Romanulu, octombrie 1892 (Anul 36)
1892-10-13
ANUL 4L 36 LFA—Eriit* ll-a Yoesce și vel putea. ABONAMENTE. 42 lei pe an n tota țera ; 60 lei _ „ streinătate k mitxrr inni.Pag Iv buia 20 bani; P- ni AMINUlI Uni. 1 lei. Inserții și reclamențel Scrisorile nefrancate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesc la administrația harului. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Srezoianu, 12 Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARELE m TOATE ZILLELE DE LOCMII ȘI DUMINICELE Disetdtwt WINTJILA C. JL ROSETTI JOI, 13 OCTOMB. (1 OCT, st.v.) 1892 Iluminózate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 81 bis rue Faub, Montmartre Adam, Bd Raspail 105 big 1 mm ' ‘ ’ • 1'•••' 1,1 • • 1 di n GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și <L G. L. Daube (Frankfurt). I -llXíJ ^A GENEVA, la Haasenstein și Vogler,J AUSM , TEIA la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena 11-" >". y Abonamente se pot face la tote biorourile postale din țară și străinătate. ai.__/ 1” ■ BULETIN Bucurescă, 30/12 Brumară Am publicat în numărul nostru trecut nota rusesca și comentariile ei verbale făcute de representantul rusesc la Constantinopole lui Said Pașa. Din aceste documente se vede că guvernul din Petersburg nu s’a schimbat. Sistemul de a impune influența și protectoratul Rusiei poporelor mici dupe marginea Dunărei nu l’a părăsit cu tote înfrângerile de la Sevastopol, de la congresul din Berlin , de la Sofia. Bulgaria, veitind că subt masca interesului pentru ea se ascunde despotismul și acapararea, s’a revoltat și a scuturat jugul apăsător. Scăpată de subt uănia și nevoind se trecu subt alta de tiran creșcină dar mai aspră, a manifestat cu tota vigorea dorința sa rămâe liberă pe destinațiunea sa și a respins puternic orice amestec al protectorului pretențios. De atunci Bulgaria a fost condamnată Tóte intrigile s’au proedat în Rusia, tóte comploturile s’au urzit pe teritorul rusesc, tóte asasinatele s’au plămădit în cluburile panslaviste. Bulgarii ’și au ales principele lor care să le apere interesele și independența. Rusia nu numai n’a recunoscut acestă alegere , dar încă a căutat prin tóte mijlacele se împedice și pe alte puteri să’l recunoscá. Ea speră că prin uă stare provisoria va ajunge la scopurile sale. Cea ce este cnsé mai curios și mai vrednic de observat, e că se înăspresce ori de câte ori uă putere aréta órecare buna-voință pentru statul din nou creat, scos din negura cu care il acoperise atâția secole. Sătul de atâta provisoriu, guvernul bulgar a voit să încerce să sforțare pentru a scote țara sea din acesta situațiune. Primul ministru s-a hotărit să facă să visită la Constantinopol spre a incerca terenul. El a fost priimit, cum se cade a fi un representant al unui stat mic dar viguros, de către guvernul turcesc și de către sultanul. Turcia se vede că a înțeles interesul său și nu se mai inspiră de la puterile acelea cari o impingeau la copilării ca să profite ele din densele. Domnul Stambuloff a fost sărbătorit și i s’au făcut daruri de la sultanul care a arătat considerațiunea ce are pentru un popor sincer și vitez. Acest fapt a provocat nota și comentariile ce am reprodus in numărul nostru de ieri. Rusia, prin acest act, face să crimă Turciei că a primit pe primul ministru bulgar, mai cu sumă in urma esecutărilor din Sofia întâmplate acum de curând. Ea vorbesce de tratate și găsesce că ele sunt călcate prin faptul că s-a primit la Constantinopole un ministru al unui stat nerecunoscut de puterile europene adunate