Romanulu, august 1892 (Anul 36)
1892-08-03
ANUL AL 36-LEA Üm!£Lll-a Yoesce și vei putea. 42 lei pe an In total era; 60 lei streinătate. an MrI rn I.Pag IV linia 20 bani; p UI AM!H b 11 nr. 1 lefi. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusi.—Articolele nepublicate se arcL Arunduri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, 3 AUGUST, (22 IULIE), 1892 Llumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-nll Lorette, rae Caumartln 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones. 31 bis rue Faub. Montmartre — Adam, Bd Raspail 105 bis EXEMPLARUL IN GERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUSTRIA la Dukes, 1 Wollxeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile ' 'postale din éri și streinătate. AN I Aboba . ..J ± j £ BULETIN Bucureștii, 21/2 Cuptor D. Panu, in conferința ținută asupra mișcării românilor din Transilvania, a atins uă cestiune care Intr’adevăr trebue se ocupe pe totä presa română, de ori ce culore politică ar fi ea, destul numai se aibă simțiminte patriotice. Domnia mea a dis că nu trebue se ne absorbă prea mult suferințele românilor de peste Carpați și se uităm pe cel cari sufere mai mult peste Prut. Acest consiliu înțelept și patriotic n’a plăcut suse de loc unei foi apărută acum de curând în capitală și al cărei program ne spunea că este in conformitate cu programul partidului conservator. Ea zice că trebue să așteptăm ca românii de peste Prut să se mișce și se lucreze mai int&iu pentru desvoltarea și apoi pentru emanciparea lor, pentru ca noi cei din România liberă se intervenim pentru a deștepta opiniunea publică]in Europa și a cere, In numele lor, dreptul de a trăi ca națiune Intre poporele slave. Zilele trecute acesta fără da un fel de desmințire oficiilă unul ziar din capitală care denunțase că un agent rusesc voia se corupă pe studenți spre a-l pune la disposițiunea domnului Fonton. Ni s’a părut forte strania a cea de smințire venită din chiar senin, fără timp și fără loc. De unde scriu redactorii acelei foi că representantul rusesc la Bucuresci n'a pus pe agentul său se facă propagandă printre studenti ? Am crezut Insă că era un escos de zel pentru a nu lasa nici urmă de bănuială asupra studenților că ar putea să se gândăscă cineva la coruperea lor. Limbagiul el Insă privitor la conferința d-lui Panu ne cam încurcă. Din el se vede că cestiunea Basarabiei se caută a se înletura, sau cel puțin a se trimite la calendele grece. A aștepta ca românii din Basarabia se cera intervenirea nostră, să se mișce și să se desvolte, este a aștepta mult și bine ca să ajungă la emancipare. Când școli române nu sunt permise, când popii nu pot sluji în limba română pe la biserici, când cea mai mică manifestare a sentimentului național este trimisă In fundul Siberiei, cum pate cineva să nădăjduiască la uă desvoltare cât de mică? Cum pate să se ridice uă singură voce care să ne cără sprijinul nostru? Basarabia merge cu repeziciune spre mormânt. Pe două parte cultura națională este înlăturată, pe de altă parte populațiunea română este ridicată spre a fi trimisă in fundul Rusiei și înlocuită cu alte elemente slave sau tătare. Datoria românilor de aici este dor să se ocupe de acesta parte a tezei, e mai mult căci un doctor totdeuna alergă mai intern la acel care e aprope de marte spre a’l scăpa decât la acela care sufere de nă bulá ușoră și trecătare. Pe urmă românii de peste Carpați au viață și vigore, luptă și póte cu timpul să învingă prin el singuri, și prin simpatia națiunilor europene. Cu basarabenii nu este tot astfel. Ei nu pot face nimic, pentru că despotismul moscovit s-a legat astfel încât nu se pot mișca. Trebue deci ca noi să lucrăm pentru ruperea acelor lanțuri atât