Romanulu, martie 1892 (Anul 36)
1892-03-01
ANUL AL XXXVI-LEA Voicece și yq! putea. ANONCIDRI it SO Utere, petit pagina b«g » », n „ mi imp . Ueerthal și reclame pagina mșU VH sla.*, , A se adreas W ROMANIA, la administrațiaEea diarttlnL IN PARIg; la Hava*- Lafflte et C-nie, 8, Place it la Beane LA VTENA, la d-nü H&aoenatein et Vogter, Otto IN ELVEȚIA, la „ B Dinurile cele alte direct la administrație mea sfotpuffl —• Scrisorile nefrancate se rofasi — EXEMPLARUL 5 BANI IN CAPITALA SUIN JUDEȚE Fundator : C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI AWMMSTSAȚI4 STRADA BLEZDIUTO: Se. II MARȚI 29 FEBRUARIE-18 FEBRUARE 1892. Luminezate și vei fi: abonamente In Capitali și districte, un an 48 lei; și se lan! 34 lei: trti luni 11 lei ; ni suti 4 lei Pentru Pro«? și Inr^SteĂ în t« aktsunM ester» itu la W M de an, Pea^n tête țSnil* țfeggtf! postai, etasstrá la lai. A se adresa : , gferstefsa © Sebig te BaTit, talpfa&t O ste, 8, Ftsm da la Baare» * îTAIM, * mftIA,te W* *»alte peltele, S? McbMs MfHH și is H vi. SîBOSIAHIA, M&Am; si practică paraliseza acțiunea parlamentului, crează supărări guvernului. Deci conservatorii ne declară că tind a suprima cu desăvârșire representațiunea minoritătei, nu le mai trebue nici un control. Luăm act și de acesta declarațiune. BULETIN Bucuresci, 18/30 Făurar easa în care au intrat faptele nóstre politice, a făcut pe mare parte dintre membrii partidului liberal să înțelagă necesitatea unei grupări, cu un program bine definit. Deja, după cât aflăm, mai mulții membrii al partidului liberal sunt hotărîți se începá lupta nu pentru un șef ci pentru un program. Sperăm că aceia cari sunt însuflețiți de asemenea sentiment nu vor uita că partidul liberal e dator se fie în realitate liberal și că trecutul seü ’1 silesce se primeascá reforme democratice. Liberalii trebuie să facă un pas înainte și desigur 1 vor face. Vom fi cel dintâi, în acest caz, Cari vom da sprijinul nostru unei asemenea grupări, căci mai mult ca oricine dorim să vedem pe liberali pășind pe calea indicată de bătrânii democrați. V Indépendance face A constatare din cele mai hazlie : Vedeți, spune ea, că nu numai d. Ion Brătianu a avut oă majoritate formidabilă și d. Catargiu când e la putere pate să aibă aprope unanimitatea sufragiilor. Nu ne-am îndoit de acesta, eram sigur că d. Catargiu, care în opoziție, a răman adesea singur, va isbuti fiind la guvern să -și facă uă majoritate. Țara nu s’a schimbat, spune confratele nostru, și liberalii când erau la putere nu se bucurau deci de uă favore escepțională. Cu alte cuvinte, alegerile nu insemnezfi nimic, căci acela care este la guvern, alege pe cine voesce. Țara nu s’a schimbat, spunem și noi, ea este tot liberală, dar și legea electorală a rămas aceiași și de aceea conservatorii când sunt la guvern aleg pe cine vor. Majoritatea parlamentară după însuși mărturisirea Independenței nu este un exactă represintațiune a națiunei. Ca și confratele nostru înregistrăm acesta ca uă simplă constatare. «Der V Indépendance mai face să constatare care ne arată care sunt tendințele acelora de la cârma statului. Minoritatea spune dânsa, are un frumoasă misiune în teorie dar în GREȘIALA IN POLITICA Cea mai mare greșeală în politică nu este respingerea inspirațiunilor streine, de care ne vorbea alaltă-ieri un confrate, ci pretextul de a face un râu find-că l’a săvârșit și vrăjmașul zeu când a fost la putere. Oímul care respinge propunerile streinilor, dar când ele