in congresul din Berlin. Amenință chiar cu urgia ei pe guvernul otoman pentru acesta bunăvoință către Bulgaria. Cu tote explicările date la Constantinopole că primirea a fost numai un simplu act de politeță, nota sfârșesce astfel: „Suntem siliți de a atrage in modul cel mai serios atențiunea sublimei Porți asupra acestor considerațiuni. Ele vor arăta, póte, un izvor de pericole pentru viitor interesele și drepturile cele mai vitale ale imperiului otoman bazându-se asupa observării acelor tratate cu care situațiunea actuală a Bulgariei este in contradicțiune directă“. Ce voesce der Rusia? De a părăsi tota lumea pe Bulgaria esploatării sale. Acesta nu o voesce Insé Turcia. Interesul ei cere a conserva indipendența statului vecin. Destul a suferit din causa naivității sale și nu mai are disposițiunea de a se sacrifica. Déca Rusia se încrede în puterea ei, că cea ce voesce este drept și pate să aștepte ca timpul se îndeplinesca opera sea, Turcia și densa se resima pe un principiu nou, care singur pute sé o mai menție în Europa : „respectul dreptului și al națiunilor,“ de care Rusia n’a ținut nici uă detá socotelă. Cea ce se petrece ab jî cu Bulgaria, s’a petrecut și cu România. Rusia a fost cea dintâia care a protestat contra unirii țărilor române și cea din urmă care a recunoscut’o. Cât pentru alegerea prințului strein, e destul să citescă cineva Memoriile regelui, publicate de ziarul Lupta, spre a vedea ce atitudine au ținut cei din Petersburg până s’a terminat acestă cestiune. După căderea lui Cuza, ea a propus guvernului român să proclame Republica, sperând să profite de ea cum a profitat în Polonia. Consiliul séu ínse nefiind luat în considerație, a alergat la intrigi și la mișcări revoluționare, cum a fost cea de la 3 Aprilie din Iași. Ea vedea în unirea țărilor române subt un principe streinită pedică pentru mersul ei spre Constantinopole și voia să sfărâme acea pedică. Insă n’a reușit omenii noștrii politici au dejucat planurile ei. Atunci a schimbat tactica. Deputațiunea română a fost priimită forte rece la Petersburg și ’i s’au dat nișce răspunsuri forte evasive de către principele Gorceacoff în privința recunoscerei prințului Carol. Pe urmă au început sfaturile. Rusia ne subea: „Românii să’și caute a’și vindeca ranele interiore printr’u bună administrație și să nu pună în joc buna voință a țarului pentru denșii, lăsând ca nișce ómeni cu idei democratice se dobândesc a uă influență așa de mare.“ Cu alte cuvinte avea aerul a consimți la recunoscerea prințului Carol, cu condițiunea de a se înlătura de la afacerile publice Rosetti și Brătianu, cum cere acum să se înlăture Stambuloff din Bulgaria și să se înlocuiască cu instrumente ruseșci. Rusia însă a fost învinsă. Turcia a recunoscut greșeala de a sta în văgașul în care o pusese Rusia și a învestit pe Carol de Hohenzollern,cu demnitatea de prinț al României. Să sperăm că același lucru se va întâmpla și cu Bulgaria. Pentru capriciul unor ambițioși, puterile europene, tocmai pentru liniștea lor, nu vor lăsa să mai dureze multă vreme acestri stare de provisorat. Rusia va fi învinsă și în acesta luptă care pate să fie cea din urmă pentru noi. Telegrams Londra, 11 Oct.—Se asigură, că, casa Rotschild va deschide o subscripție pentru împrumutul chilian de 1.800 000 lire; subscripția va avea loc săptămâna viitóre. Berlin, 11 Oct. — împăratul a conferit Kedivului Abbas Pașa marele cordon al Vulturului Roșu. Marsilia, 11 Oct. — Autoritățile au decis ca tote convoiurile de emigranți, ori care ar fi provenința lor să fie respinse din Marsilia. Washington, 11 Oct. — Oficială.