Romanulu, august 1892 (Anul 36)

1892-08-03

ANUL AL 36-LEA Üm!£Lll-a Yoesce și vei putea. 42 lei pe an In tota­l era; 60 lei streinătate. a­­n M­r­I rn I.Pag­ IV linia 20 bani; p­ UI AM!­H b 11 nr. 1 lefi. Inserții și reclame 2 lei. Scrisorile nefrancate se refusi.—Artico­lele nepublicate se arcL Arunduri și abonamente se primesc la administrația farului. EXEMPLARUL 15 BANI REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, 3 AUGUST, (22 IULIE), 1892 Llumineza-te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesc: LA PARIS, la d-nll Lorette, rae Caumartln 61 —Havas 8 place de la Bourse—Jones. 31 bis rue Faub. Montmartre — Adam, Bd Raspail 105 bis EXEMPLARUL IN GERMANIA la d. A. Steiner (.Hamburg și Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt). LA GENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, 1 Wollxeile 6—8, Viena Abonamente se pot face la tote biurourile ' 'postale din­­ éri și streinătate. AN I Aboba .­ ..J ±­ j £ BULETIN Bucureștii, 21/2 Cuptor D. Panu, in conferința ținută a­­supra mișcării românilor din Tran­silvania, a atins uă cestiune care Intr’adevăr trebue se ocupe pe totä presa română, de ori­ ce culore po­litică ar fi ea, destul numai se aibă simțiminte patriotice. Domnia mea a dis că nu trebue se ne absorbă prea mult suferințele românilor de peste Carpați și se uităm pe cel cari su­fere mai mult peste Prut. Acest consiliu înțelept și patriotic n’a plăcut suse de loc unei foi apă­­rută acum de curând în capitală și al cărei program ne spunea că este in conformitate cu programul parti­dului conservator. Ea­­ zice că trebue să așteptăm ca românii de peste Prut să se mișce și se lucreze mai int&iu­ pentru desvoltarea și apoi pen­tru emanciparea lor, pentru ca noi cei din România liberă se intervenim pentru a deștepta opiniunea publică­­]in Europa și a cere, In numele lor, dreptul de a trăi ca națiune Intre poporele slave. Zilele trecute acesta fără da un fel de desmințire oficii­lă unul ziar din capitală care denunțase că un agent rusesc voia se corupă pe stu­denți spre a-l pune la disposițiunea domnului Fonton. Ni s’a părut forte strania a cea de smințire venită din chiar senin, fără timp și fără loc. De unde scriu redactorii acelei foi că representantul rusesc la Bucu­­resci n'a pus pe agentul său se facă propagandă printre studenti ? Am crezut Insă că era un escos de zel pentru a nu lasa nici urmă de bă­nuială asupra studenților că ar putea să se gândăscă cine­va la coruperea lor. Limbagiul el Insă privitor la con­ferința d-lui Panu ne cam încurcă. Din el se vede că cesti­unea Basa­rabiei se caută a se înletura, sau cel puțin a se trimite la calendele grece. A aștepta ca românii din Basa­rabia se cera intervenirea nostră, să se mișce și să se desvolte, este a aștepta mult și bine ca să ajungă la emancipare. Când școli române nu sunt per­mise, când popii nu pot sluji în limba română pe la biserici, când cea mai mică manifestare a sentimentului na­țional este trimisă In fundul Siberiei, cum pate cine­va să nădăjduiască la uă desvoltare cât de mică? Cum pate să se ridice uă singură voce care să ne cără sprijinul nostru? Basarabia merge cu repeziciune spre mormânt. Pe do­uă parte cul­tura națională este înlăturată, pe de altă parte populațiunea română este ridicată spre a fi trimisă in fundul Rusiei și înlocuită cu alte elemente slave sau tătare. Datoria românilor de aici este dor să se ocupe de acesta parte a te­zei, e mai mult căci un doctor tot­deuna alergă mai intern la acel care e aprope de marte spre a’l scăpa de­cât la acela care sufere de nă bulá ușoră și trecătare. Pe urmă românii de peste Car­pați au viață și vigore, luptă și póte cu timpul să învingă prin el singuri, și prin simpatia națiunilor europene. Cu basarabenii nu este tot astfel. Ei nu pot face nimic, pentru că des­potismul