sunt bune, dar care ascund subt ele uă intențiune periculosă, este un mare patriot. Rusia dupa revoluțiunea din 1866, când s’a pus pe tapet cestiunea prințului strein, ne oferea sprijinul seu ca sa proclamăm Republica. Chiar republicani convinși că Rosetti au retușat acesta ofertă, sciind proverbul latin care sficea temete de vrăjmași chiar când îți aduc daruri. Omul care comite oă acțiune blamabilă pentru că a mai comis-o și alții înnaintea lui, arăta că n’are nici capacitatea, nici cunoscința lucrurilor ca să urmeze altfel, fiarele oficiase, când sunt prinse cu câte un fapt violent, cu câte o acțiune nedemnă, unde á îți răspund , așa a făcut și adversarii noștri poliței. Déca le vorbești de bandele cari au terorisat capitala și era pe timpul alegerilor, și o teroriseza și asta<ju după isbândă, ele scuză guvernul cu procedarea celorlalte ministere din trecut. Deci se spui că cetățenii au fost puși afară din lege și tratați ca nisce turme de oi cari se duc la măcelăria, ’ți amintesc declarațiunea d-ui Stătescu, ministrul de justiție subt guvernul liberal, care a zis că : oposițiunea nu mai are dreptul la protecțiunea legilor. Când am constatat că au fost bande subt guvernele trecute, le-am desaprobat și ne-am ridicat cu putere contra lor. Am combătut asemenea nesocotita declarațiune a d-lui Stătescu. A fost nenorocită inspirațiunea ce a avut atunci ministrul liberal. Chiar criminalul are drept la protecțiunea legilor în acesta țară. Dar dacă noi am desaprobat’o, cei de la putere se pare că au adoptat’o și au întrebuințat’o cu prisos. D. Stătescu a inaugurat acea sistemă, însa conservatorii au practicat’o. Ei într’adevăr au pus națiunea afară din lege și au oprit numai pentru ei protecțiunea legilor. După noi datoria fiecărui guvern care vine la putere este tocmai de a se feri de greșialele făcut de guvernul precedent și a căuia să repareze râul social care există. Conservatorii au procedat cu totul altfel. Ei au luat de model al administrațiunei lor tocmai greșelile t reculului și au înlăturat acțiunile cele bune. Cu acest sistem în loc de a se ridica în ochii opiniunei punice, ei ca și Înalță pe adversarii lor, căci daca aceia au făcut și reu și bine, ei nu fac de numai reu. In guvernul actual sunt omeni inteligenți și capabili. Partidul conser* vator nu e sărac de bărbați esperimentați. Ne mirăm cum ei n’au înțeles acest mare adevĕr și s’au lăsat să fie conduși de ura și pasiunea ignoranților, zăpăciților și pasionaților. Politica este și faxă artă. Se vede că nimenii însemnați din acel partid sau că nu cunosc bine acea artă, sau că pun interesul de partid mai presus de cerințele sociale. In cașul din Sém, nu merită a coduce afacerile statului. In cașul din urmă este uă adevărată greșală, căci daci au câștigat pentru moment uă majoritate sdrobitore în Parlament, ei sunt sdrobiți în ochii marei majorități a națiunei. SSfcSB Ediția de dimineța Februarie 1892, se va da Sâmbătă la 22 Februarie 1892 în Sala Băilor Eforie. Informațiuni De la 1 Aprilie, numerul sergenților de oraș din București va fi mărit încă cu 200. De asemenea acest corp va primi o nouă organizare. —x—Mai muți industriași români au hotărât să ia parte la expoziția universală din Chicago. Transportul obiectelor și-a fost acordat gratis. —x— Balul societatei anonyme de binefacere anunțat pentru ziua de 5/17 —x—Direcțiunea stațiunei agronomice de la Ferestrau a presinttat d-lul ministru al agriculturei un superb tablou grafic