— Starea porumbului la finele lui Septembre reprezintă 79,8 la sută mijlociu. Secara a dat 12,7 la sută. Constantinopol, 11 Oct. — Schee tsiarului Indépendance Belge, după care Porta ar fi răspuns la nota rusescu este neîntemeiată. Delegațiunele austro-ungare Dn Budapesta se telgrafiază că președintele delegațiunii austriace a declarat delegaților, că este cu neputință de a amâna lucrările; delegațiunea prin urmare a renunțat la amânare. Comisiunea bugetului va relua lucrările sale Joi la Budapesta. Comisiunea marinei delegaț U Del ung Kescu a votat bugetul marinei. Amiralul Steinecke a declarat că în urma deschiderei apropiate a Poților de Fer va trebui să sporească numărul monitorilor (un fer de vapore) în Dunăre și va lua decole câțiva torpilori pe care îi va duce la Pola. Amiralul Sterneck a anunțat comisiunea delegațiunei unguresci că construirea primei corăbii pentru apărarea litoralului se va termina peste 4 ani.A doua corabie ale cărei cheltueli figureză în bugetul extraordinar, nu va servi ca să sporească efectivul flotei ci pentru a înlocui un Cuirasat de care nu se mai pute servi.—Amiralul va înscri în viitorul buget cheltuelile pentru uă a treia corabie destinată apărărării litoralului. Imperatul Cromaniei la Viena Prin fir telegrafic ne comunică Agenția română urmatorele detalii cu privire la acestá călătorie : Impăratul Wilhelm a sosit tocmai la amianl.—Șepte arhiduci, prințul Frederic Leopold al Prusiei, ducele Gauthier de Schleswig Holstein, prințul de Reuss și toți ofițerii germani cari au făcut cursa de la Berlin la Viena erau la gară; împăratul Franz Iosef a fost aclamat în mod călduros când se ducea la gară; el purta uniforma prusiană. Cei doui suverani s-au îmbrățișat în mod cordial de mai multe ori; împăratul Wilhelm a îmbrățișat apoi pe arhiducii Carol Ludovic și Albert și a strâns mâna celorlalți prinți. Cei dnci suverani s-au dus apoi împreuna în mijlocul unor ovaziuni călduroase ale muUimei la Schoenbrun, unde au fost primiți de demnitarii cartei, de contele Kalnoky și de contele de Taaffe. împăratul Wilhelm a arătat multă bunăvoință d-lor Kalnoky și Taaife. După amiadi a făcut visită arehiducilor și arhiduceselor, prințului de Reuss și contelui Kalnoky, la care a stat să j«un de ceas ; acolo a găsit pe nunțiul apostolic care depusese Inrate uă cartă la Schoenbrun, împăratul Wilhelm a depus uă corona pe coșciugul arbducelui Rudolphe. Un prând de familie s’a dat la Schoenbrun ; arhiducii și arhiducesele, prinții Frederic Leopold și de Reuss, d-nii de Kalnoky și de Taaffe, au luat parte. După cercul ce s’a ținut apoi, împăratul Wilhelm a remis contelui Taaffe, decorația Vulturului Negru. Președintele consiliului unguresc, contele Szapáry a sosit în timpul serii ca să prezinte omagiile sale Împăratului Wilhelm. In timpul serii cei două suverani au asistat la representația «Manón» o operă. Cei două împărați vor pleca mâine diminată de vreme la parcul Lamz, unde vor veni. La întorcere vor visita museul istoric al artelor. HOLERA — Prin fir telegrafic — Budapesta, 11 Oct.—De asprá la 6 ore penă astă-sâră aceeași oră sunt 38 de cașuri și 16 decese. In 13 localități ale Ungariei s’au produs cașuri de decese suspecte, dor isolate. Szegedin, 11 Oct.—De asérá 8 ore penă astă sera 8 ore sunt 2 cașuri suspecte, dintre care un cas in persona unui infirmier. Cracovia, 11 Oct.—De ieri diminuță nici un cas de holeră. Hamburg, 11 Oct.