moscovit s-a legat ast­fel în­cât nu se pot mișca. Trebue deci ca noi să lucrăm pentru ruperea ace­lor lanțuri atât de tari și atât de adiose. Dar róia conservatore zice că nu putem se luptăm în­potriva ce­lor două state do­uă deja. Trebue să liberăm pe frații noștrii de peste Carpați prin ajutorul Rusiei și apoi să ne gândim la Basarabia. Curiosa ideiă ! Simpatia celor de la acea foină pentru ruși se vede că e așa de mare în­cât uită învăță­mintele cele mai recente ale istoriei. Cum au putut gîndi redactorii ofi­cioși că daci ne va ajuta să luăm Transilvania, asigurându-se din par­tea Austriei, Rusia se va mai lasa a i se mai relua Basarabia ? Din contra, comform tradițiunilor săle, ea va căuta să ne mai răpășca ceva ca resplată. In schimbul ser­­viciilor ce ni se va da ca să unim pe frații noștri de peste Carpați cu noi, ea nu numai că nu ne va da Basarabia, dar va căuta de s­­ursă ne ia și Moldova pănă la Siret. A­­cesta este o­ aspirațiune vechiă a ei. Ea voesce să-și asigure calea spre Constantinopole și numai prin acesta anexare va putea să o facă. Datoria românilor de aici este deci să lupte prin tote mijlocele pentru a îmbunătăți sorta fraților noștrii de peste Carpați, dar cu deo­sebire pentru a scăpa pe cel de peste Prut dintr'uă situațiune care I­ duce de sicur la marte. D. Panu a zis că ar trebui să se formeze partide naționale în țările surori. In Transilvania și Bucovina există. In Basarabia Insă este peste putință a se crea. Nimeni nu va lăsa un asemenea acțiune. Prin ur­mare partidul național din Româ­nia liberă trebue să se Însărcineze cu rolul ce ar putea să aibă acolo un partid național local, să-și vădă un amic — complet ; doar ro­mâni vorbesc intre ei românesce — com­plet, și tote aceste fapte sunt calificate de acte de trădare !­­Și jandarmii nu­­ se mai sunt de ajuns, ungurii au inceput acum sa pue in miș­care armata. La Jabenita, localitate de bal, românii organizeza un ser­­ta cu danț, localul e înconjurat de jandarmi înarmați cu pusei și baionete și’i pândesc to­ á naptea. Câți­va profesori români fac u d escur­siune pe muntele Ciucaș­, jandarmii ii a­­restăzâ In drum, il duc 16 k­m. Intre ba­ionete și’l fin Z«ce ore arestau. Un învă­țător. In vacanții, calatoresce singur îm­prejurul Roșii-Montana, pe la Detunata, și intrând In gazdă la un domn G. Cosma, jandarmii năvălesc in casa, Il ridica de la masa și-i aresteza ca spion. Tot in acea localitate casa preotului e înconjurata de haiduci și dinaintea ei se plimba jandarmi armați, fiind ca un alt preot venise să’i faca vis­ta. Tóte acestea insă tot nu li s’au părut de ajuns ungurilor, pentru a băga groza In români. Ei pun acum in mișcare armata, armata imperiului, așa la Boița, la Brad, la Baia de Criș, la Blaj, la Dej, etc. La Boita armata și jandarmii Intra noptea, pe la orele 2 și jumetate. In ca­sele preoților Bacila, Cosma, Dragan și a proprietarului Păcuraru, la Brad și la Blaj se pornesc noptea, in tota graba, doua batalione de infanterie din Alba Iulia, tot la Brad se porneste un alt batalion,al regimentului 62 din Deva. In marș forțat. In Dej se consemnfea tata garnisena de Honvezi, ,timp de 24 ora, și așa peste tot unde vor se presupue agitațiuni închi­puite'! top ruso taq Atxo’s tatb Orund'A j « Și tata acesta desfășurare a forței pu­blice se face fara nici un moto, jandar­mii și armata se pune In mișcare pe sim­ple presupuneri, sau cum zic* un anume Krasznay, mintosul proto-pretor din Brad: „fiind­că a înțeles pe cale privata, ca ro­mânii țin adunări secrete** ! Trebue să fie cine­va ungur,­­pentru ca se ia astfel de masuri, așa numai din pros­tia mintei săle, căci el nu văzuse nici un adunare, nici nu’i se denunțase ca vre­una ar fi avut loc. Tóte aceste mișcări de trupe se fac nu­mai pe niște Închipuiri mist­esci, așa că câte va data