este de a găsi un lucrător, numai fălcile lucrează. Ori și cât de săraca ar fi un familia, chiar acele care locuiesc intr’un basso séu intr’un pivnița, sacrifica câte ceva divinitatea Zilei. Oameni dibaci și practici au creat de vremuri imemoriale un industria forte originală, care e ’n flare și ’n Ziua de gustazi pentru a permite fier carul de a mânca bine de doua ori pe an. Aceștia sunt negustorii „coșurilor”, fata ’n ce consta idea lor geniala. Berarii sunt neprevezatori și trăiesc de azi pe mâine, la Neapole mai mult ca lurea. Ei înșiși nu pot realisa nici cea nica economie din micul lor salariu. Din moment ce au pus mâna pe 10 lei, lesnele cheltuesc și le dă de pomana pentru lucruri de nemic. Ei bine, aici apare providența sub forma «negustorului de coșuri». A doua zi de paște, filantropul acesta distribue prospecturi anunțând ca, in schimbul unui abonament Zilnic de cinci, Zece, cincispre Zece sau douăzeci de bani, de la 30 Marte până la 24 Decembre, el va furnisa în Ziua de craciun tuturor subscriptorilor se luă respectabila serie de mâncări a căror listă o aduce la cunoscința generala. Sa luam lista abonamentului de cincisprezece bani pe Zi. Ea cuprinde treizeci și patru de articole, printre care tü relevez 15 kilo de iaină, 25 kilo de macaroni, 1 kilo de bou, pește și raci, pe pe urma nuci, alune, smochine, mere, curmale, pere, portocale, brânza, măsline și un curcan viu. Beuturile nu sunt socotite în «coș» afară de uă butiba de licoredul cerosoliu. Pentru cine -spre-Zece bani pe Zi» timp de 275 de Zile» fie 41 fr. 26, ua familia are la disposiția sa mai mult de 70 de kilograme de victualie. Ea póte sta la masa cel puțin douăzeci și patru de oreara Întrerupere. Fiecare „negustor de coșuri” are un clientela forte întinsă. Cele patru serii ale sale corespund la un cheltuială totala de 13 fr. 75 b. 27 fr. 50, 41 fr. 25 și 55 fr. E ușor de a da cinci, Zece, cincispre Zece sau douazeci de bani pe Zi farâ a prea simți lipsa lor, mai cu sema când acest imposit voluntar este prelevat asupra salariilor unei familii numerose. Aceia care, de la 30 Marte până la 15 August, au făcut un versament de la suta douăzeci de plați Zilllice au drept, ca resplata a elactitudinei lor după taxa versâmântului lor, la un prima de unu, dnci, trei sau patru pui suplimentari, de eliberat în Ziua de 7 Septembre pentru faimosa serbatóre din Pedigrotta. Aceia care n’au curagiul sau perseverența de a’și plați coșul până la sfârșit nu perd cumva din acesta pricina sumele deja versate. Aceste li se ramburseza, dar numai după doué luni de când ’și au făcut cererea și reținându-li-se un franc și zece bani pentru cheltueli de comptabilitate. Negustorul de coșuri, cu tata filantropia sa este Intrucâtva un cămătar. In cele din urmă, sistemul acesta vatama numai pe cârciumari, la care ’și ar bea aceste câteva centime zilnice, daca un mijlocitor bine-voitor și părintesc n’ar fi constituit casa de economie a indigestiei. Multumita acestui procedeu ingenios, Neapolitano este sigur de a mânca cum se cuvine de done ori pe an. Convingerea acesta o face să îndure cu răbdare Zilele cele rele și ’i îndulcește necazurile vieței. El e fericit și n’am ouragiul a’l blama. Marceli» Pellet. („Le Tireps.“) odri literare Mumaenische Wochenschuift revista literară, economică și politică, reditată și aranjată cu multă conpetință și mult gust de frații Reiniger a început să publice bucăți de ale autorilor noștril. In numărul viitor va apare oă îngrijită traducție a nuvelei «Milogul» de la Vrancea. Ideea e una din cele mai nemerite și directorii revistei vor bine merita de la noua lor patrie. * Literatura didactică românesca având lipsa unui manual pentru Învățarea limbei rusești, d. Em. Grigoriviță publicist cunoscut și profesor la șcala normală, s’a însărcinat cu Întocmirea unui astfel de op. Peste că lună două cartea d-lui Grigoroviță va eși de sub tipar. * Un număr are*care de anecdote de ale d-lui Th. D. Speranță, vor fi traduse în limba germană și publicate înuă revistă vieneză. * D. dr. Assaky, eminentul nostru chirurg a oferit studenților facultatea de medicină recunoscută revista «Etnică» de sub direcțiunea d-sale, pentru a-și publica lucrările medicale ale lor. Nici că mai încape vorba că studenții au primit cu mulțumire oferta progresului lor.