—Ieri la Hamburg: 7 cașuri, 5 decese. La Altona: 1 cas și 1 deces. Marsilia, 11 Oct. — Buletinul marinei pentru dina de ieri indică 30 de decese, dintre care două suspecte, înregistrate de alaltă ieri la amiatii până asta sera la 6 ore; acestă cifră este mai mică decât media ordinară de mortalitate. A di 3 decese suspecte. Cracovia 11 Oct.— Un doctor trimes la granița rusescá a constatat că întregul district rusesc Olkusz este indemn. Numai 4 coșuri s’au constatat în două comune ale districtului Proszow. Anvers 11 Oct.—In urma ordinului autorităților de a transporta cadavrele direct la cimitir, niște demonstrațiuni zgomotase s’au produs în strada Krodenburg, locuită mai cu semn de ómeni săraci mii — Corespondență telegrafică — D. Roubert a anunțat consiliului ținut la Elysée, că prefectul de Tarn a publicat un hotărîre care interzuce la Carmaux manifestațiile publice care pot face să nască conflicte sau să împedice circulația.. In urma hotărirei prefectorale care interzice orice manifestație, deputatul Baudin a telegrafiat d-lui Lauber, rugându-i să facă să se retragă acestia hotărîre care a agravat in mod brusc situația. Scirile în privința neînțelegerilor ministeriale sunt cu desăvârșire neîntemeiate ; înțelegerea dintre miniștrii este desăvârșita atât în privința tractatului de comerț cu Elveția, cât și asupra tuturor celorlalte chestiuni. Tratatul se va depune de la deschiderea Camerilor. Academicianul Cavier Marmier a murit. Dna Thomson, raportor al budgetului marinei a anunțat comisiunea, câ de aici peste 6 luni marina va dispune pentru înarmarea flotei de 300 tunuri transformate în tir repede mai puternice decât tote tunurile întrebuințate în străinătate. Mica bursă a avut loc afară pe trotuar înaintea creditului Lyonpass; asistența era numerosă ; nu a fost nici un incident, deși circulația era împedicată. Mareșalul de Mac Mahon a plecat la Menton după părerea doctorilor. Procesul d-l ui dr. V. Lucaciu Foile maghiare din Budapesta aduc scirea, că procesul de presă intentat d-lui dr. Vasile Lucaciu, din partea procurorului Cserna Vincze din Dobrițin, se va pertracta la 12 Noembre st. n. bazele maghiare spun că curtea cu jurați este constituită din ce are inteligența maghiară de acolo mai distins.... Indouială nu póte rămâne deci asupra yșrcțjctft^i care să-i dea curtea cu jurați din,Dobrițin, compusă din ce ungurii de acolo au mai distins, observă Tribuna. Carantinele piua 28 Septembre La Sulina, în mare 2 vapore și 1 bastiment cu pânze, cu un echipagiu de 58 persone și 23 pasageri; în gură 1 vapor și un remorcher, cu un echipagiu de 38 persane și 22 pasageri ; în fluviu la mila 5 vă scria cu ,un echipagiu de 8 persone. In lazare 15 pescari și 2 gardiani furați. * Uă personă venita din Moldova dă Constituționalului lămuririle urmatore asupra modului cum este păzită fruntaria dinspre Rusia. Cordonul militar este format de șase mii de omeni din infanterie și cavalerie. Paza este făcută cu cea mai mare grija glina și uopsea, așa incât trecerea pe furiș din Rusia este imposibila. Trupele mai au ordinul de a evita contactul cu orice persona de dincolo de graniță. De aci resultă că cel care încerca să tracă pe furiș In țară este expus să fie împușcat. Santinelele fiind datoare să nu lase pe pline și să se apropie de dănsele, ele nu pot să aresteze pe indivizii din Rusia surprinși ca vor să intre în țară; ordinul este ca ele să someze pe cei surprinși ca să se depărteze, și daci aceștia nu se supun, să tragă cu pușca. S’a dat acestor ordine publicitatea cea mai întinsă în tota regiunea limitrofă, prin afipte, bătae cu toba, etc.