chiar Ziarele lor se văd si­lite, după ce și-au întărâtat bine pe citi­tori nu contra românilor, să adaoge ca, din fericire, temerile nu au fost fundate. Astfel Pester Lloyd de acum câte-va zile sub titlul * Românii revoltații poves­­tesce urmatorea minciuna, pe care apoi o desminte singur : «Populațiunea româna din comitatul Solnoc-Dobăca, care a fost așa de nume­ros reprezentata In deputatiunea memoriului către împărat, nu s’a potolit Încă nici pănă a cum, după cum ne informiază, B. H. Sunt numai câte­ va Zi fei de când tota lu­mea vorbia in acest comitat că se pre­para uă revolta a românilor, al carui sem­nal va fi Incendiarea localităților Abrud- Beslean. Chiar autoritățile au luat aceste svonuri In serios. In Dej, garnisona de honvezi a fost consemnata 24 de ore, și In gară a stat un locomotiva gata de ple­care pentru a transporta la trebuință ar­mata in locurile amenințate. Temerile insă din fericire de astă dată nu au fost fun­date. Și temerile nu sunt fundate nici uo dată. Insă sistema ungurilor e pretutindeni de a băga groza în români, de a simula re­volte și conspirațiuni printre dânșii, pen­tru a putea sâ-l înfățișeze lumii cu un po­­pulațiune care vrea să resturne ordinea le­gală și cari nu se pot guverna de­cât cu armata și prin măsuri dragoniane. Bage bine de săma ungurii, să nu se joce prea mult cu focul! GROAZA Infamiile ungurilor sunt fara sfârșit ! Ca­lomniile cari le răspândesc pe fie­care Zi In contra românilor, presupusele Întruniri secrete până și printre țărani, complotu­rile, cari s’ar urzi in contra autorităților maghiare—Intr’un cuvint, de la nici uă mi­­șelie nu se daut Înapoi presa și șoviniștii unguri pentru a zugravi pe românni ca a­­narhiști și revoluționari, pentru a’l face odioși in­­ opiniunea publica a Europei ș, a’și justifica prostiile pe cari le comit și măsurile de rigore la care recurg spre a baga groza In români. «A baga groza», acesta este asta­ Și lo­zinca tuturor maghiarilor. Să întâlnesc două Iași și se intreba de sanatate — complet; trei, patru omeni fac un escursiune—complot; un om se duce Luptă națională Citim­in II Diritto din Roma următo­rul articol : Lupte dintre maghiari și ro­mâni. Corespon­ specială a lui, „Il Diritors. Sibiu, 20 Iulie. La Măgura-Rotudă, din județul Nă­­săud In Transilvania s-a intimplat un conflict sângeros între cetățeni români și jandarmeria maghiară. Au fost uciși doar români, și alți 20 răniți grav. Altă luptă încă și mai sângerosa s’a întimplat lângă Oradea-aiare , 20 români au rămas morți pe foc și 50 răniți, a fost ucis un jandarm. Prin­tre români domnesce cea mai mare consternațiune. Acestei vigurose po­­pulațiuni a munților nu-’i mai ră­mâne alt­ceva de făcut de câ de a ridica armele și de a se apăra cu ele în contra administrațiunei ma­ghiare. Alaltaerl la Brașov, un grup de români din Brașov, ce faceau uă escursiune în munții Cracași, pe lângă granița României, la intarcere au fost arestați și conduși sub es­cortă armata la Săceie lângă Brașov, la u o distantă de 16 k­m. Prizonierii au fost conduși in cazarma cetății Kronstadt, unde au fost ținuți în­chiși tata naptea și tratați Intr’un mod brutal. Printre ei erau advocați, profesori, preoți si 2 studenți. Ei au fost arestați din ordinul guvernului maghiar, sub pretextul, câ­t au dus la frontieră pentru a provoca agitații printre populațiunile de peste munți. Aceata severitate din partea un­gurilor este consecința naturală a conflictului și a urei profunde și peste măsură care există între ro­mâni și unguri, acești din urmă, fiind de present stăpânii situațiunii, voesc să maghiariseze rasa română. Acesta e nota durerosă a luptei de rasă, pe care se rafimă absolutismul austriac. Vice-comitele Aradului. Szathmáry a introdus oă­rigore sistematică în contra tuturor românilor, cad îm­preună cu aceea ce