reprezentând composițiunea chimica a peste 400 de probe de vin din diferitele podgorii ale țarei esecutate de dd. V. C. Muntenu și Corneliu Roman. D. ministrul și-a exprimat mulțumirea sa pentru acesta lucrare atât de instructivă și utilă și care parțial a fost publicată și în ziarele speciale streine, ca Weinlaube și altele. x D. Dâmbovicenu, președinte la tribunalul de Ilfov, va fi numit consilier la Curtea de apel din Galați iar în locul d-sale se va numi d. Giuvara> președintele de la tribunalul de comerț.x— Duminecă 23 Februarie se inaugurază Ateneul din Galați. D. V. A. Ureche va ține în aceas?iuă conferință intitulată Acum 100 de ani. —x— Pentru a se putea termina lucrările liniei Târgoviște-Pucioasa, ministrul lucrărilor publice va cere Camerei un credit de 700 mii lei. —"— Aflăm cu plăcere că în curînd va sosi în Capitală baritonul Dim. Popovici, compatriotul nostru, care a repurtat victorii strălucite pe scena operei din Praga, unde este angajat, și pe scena operei din Berlin. Aci s’a distins mai cu deosebire în Cavaleria Rusticana. D. Dim. Popovici va da în București un singur concert. —x— a . D. St. Șuțu a demisionat din postul de inspector de poliție. Candidații cari vor să’l înlocuiască sunt legiune. Prefectul poliției n’a recomandat încă pe nimeni. —x— Poliția de siguranță a arestat pe două indivizi din comuna Bánása cari au fost prinși falsificând piese de 2 și de 5 lei. *—x— Lupta primesce din partea artiștilor de la Teatrul Național, urmă torea declarație prin care fac cunoscut hotărârea ce au luat de a nu înai asista la representațiile dlui Coquelin . Noi artiștii soletari și artiști angajați al Teatrului Național în urma invinuirei adusă nouă, de acea semn de cimeni, români cu numele dar cari din nenorocire, sunt desbrăcați de ore ce simțimânt românesc, deorece afirmă și inventă, ca fanfaroni ce sunt, participarea nostru la manifestația făcută la representația d-lui Coquelin în sera de 14 Februarie— care a fost uă lecție de altminterea ce se cuvine tuturor acelora cari insuflă atât țara ospitalieră în cari se găsesc pentru a storce bani, cât și teatrul și artiștii noștrii cari port cu demnitate și ostenela tradițiunile artei dramatice și lupt pentru propășirea instituțiunei nosstre naționale, cum în față cu purtarea artiștilor streini, este să isbire în sentimentele nostre naționale și de artiști ca protestare, decidem ca cu începere de anil 15 Februarie să nu mai asistăm la nici una din reprezentațiile d-lui Coquelin, ce se dau în Tetrul nostru Național, scutind astfel atât pe d. Coquelin de a ne mai aduce înjuri! prin purtarea d-sale cât și pe acel oment lipsiți de sentimente românești, cari aprobă acesta purtare și străinilor, terfelind astfel instituția nostra de a se mai găsi în contact cu compania dramatică-româna: G. Nottara, I. Petrescu, P. Velescu, Al. Romanescu, Am. Wellner, V. Hasnaș, Th. Petrescu, Constanța Ganescu, P. Gusti, V. Leonescu, I. Niculescu, El. Mateescu, Pepi Moor, Ed. Langeais, G. Cârje, Z. Ștefanescu, E. Ștefanescu, Al. Mateescu, V. Alexandrescu, C. Marculescu, E. Orlofî, Es. Culiano Georgia, M. Singuroff, C. Ionescu, G. Dimitriu etc. etc. Telegrame Londra, 26 Februarie. Camera comunelor a adoptat în unanimitate excluderea dlui Dorobanus din parlament. Lara, 26 Februarie A<fi aniversarea nașterii prințului este serbare națională ; la 8 ore dimineta 21 tunuri au anunțat începutul serbării. La 10 ore un Te Deum s’a celebrat pe piața Alexandru