Romanulu, ianuarie 1893 (Anul 37, nr. 1-21)

1893-01-13 / nr. 9

I ANDU­­L 37-LEA—No. 6—Ediția II a REDACȚIA țI ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoiarcu, 12 VINERI, SAMB. 18, 14 IANUAR. (1, 2 IANUAR. st.v.) 1893 ^Voesce și vei putea. ABONAMENTE. ANUNCIDRI: 42 lei pe an în totä țara; 60 lei „ „ streinătate Pag. IV linia 20 bani; P. 111­1 lei. Inserții și reclame 2­le Scrisorile nefrâncate se refasa.—Artico­lele nepublicate se ard. A­ tund­uri­ și abonamente se primesce al administrația ziarului. EXEMPLARUL Io BANI Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILĂ C. A. ROSETTI BANI T­­ii ! LU» Luminéta­ te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin 6 —Havas 8 place do la Bourse—Jones, SI bis. rnc Faub. Montmartre Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg ș Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt) LA GENEVA, la Qaasenatein și Vogler.—AUS­TRIA la Dukes, I Wollzeile 6-^-8, Viena Abonamente se pot face la tóté binroaril­ postali din țară și străinătate. urma reducerea prețului Ziaru­lui, în timpul alegerilor trecute, am primit nenumărate cereri de la abo­nații noștrii, d a menține acele redu­ceri. Urmând a mi se adresa acea cerere de la abonații și corespondenții noștri din județe, acel sacrificiu ni se impune și deci, cu începerea anului 1893, s­tisfacem acea dorință a citi­torilor noștri Cu începere de a da, prețul unui e­­xemplar este 10 bani, pentru totă­­fară. Abonamentul plătit pe un an în­treg, anticipat, lei 36. Pe trei luni 10 lei, pe 6 luni 20 lei. Din aceste reduceri nu pot profita de­căt aceia cari plătesc abonamentul pentru viitor, iar datoriile din tre­cut, se vor plăti în întregul lor. Pentru preoți, învățători rurali și muncitori din ori­ce ramură, prețul anual rămâne 30 lei. Bucur­esci, 12/31 Calendar Anul Nou Am simțit tot­dea­una să stringere de inimă la sfirșitul anului și copil încă, cugetările mele se îndreptau mai mult spre cel ce se sfîrșia de­cât spre cel ce începea. Acele două­sprezece lovituri ale orologiului, sem­nal așteptat al îmbrățișărilor urărilor, acele lor­uri ce tainic ș’al re­­sună în mijlocul strigătelor ș’al ri­­­ setelor, aü avut tot-d’a-una ceva dureros pentru mine. Cum ? îmi d** ceam, toți fericit! că s’a sfîrșit anul! Nici un suspin ! Fost au toți neno­rociți ? Ce ? nici unul din ei n’a iu­bit în anul ce trecut? Toți nenoro­­ciți sau toți ingrați! grösnica di­lemă ! Este őre i­erinte nature! nóstre a căuta în veci a’șî schimba sórta, a trăi mai mult In viitor de­cât in presinte, a voi tot­ d’a­una noul și ’n veci noul ! Goethe făcut-a se vorbescu ome­nirea prin Faust ? «Dăcă vr’uă dată, dice lui Me­phistopheles iubitul Mărgăritei,idăcă vr’uă dată voin­dice cesului de față oprește-te, ești frumos, atunci mă poți arunca în lanțuri, atunci con­simt să mă înghită pământul, atunci ești liberat de serviciul tau , să se oprăscă cadranul, să capă acul și lumea să se sfîrșăscă pentru mine.» Da, este în firea nóstru d’a voi necurmat să ne înbună­tățim sórta, să credem viitorul mai frumos de­cât timpul de fața, să vedem de ele trecând fără de părere de roü, s’aș­­teptăm cu nerăbdare cele ce sunt a veni. «Dăcă timpul, dice Bouillier, deca acul ar merge pe cadran după fința și nerăbdarea nóstrá n’am do­a­­rea uă viață mai lungă de­cât aceea a unor insecte cari cresc, îmbătrâ­nesc și mor în câte­va ore.» Acestă credință în viitor, acea do­rință de lucruri noul ne este folosi­­tore ca ori­ce simțim înt inerinte spe­ciei. Ar fi deci pe atât de puerile