de tari și atât de adiose. Dar róia conservatore zice că nu putem se luptăm înpotriva celor două state două deja. Trebue să liberăm pe frații noștrii de peste Carpați prin ajutorul Rusiei și apoi să ne gândim la Basarabia. Curiosa ideiă ! Simpatia celor de la acea foină pentru ruși se vede că e așa de mare încât uită învățămintele cele mai recente ale istoriei. Cum au putut gîndi redactorii oficioși că daci ne va ajuta să luăm Transilvania, asigurându-se din partea Austriei, Rusia se va mai lasa a i se mai relua Basarabia ? Din contra, comform tradițiunilor săle, ea va căuta să ne mai răpășca ceva ca resplată. In schimbul serviciilor ce ni se va da ca să unim pe frații noștri de peste Carpați cu noi, ea nu numai că nu ne va da Basarabia, dar va căuta de sursă ne ia și Moldova pănă la Siret. Acesta este o aspirațiune vechiă a ei. Ea voesce să-și asigure calea spre Constantinopole și numai prin acesta anexare va putea să o facă. Datoria românilor de aici este deci să lupte prin tote mijlocele pentru a îmbunătăți sorta fraților noștrii de peste Carpați, dar cu deosebire pentru a scăpa pe cel de peste Prut dintr'uă situațiune care I duce de sicur la marte. D. Panu a zis că ar trebui să se formeze partide naționale în țările surori. In Transilvania și Bucovina există. In Basarabia Insă este peste putință a se crea. Nimeni nu va lăsa un asemenea acțiune. Prin urmare partidul național din România liberă trebue să se Însărcineze cu rolul ce ar putea să aibă acolo un partid național local, să-și vădă un amic — complet ; doar români vorbesc intre ei românesce — complet, și tote aceste fapte sunt calificate de acte de trădare !Și jandarmii nu se mai sunt de ajuns, ungurii au inceput acum sa pue in mișcare armata. La Jabenita, localitate de bal, românii organizeza un serta cu danț, localul e înconjurat de jandarmi înarmați cu pusei și baionete și’i pândesc to á naptea. Câțiva profesori români fac u d escursiune pe muntele Ciucaș, jandarmii ii arestăzâ In drum, il duc 16 km. Intre baionete și’l fin Z«ce ore arestau. Un învățător. In vacanții, calatoresce singur împrejurul Roșii-Montana, pe la Detunata, și intrând In gazdă la un domn G. Cosma, jandarmii năvălesc in casa, Il ridica de la masa și-i aresteza ca spion. Tot in acea localitate casa preotului e înconjurata de haiduci și dinaintea ei se plimba jandarmi armați, fiind ca un alt preot venise să’i faca vista. Tóte acestea insă tot nu li s’au părut de ajuns ungurilor, pentru a băga groza In români. Ei pun acum in mișcare armata, armata imperiului, așa la Boița, la Brad, la Baia de Criș, la Blaj, la Dej, etc. La Boita armata și jandarmii Intra noptea, pe la orele 2 și jumetate. In casele preoților Bacila, Cosma, Dragan și a proprietarului Păcuraru, la Brad și la Blaj se pornesc noptea, in tota graba, doua batalione de infanterie din Alba Iulia, tot la Brad se porneste un alt batalion,al regimentului 62 din Deva. In marș forțat. In Dej se consemnfea tata garnisena de Honvezi, ,timp de 24 ora, și așa peste tot unde vor se presupue agitațiuni închipuite'! top ruso taq Atxo’s tatb Orund'A j « Și tata acesta desfășurare a forței publice se face fara nici un moto, jandarmii și armata se pune In mișcare pe simple presupuneri, sau cum zic* un anume Krasznay, mintosul proto-pretor din Brad: „fiindcă a înțeles pe cale privata, ca românii țin adunări secrete** ! Trebue să fie cineva ungur,pentru ca se ia astfel de masuri, așa numai din prostia mintei săle, căci el nu văzuse nici un adunare, nici nu’i se denunțase ca vreuna ar fi avut loc. Tóte aceste mișcări de trupe se fac numai pe niște Închipuiri mistesci, așa că câte va data chiar Ziarele lor se văd silite, după ce și-au întărâtat bine pe cititori nu