înaintea palatului în prezența principelui, principesei Clementina, miniștrilor, înalților funcționari, a trupelor garnisoneî și a unei mare mulțimi. Apo s’a făcut uă recepțiune la palat; s’au ros t$äl lit discursuri caldurose de președintee camerei și de ministrul de rebel. Prințul a respuns: Discursurile au fost, forte aclamate. In timpul serei bal la palat. S-a conferit mai multe decorațiuni; între alții d-mil Slavkoff, președintele camerei a primit marele cordon al noului ordin pentru servicii civile. D-nuil Stambuloff a aperut a fi în public pentru prima ora de la accidentul sau mergând ap ópe fara greutate. Avea un înfățișare forte bună, a fost mod călduros de numeroșii felicitat în asistenți a recepțiunei de la palat. Paris, 27 Februarie: fiißrese oportuniste se opun cu energie la combinațiunea Loubet iarâ d. Constans; ele cred ca opiniunea publica variind la desfuidire în înlăturarea d-lui Constans în ajunul unor evenimente seriose va face fața cu vioiciune contra autorilor intrigei Sofia. 27 Februare. Agenția Balcanică ne comunica următorea depeșă. Acum apare de neîndoit ca atentatul d-lui Vulkovici are un caractr politic. Numitul Porphyzi Ivanofî, supus rus despre care este vorba In depeșile din Constantinopol ar fi același inivid ca>e altă dată atașat la persona generalului Kaulbara în timpul misiune! sale ’în Bulgaria și care într’ua învalmăsală la Sofia pe când generalul fiecărea mulțime, a fost maltratat de acesta. Ivan iî a părăsit Sofia cu generalul Kaulbars ducăndu-se la Constantinopol. Se raporta de asemenea că Ivanofî ar fi fis intr’un cârciuma din’Constantinopol ca d-nul Vulkovici a fost asasinat. Acest atentat a produs un vie impresie in tota țara și în tóte cercurile, care îl profeja un mare respect și un mare amiciție pentru d na Vulkovici, care a representat țara cu atâta tact și dibăcie în timp de mai mulți ani In momentele grele. Olioia. din ora, Septamâna de care ne vom ocupa a fost caracterizata printr’un timp forte frumos și un temperatură relativ forte ridicată, atât față de săptămâna precedentă, cât și de celelalte săptâmâni corespund le tóre de la 1885 până acum. Temperatura sa mijlocie săptămânală 36.2 este cu 46.5 mai ridicata decât aceea a săptamânei precedente și cu 70.7 asemenea mai ridicata decât valorea mijloci a acestei septamâni dedusa din perioda 1885—91. Dintre toți anii periodei de ma sus, acesta săptamâna numai în anul curent a avut mijjlocia sa de asupra lui Jero grade; în toți ceialți ani ea a fost mul mai scadutâ, ajungând pâna la — 7<>.9 în anul 1887. Temperatura maximă în cursul septamaanei de care ne ocupăm a fost 130.7; acesta este tot dovadată și valorea maximă absoluta a acestei săptamni de intrega perioda 1885—92. Temperatura FOIȚA «ROMANULUI», 28 FEBR. 16 VICTIMILE TARULUI ÎVUJBALIJ^ES — Nu e adevărat, sufere tare de reumatism și ar vrea sa aibă un medic care sâ’l caute necurmat. — Necurmat? nu mă pot îndatora pentru ca trebuie să mă duc de la un cap la cell’alt al județului. Cu tote astea pot veni la dumneavóstru va data pe săptămână, și azi sunt la poruncile d-vóstra. Iadot, ua dată cu vorba, își îmbrăcase paltonul, și-și lua pălăria. Un moment după aceia era alături de Olga și în mai puțin de două ore, ajunsese la «Smelee» reședința contelui Orlofî. Contele Alexandru Pavlovi Orlofî ținea de cea mai înaltă aristocrația rusă, el era născut în 1807. După conspirația care urma morții lui Alexandru I, în 1825 și la care vîrsta lui cea