cât și de zadarnic d’a o nesocoti. Nu în contra el voiesc a ridica vo­cea. Nu în contra așteptării nerăb­­datore a necunoscutului, nu în con­tra veseliei ce toți simt la anul nou­ voiesc a protesta. Aștepta omul minuni de la viitor, de vreme ce așa ’i este natura ; ui­­te-se la el cu încredere, iubăscă’i mai mult de­cât trecutul și de­cât prestotele ! Dar acesta să nu ’1 îm­­­pedice d'a ’și reaminti ce nu mai este­ așteptarea fericirii viitóre să nu '1 facă să uite dulcele și dulesele ore ce a gustat în trecut : acesta ași dori-o. Să nu fim ingrați; ingratitudinea, ca tóte viciile, este vatematóre indi­­dividului; și apoi câte dulci suvenire, câte învățăminte In cel mai dureros sau mai ne­însemnat an! Natur nu cunosce stirpiciune­a. Cât ar fi de dureros și vatematóre ca să nu culăgă rudele crescute pe omul lo­cul udat cu lacrămile sele ! De ce ei n’ar da la 31 Decembre vă rea­mintire celor ce nu mai sunt ! — Strigăte de veseliă și de feri­cire, liniștiți-vă , nu vă voesc răul! Duiese sărbători ale anului nou, fiți pe pace , nu vin se turbur­a vo­­­stră veseliă. Departe de mine d’a voi se ’ntrunesc lacrima cu râsul, du­rerea cu plăcerea, suspinul cu spe­ranța In acele date fericite, în cari omul pare a fi regăsit încrederea copilăriei sale. Acesta ar fi a dori ceva contra naturii, ar fi a recădea în erorile acelei religiuni, atât de puternică încă, care a făcut atâta rea omenirii. Dar în ce ar fi mai puțin vesel d’a serba un an ce nu mai este de­cât d’a serba un an ce începe, când Însăși martea n’are ni­mic trist în sine și? S’a privit mult timp, și se privesce încă, mórtea cu groza; și acésta prejudecată, ce tinde a dispare din națiunile civilisate, subsistă încă nu­mai din causa unei credințe religi­ose. Cu tote acestea martea n’are nimic întristător ; ea nici că există. Nimic în natură cu mare, nimic nu se nasce, totul se transformă. A­­ceata transformare necurmată a ma­teriei, considerată Intr’un mod su­biectiv nu póte avea nimic penibil, din contră, ea este mângâetare pen­tru specie. Intr’un mod obiectiv, nea­părat că ea face pe individ să su­fere , nici­ uă­dată însă tranformarea naturală a materiei nu pate causa omului disperarea ce ideia sau vede­rea morții produce în sufletele re­ligiose. Așa stând lucrurile în natură, cum reamintirea anului sfârșit ar putea întuneca uă serbare ? Căci aceea­ ce este adevăr cu materia, este și cu timpul, care și dănsul n’are nici în­ceput nici sfârșit. Să nu primim dar sfârșitul anului ca un ce dureros: să serbăm pe cel care începe, cum să face ade, dar să serbăm și pe cel ce se sfâr­­șesce. De ce se despărțim cu gândul ceea­ ce In fapt este unit ? Să ser­băm în sera de 31 Decembrie tine­rețea In anul nou , dar să serbăm și bătrânețea în anul cel vechiu. Să ne pregătim a culege florile ce vor ră­sări, dar să nu uităm de a aduna rudele ce sunt copte. Să avem încre­dere în viitor, dar să ne folosim de trecut, spre a ne bucura mai bine de presiune. Să strigăm trăiască anul nou, dar să nu uităm pe cel vechi”. Paris, Decembre 1875. Mir cea C. A. Pîosetti. De la Sigmaringen Sigmaringen, 11 Ianuarie.—împă­ratul a plecat aduj dimineța la Carls­­ruh­e. Marele duce Alexis, ducele și du­cesa de Connaught și contele Schu­­waloff au plecat de asemenea în tim­pul dimineței. Regele României și toți prinții a­­flați încă la Sigmaringen au prândut la tinerii căsătoriți la Krandhenu­es. Regele României va sta la Sig­maringen până Sâmbătă; pe urmă se va duce la Neuwied la regina E­lisabeta. Telegrame Paris, 11 Ianuarie.