contra românilor, să adaoge ca, din fericire, temerile nu au fost fundate. Astfel Pester Lloyd de acum câte-va zile sub titlul * Românii revoltații povestesce urmatorea minciuna, pe care apoi o desminte singur : «Populațiunea româna din comitatul Solnoc-Dobăca, care a fost așa de numeros reprezentata In deputatiunea memoriului către împărat, nu s’a potolit Încă nici pănă a cum, după cum ne informiază, B. H. Sunt numai câte va Zi fei de când tota lumea vorbia in acest comitat că se prepara uă revolta a românilor, al carui semnal va fi Incendiarea localităților Abrud- Beslean. Chiar autoritățile au luat aceste svonuri In serios. In Dej, garnisona de honvezi a fost consemnata 24 de ore, și In gară a stat un locomotiva gata de plecare pentru a transporta la trebuință armata in locurile amenințate. Temerile insă din fericire de astă dată nu au fost fundate. Și temerile nu sunt fundate nici uo dată. Insă sistema ungurilor e pretutindeni de a băga groza în români, de a simula revolte și conspirațiuni printre dânșii, pentru a putea sâ-l înfățișeze lumii cu un populațiune care vrea să resturne ordinea legală și cari nu se pot guverna decât cu armata și prin măsuri dragoniane. Bage bine de săma ungurii, să nu se joce prea mult cu focul! GROAZA Infamiile ungurilor sunt fara sfârșit ! Calomniile cari le răspândesc pe fiecare Zi In contra românilor, presupusele Întruniri secrete până și printre țărani, comploturile, cari s’ar urzi in contra autorităților maghiare—Intr’un cuvint, de la nici uă mișelie nu se daut Înapoi presa și șoviniștii unguri pentru a zugravi pe românni ca anarhiști și revoluționari, pentru a’l face odioși in opiniunea publica a Europei ș, a’și justifica prostiile pe cari le comit și măsurile de rigore la care recurg spre a baga groza In români. «A baga groza», acesta este asta Și lozinca tuturor maghiarilor. Să întâlnesc două Iași și se intreba de sanatate — complet; trei, patru omeni fac un escursiune—complot; un om se duce Luptă națională Citimin II Diritto din Roma următorul articol : Lupte dintre maghiari și români. Corespon specială a lui, „Il Diritors. Sibiu, 20 Iulie. La Măgura-Rotudă, din județul Năsăud In Transilvania s-a intimplat un conflict sângeros între cetățeni români și jandarmeria maghiară. Au fost uciși doar români, și alți 20 răniți grav. Altă luptă încă și mai sângerosa s’a întimplat lângă Oradea-aiare , 20 români au rămas morți pe foc și 50 răniți, a fost ucis un jandarm. Printre români domnesce cea mai mare consternațiune. Acestei vigurose populațiuni a munților nu-’i mai rămâne altceva de făcut de câ de a ridica armele și de a se apăra cu ele în contra administrațiunei maghiare. Alaltaerl la Brașov, un grup de români din Brașov, ce faceau uă escursiune în munții Cracași, pe lângă granița României, la intarcere au fost arestați și conduși sub escortă armata la Săceie lângă Brașov, la u o distantă de 16 km. Prizonierii au fost conduși in cazarma cetății Kronstadt, unde au fost ținuți închiși tata naptea și tratați Intr’un mod brutal. Printre ei erau advocați, profesori, preoți si 2 studenți. Ei au fost arestați din ordinul guvernului maghiar, sub pretextul, cât au dus la frontieră pentru a provoca agitații printre populațiunile de peste munți. Aceata severitate din partea ungurilor este consecința naturală a conflictului și a urei profunde și peste măsură care există între români și unguri, acești din urmă, fiind de present stăpânii situațiunii, voesc să maghiariseze rasa română. Acesta e nota durerosă a luptei de rasă, pe care se rafimă absolutismul austriac. Vice-comitele Aradului. Szathmáry a introdus oărigore sistematică în contra tuturor românilor, cad împreună cu aceea ce au făcut declarațiuni publice