au făcut decla­­rațiuni publice în Gazeta din Sibiu, au aprobat tentativa comitetului par­tidului național făcută pe lângă Im­­păratul ln Viena. La Világos, lângă Arad, că reu­niune economică «Progresul» a fost împrâsciată cu forța. Aceste persecuțiuni se repetă la s* nie pe ori unde trăiesc românii. Sârbii au crezut de cuviință de a aproba prin presa lor politica româ­nilor în contra asupririlor maghiare, și Zorele lor «Zastava și Branik» din Noua-Palanza și au­ esprimat sim­patia lor pentru mișcarea națională română, și aprobând mergerea ro­mânilor la Viena, au publicat me­moriul acestora adresat împăratului. Publicarea acestui memoriu a fost însă întreruptă pentru­ că cele 2 ziare sârbe au fost traduse, tocmai din casa acestei publicări, dinaintea curții cu jurați din Buda­pesta. Guvernul ungur, comițănd aceste greșeli nu vede­­re, că el grăbesce crearea Ligei de resistență a tuturor naționalităților din Monarh­ie, și îm­pinge pe acest bolnăvicios Imperiu spre federalism ? Terminându-­și articolul, II­diritto face următorea observațiune, pe care o adresăză ungurilor, pentru al deș­tepta pănă când încă nu va fi prea târziul:^?.ro: «Nu avem trebuință de a repeta, ca Ziarul II diritto recomandă într’un mod viu naționalităților Imperiului vecin să nu Întrebuințeze politica de perse­ccțiune și de discordie, dar’să se respecte reciproc și să contribue de a ’și crea cu soții uă viață fede­rală autonomă pe cât ea este posi­bilă.» Telegrame — 30 iulie — Sofia.—Scirea răspândita din Serbia cum ca h­olera ar exista In Bulgaria este un născocire rea-voltare și tendentiosa. E regretabil de a constata, ca guvernul sârb abținându-se de a impedica atari ma­nopere, menite a adusa de buna credința publica, lasa să se presupună ca le a­­proba. Agentul sârb la Sofia pute confirma, ea starea sanitară a Bulgariei este excelenta. — Guvernul a decis sa desființeze cen­­sura presei cu incepere de la 1/13 Au­gust. Londra.— Standard semnaliza svonul dupa care căsătoria Principesei Maria d’E­­dimburg cu prințul Ferdinand al Româ­niei s'ar face In August. * DIN LUME Germania Se anunță din Berlin, că după reintorcerea sea din călătoria ce a fâcut’o In nordul țărei, împăratul a avut uă conferință cu contele­­ a­­prin In care s’au înțeles cu privire la cestiunea cu Bismarck. S’a luat hotărtrea de a nu se răspunde nici de aci înainte la atacurile așa numi­tei prese Bismarckiane. Kölnische Zeitung intr’un articol intitulat «Un admonițiune» vorbesce contra susținerei guvernului de că­tre centru. Articolul Zice Intre al­tele : „Acest mai continua Caprivi sa se lase a fi tint de «mucken», »de junkers» și da „ultramontant" atunci lozinca nóstra va fi: «Cancelarul imperiului trebue sa fie «dat la­să parte din postul ce ocupă.** Și noi la acesta nu vom fi puși pe gânduri nici de ideia, că Înlocuitorul său va fi In prima linie un persona care sâ nu’i dea­ vina contelui. Problema ce trebue sa se deslege, sună: Germania trebue sa fie gu­vernata nu contra, dar fara Bismarck in spiritul fondatorului unității naționale. Guvernul sa nu facă sa iasă la m­­asa o­­fensatorea bănuiala, ca ultramentonii fac un bună specula, deca spera sa deb stu­­diască ceva prin injurii aduse lui Bis­marck." Suedia și Norvegia Crisa ministerială din Norvegia s’a deslegat In acest mod, că ministerul Steen rămâne cu învoirea Storting­­ilor la guvern, iar cestiunea consu­latelor, care a dat nastere crimei, sa amână. Fără Indouială, acesta Insera* fără un pas îndărăpt făcut de par­tida extremă, care lucra la desface­rea uniunei cu Suedia, ceea­ ce se pute explica prin împrejurarea ca în, timpul din urmă cel din Stockholm ’și au schimbat atitudinea și stu­­diază în mod serios cestiunea des­­facerea uniunei. Acesta o face Zia­­rul din Stockholm Nya Dagligt Al­l­handa intr’unul din numerile séta

Next