—D-l Richot a pri­mit pe lordul Dufferin, care a a declarat că misiunea D-lui Ridgeway la Maroc nu are caracterul ce presa îl atribuie ; ea n’are un scop deosebit de interesul comun care, din contra, a călăuzit pe guvernul englez. D-l Ridgeway a primit instrucțiuni de a se înțelege cu ministrul Franții în tote castiunile de natură a interesa Europa.­­ Camera a reales trei din foștii vice­președinți; a ales pe d-l Felis Faure ca al patrulea. Senatul a reales foștii săi vice-preșe­­dinți și chestori. D 1 Le Royer a pronunțat un discurs, zicând că slăbiciunile individuale nu pot să fie imputate Republicii. D-l Hubbard va interpela guvernul, în­dată ce ministerul se va presinta la Ca­meră, pentru a se fei­de că nu se vor face mai curând alegerile generale. Londra 11 Ianuarie.— D. Glastone a sosit. Sofia 11 Ianuarie.—Noul agent diplo­­matic al Germaniei, D-l de Voigt Retz, a sosit. D-l de Wangenheim va pleca peste 15 zile. » ’ale cu­lei Cu ocaziunea nuntei Principelui Ferdi­nand, s’a trimis prin biuroul central tele­grafic din Bucuresci 437 telegrame 13,133 cuvinte. * Eri a ars atelierul de legătorie al d-lui Weisberg, din pasagiul Vilacros. * In urma unei alter­cațiuni ce a avut simpaticul artist Hasnaș, cu direcțiunea teatrelor, comitetul teatral este hotărît a-l șterge dintre societari. Pierderea va fi simțitore pentru prima nostră scenă. Sperăm că d. Hasnaș, daca este exact, după cât ni se spune, s’a abătut de la diferința ce datorea directorului, va ex­­prima regretele sale și că incidentul se va termina ast­fel, fără a se recurge la uă măsură atât de aspră, ca destituirea. * In urma informațiunei publicată în Tim­pul, cu privire la mortea d-rei Balș, scrie din fericire falsă, s’a urmat oă alterca­­țiune intre d-l Ghica, atașat de legațiune și d. Paparaihalopol, in urma cărei s’a ho­tărît uă întâlnire pe teren. * Numirea d-lui A. S. Ghica, ca efor al Eforiei spitalelor, pare a se adeveri. * De eri ninge din nou in capitală. Atragem atențiunea primăriei asupra grămezilor de zăpadă ce se aruncă ală­turi de liniile tramvailor, ast­fel că circu­­lațiunea se impedică. Compania tramvailor ar trebui să ri­­dice zăpada, iar se n’o pune pe trotuare ♦ S’a promulgat legea prin care să dă­uă dotație de 300.000 lei principelui Fer­dinand. * D-na M. Ghermani, a reluat direcțiunea ministerului de finance. * A apărut decrete pentru numirea d-lui colonel Robescu, ca maestru al curței Principelui moștenitor, și pentru numirea d-nei Maria Gregeanu ca d-na de onore a principesei ]Maria. Criza­ ministeriala in Francia Paris, 11 Ianuarie. — Noul mi­nister s’a întrunit în consiliu la 5 ore. D. Richot e însărcinat cu interimul marinei, amiralul Gervais refuzând acest portofoliu pentru a-și păstra funcțiunile de șef de Stat-Major. Guvernul nu va face vre uă decla­rație oamenilor, ci se va mărgini a da explicațiuni in cas de interpe­lare. Tote ziarele asigură că demisiunea cabinetului a avut de scop depărta­rea d-lui de Freycinet, care consti­tuia un pericol pentru minister. Ziarele republicane moderate își arată simpatiele pentru noul cabinet, dar voiesc să vadă activitatea lui. Figaro crede că desbinarea Ca­merei e inevitabilă. Piațele radicale sunt cu totul re­zervate. D. Winger, noul ministru al agri­culturei, este un partizan al protec­­țiunei comerciale. Generalul Loizuilon a comandat în 1871 un regiment de dragoni. EXILATA DE PIERRE LOTI PARTEA II V Când mĕ aplecam­ pentru a’i săruta mâna, în momentul în care cei două ser­vitori o ridicau în fotoliul