în Gazeta din Sibiu, au aprobat tentativa comitetului partidului național făcută pe lângă Impăratul ln Viena. La Világos, lângă Arad, că reuniune economică «Progresul» a fost împrâsciată cu forța. Aceste persecuțiuni se repetă la s* nie pe ori unde trăiesc românii. Sârbii au crezut de cuviință de a aproba prin presa lor politica românilor în contra asupririlor maghiare, și Zorele lor «Zastava și Branik» din Noua-Palanza și au esprimat simpatia lor pentru mișcarea națională română, și aprobând mergerea românilor la Viena, au publicat memoriul acestora adresat împăratului. Publicarea acestui memoriu a fost însă întreruptă pentru că cele 2 ziare sârbe au fost traduse, tocmai din casa acestei publicări, dinaintea curții cu jurați din Budapesta. Guvernul ungur, comițănd aceste greșeli nu vedere, că el grăbesce crearea Ligei de resistență a tuturor naționalităților din Monarhie, și împinge pe acest bolnăvicios Imperiu spre federalism ? Terminându-și articolul, IIdiritto face următorea observațiune, pe care o adresăză ungurilor, pentru al deștepta pănă când încă nu va fi prea târziul:^?.ro: «Nu avem trebuință de a repeta, ca Ziarul II diritto recomandă într’un mod viu naționalităților Imperiului vecin să nu Întrebuințeze politica de perseccțiune și de discordie, dar’să se respecte reciproc și să contribue de a ’și crea cu soții uă viață federală autonomă pe cât ea este posibilă.» Telegrame — 30 iulie — Sofia.—Scirea răspândita din Serbia cum ca holera ar exista In Bulgaria este un născocire rea-voltare și tendentiosa. E regretabil de a constata, ca guvernul sârb abținându-se de a impedica atari manopere, menite a adusa de buna credința publica, lasa să se presupună ca le aproba. Agentul sârb la Sofia pute confirma, ea starea sanitară a Bulgariei este excelenta. — Guvernul a decis sa desființeze censura presei cu incepere de la 1/13 August. Londra.— Standard semnaliza svonul dupa care căsătoria Principesei Maria d’Edimburg cu prințul Ferdinand al României s'ar face In August. * DIN LUME Germania Se anunță din Berlin, că după reintorcerea sea din călătoria ce a fâcut’o In nordul țărei, împăratul a avut uă conferință cu contele aprin In care s’au înțeles cu privire la cestiunea cu Bismarck. S’a luat hotărtrea de a nu se răspunde nici de aci înainte la atacurile așa numitei prese Bismarckiane. Kölnische Zeitung intr’un articol intitulat «Un admonițiune» vorbesce contra susținerei guvernului de către centru. Articolul Zice Intre altele : „Acest mai continua Caprivi sa se lase a fi tint de «mucken», »de junkers» și da „ultramontant" atunci lozinca nóstra va fi: «Cancelarul imperiului trebue sa fie «dat lasă parte din postul ce ocupă.** Și noi la acesta nu vom fi puși pe gânduri nici de ideia, că Înlocuitorul său va fi In prima linie un persona care sâ nu’i dea vina contelui. Problema ce trebue sa se deslege, sună: Germania trebue sa fie guvernata nu contra, dar fara Bismarck in spiritul fondatorului unității naționale. Guvernul sa nu facă sa iasă la masa ofensatorea bănuiala, ca ultramentonii fac un bună specula, deca spera sa deb studiască ceva prin injurii aduse lui Bismarck." Suedia și Norvegia Crisa ministerială din Norvegia s’a deslegat In acest mod, că ministerul Steen rămâne cu învoirea Stortingilor la guvern, iar cestiunea consulatelor, care a dat nastere crimei, sa amână. Fără Indouială, acesta Insera* fără un pas îndărăpt făcut de partida extremă, care lucra la desfacerea uniunei cu Suedia, ceea ce se pute explica prin împrejurarea ca în, timpul din urmă cel din Stockholm ’și au schimbat atitudinea și studiază în mod serios cestiunea desfacerea uniunei. Acesta o face Ziarul din Stockholm Nya Dagligt Allhanda intr’unul din numerile séta