tinara îl impedecase sâ ia parte, Orlofî ceru să faca parte din armata de Caucaz. Prietenii săi Pester ■ Rybel, Sergiu Muravici, Bestujel și Raovski, fiindcâ fară spânzurați, ca uneltitorii din porunca lui Nicolai, Orlofî ajunsese sâ fie dușmanul acestui Nicolai, și pentru asta ceruse ca sâ fie trimis în Caucaz, unde cu alte cuvinte stătu până la războiul Crimeei, înaintând repede in grad. Vrăjmaș ocârmuirei sale și adânc legat de țara sa, Orlofî câtă ua petrecere în literaură, el citi mult și urma de aprope mișcarea intelectuala care se savârșia la țară. El moștena la mortea ta’ului său întinse proprietăți socotindu-se și un mare număr de iobagi cari aduceau venituri Însemnate. Amintindu’și ca învățătorul lui, Bybef, ceruse desființarea iobgiei, dădu libertate tuturor cranilor sei, și le dete pământurile pe care părinții lor le muncise atâta timp numai in folosul boierului. In 1854, el se însura cu un prințesă circazianu care, dupa trei ani de căsătorie muri lâsându-l uâ fiică. Din momentul acesta, generalul își consfinți viața copilului său, scumpei sale Oiyinka. Orlofî avea un soră nemuritată pa care o înduplecă sa vie ca sa stea la dânsa. El petrecea iarna la Petersburg și timpul cel frumos în partea de miaza-zi a Rusiei, in guvernământul Ekerson. Generalul î și luă însărcinarea să dea fiicei sale uă creștere adevărata și uă învățătură înaltă; el socoti ca o femeie nu __________ _ _____ pare sa fie fericita în căsnicie, de ca daca este înțeleptește egala bărbatului său. Prin îngrijirile tatălui său, Olga când întâlni pe Iadof, era acum strașnic de învățată, ceia ce-i rar printre ținerile aristocrației ruse. Ea cunoștea mai multe limbi streine, le vorbea cu înlesnire și putea să prețuiască în însăși limba scriitorilor pe cei mai însemnați poeți, precum și pe cei mai buni istorici și cei dintâi filosofi moderni. Ea avea cunoștinți adânci de limba sa parintesca, care neîngrijita de lumea aristocratică rusesca, și vorbia cu împodobire acesta limba, pe care o și scria cu vrednicie. In epoca când noi i-am facut cunoștința, ea publica prin ziare articole asupra învățământului popular care făcuse întipăriră asupra lumei. Olga găsi în biblioteca părintelui său cele mai însemnate fiare, și cu ce să’și putâ mulțumi gustul pentru cetirile seriose. Cercetările amatore ale timpului o aprindeau și’i dâdeau în fiecare ifi u o nouă materie de convorbiri cu părintele său. Iată pentru ce Olga nu gâsta nici uă plăcere în salonele marei aristocrații, unde nu întâlnia decât prea puțini omeni liberali și neatârnați in păreri ca generalul. In 1875, sănătatea generalului slăbise, medicii ii orînduiru să pârăsască partea de miaza-nopte a Rusiei pentru ca sa merga la moșiile lui, în partea de miază-gl. Olga se departa fără caire de capitală și se așeză în ținut cu gând de a întemeia ua tșcolă pentru copiii țăranilor. Ea își dobândise diploma de învațatore, pe care o luase cu un an mai nainte. Deel, erau cincisprezece file de la sosirea sa in Smelee când venise ia pe ladoi pentru ca sa -l ducă la tatal el, la dof, câștiga Îndată încrederea generalului care fu încântat de talentul și de cunoștințele tânărului medic, ți fu fericit a gasi n el un înfațișator al tinerimei studiose rusești, pe care nu o cunoștea decât din auz. Până atunci avuse a face cu medici vestiți care -și acoperiau știința lor cu un perdea tainică pe care mâna unui neștiutor n’ar cuteza s’o ridice. Asta tu un noutate pentru el ca se gâsescu în tânărul său doctor un om care nu socotirâ cu cale că trebuiesc ascunse tainele meseriei sale. Generalul avu și mai multa plăcere a vorbi cu ténarul patriot despre * afacerile politice și sociale; aprinderea lui ladof îi amintia mărețele lui nâzuind atât de crud năbușite cu cincizeci de ani mai ! nainte. Era un mângâiere pentru dânsu se mai spuse că vitejii, cari murise pentru ca au voit să rasele poporul rus, nu ’și * dăduse viața în zadar, căci noua genera Íțiune moștenise din duhul lor și nînnoia 1 cercurile lor timpurii. ” Istorisând lui Iadof, cu ochii [pini de 1 la erari, omorârea «Decembriștilor», generalul adaogă : — lu eți fi voi óre mai fericiți e cât j acești istucenici ? Ve este păstrat a repetat durerosele cuvinte ale lui Pester pusfin spânzuratóre: «Cea mai mare greșala a mea de a fi voit să strâng bucatele înaintea semanăturei ?» Iadot spuse cu împotrivire că cei ce-au mai rămas din «Decembriști» se multumira cu îmbunătățirile săvârșite de Alexandru II lea. Generalul îl întrerupse cu mânie. — Te înșeli, Mihail Osipovici. Decembriștii erau din școla lui Rousseau, a lui Saint Just și a lui Robespierre... Nu pot sa-i numesc socialiști, cu tote astea ei cereau uâ deplina libertate. Țarul a dezrobit pe țerani, crezi dumneata eu Rileer și Pestei s’ar fi simțit mulțumiți cu acesta măsura? Nu, ei nu se încredeau în nici una din libertățile date de despot, ei știau ca un cap încoronat nu daruește decât ceea ce nu mai pute sa păstreze, pentru ca i se iea cu de-asila, și cu ceea ce’t stit sa sloboda dintr’un mâna, rea cu cealaltă. Țarul a câștigat de la dezrobirea iobagilor biruri pe care nu le ar fi putut cere de la boeri. Cercetați celel’alte Îmbunătățiri ale țarului : avem acum așezământul juraților, dar părerea acestor membri este rea libera ? Unde-I libertatea fiecărui vis ? Mai ființeazâ iea într’uâara unde secția a treia a cancelariei Majestate* Sale vine în tóte nopțile să ne rapiasca fiii și fiicele nóstre din brațele familiilor lor, și sa’l care în Sbaria fără cea mai mica judecată? Ni s’a îngăduit self guvern pământul ? Dar acesta ocarmuire au’și pre ‘ gătește ioatele mijlocele care’i pot servi ca sa înăbușe încă înainte de zămislire orice inițiativă individuală? Credeți ca învățătorul meu (astfel numia el pe Riîeef) s’ar fi unit cu acești liberatori cari nu véd în reforme decât folosul bănesc pe care pot ca sa’l traga ? O’ga lua totdeauna parte la aceste vorbiri prietinești cari o atrageau; dea găsi în Iadof un ajutător prețios pentru așezarea scălii, care o facea pe socotela cu Iea ținu samă mai cu deosebire de sfaturile lui din punctul de vedere al higienei așezământului pe care voia se’l întemeeze, Iadot iubia cu patimă învățătura; în același timp cu urmatul la învățătură, odiniora, dăduse lecții; de aceea cu un mare plăcere se însărcina sa predea câteva cursuri începâtore asupra fenomenelor naturii, și mai cu deosebire asupra cestiunilor agronomice. Se statorniciră astfel legături prietenești între Olga și Iadof, care venia acum la Smelee de cinci ori pe săptămâna iar nu vă data, cum făgăduise la cea dintâia venire a Olgăi. In schimb, Olga II ajuta adese ori în îngrijirele ce le da mai cu samâ éranilor cari, în nevinovăția lor, se sfnau înaintea medicului, și se duceau cu prevedere la babe. Olga birui în ma multe rânduri îndoiala lor caria, adese or, ele ereu cele dintâi jertfe. Anul de la 1875 la 1876 trecu repede în mijlocul acestor jgiri destpinice și folosiți îndele