său, eu nu’mi închipuiam că o vedem pentru cea din urmă dată. Retras în camera mea, primim un mo­ment după aceea, de la un servitor cre­dincios al Maestărei Sale, unul din acele cuverte cenușii timbrate cu cifra și cu cortina ei. Scoseiü din el să f­ie ruptă dintr’unul din acele blocuri de cari se servia dânsa tot­d’a­una, și pe care era scris cu creion, cu scrisórea ei mare și elegantă: „Acum nu vă mai gândiți, nu e așa, că, cartea mea voesce să fie mai conso­­latare decât creștinismul. Nu, ea nu vo­esce să fie decât adevărată. „De alt­fel, sunt numai puțini oameni cari ajung la adevăratul creștinism. Am vă­dit atât de multe minciuni sub acesta ad­mirabilă haină! Lăsam-ne să trecem prin fasele desvoltărei intelectuale, prin care suntem probabil predestinați se trecem. Nu vă temeți de nimic. Noi suntem cu mult prea onești pentru a ne cufunda. „ Carmen Sylva.” Am stat mult timp la ferastra mea, re­­semat de balconul gotic de marmură, pri­vind feeria luminei lunei de vară, la pi­­ciorele mele, peste Veneția. Mă gândiam la destinul negru al acestei femei, admi­rabilă și venerată. Revediam în aminti­­­rile mele, în marele palat din Bucuresci,­­ ochii cei rei ai tuturor ficelor sale,­­J­iua­­ serbărei sale, a fiicelor sale cari îi dato­­­­rau ei totul și cari o invinovățesc că nu ’ i le-a făcut mai mult. Nu sciü ce greșeli politice a putut co­­­mite acesta regină, pentru a ’și fi atras I uă ast­fel de defavore, în acestă țară că- i reia ea ’i dăduse bunătatea, inima, vieța mea. De alt­fel, nu ’mi s’ar cuveni mie s’o judec. Este oă singură greșeală ce ved­eți bine a fi voit acesta căsătorie, a fi credut că uă tânără tată, egală cu atâtea altele cari ar invidia favorea ei, ar putea să devină regină în propria mea patrie! Și acesta greșeală probabil a fost cea mai periculosă din tóte; este aceea ce n’a i ertat’o și nu vor *sta'o nici-uă­ dată tóte acele mici păpuși cari jucau bora, într’un lanț lung strălucitor și aurit, în jurul su­veranei lor. Acesta este originea orelor oscitatore, a orelor femeesci cari nu se dau înapoi de la nimic și cari sciü puțin câte puțin să le atragă pe tóte cele­l’alte Și simțiam uă nemărginită milă pentru acesta regină, vă desperare de neputința mea d’a o răsbuna măcar cât de puțin. VI­I Duminică 16 August. I Uă jumătate de oră înainte de depăr­tarea mea, mă dau jos, pentru visita mea matinală de adio la regina. Insă, jos, în salonul cel mare, găsesc pe domnișorele de onore cari mă așteptai Regina, îmi spun dânsele, este mai bol­navă, mult mai bolnavă. Amândouă ați petrecut noptea la căpătâiul ei. Dânsa nu nu mă pate revedea. Atunci, mă pun să’i scriu tot ce ’i-ași fi spus, în acea conversațiune de adio. Apoi, încredințez scrisórea celor două fete, și mă gondolă mare mă duce la gară, să mă ducă la Genua, văd că vine, cu fruntea asudată un fagiune care alargă după mine; dânsul îmi dă uă cuvertă cenușie cu timbru regal, și eu scot să feie scrisă cu creionul : „Abia pot sé scriü, fiind mait mai réü și ne puténdu-mé mișca din pat. „Entusiasmul d-vostră din contră ne-a făcut atât de mult bine! Ași fi voit însă să primesc altercațiunea intr’un mod mai calm. N’ați fi avut spaimă, și ați fi văfshit cât de mult creștinismul este cald incă și tare in noi, și speranțele nóstre vaste ș largi. Nu vă temeți de nimicuri in cer cu vostru de zeloși plini de ardere ! „ Carmen Sylva­n vn Noembre 92. Și acesta este cea din urmă a celor din urmă dați, că am văd­ut scrierea reginei. Nu se scie ce tăcere sombră s’a făcut in jurul ei, ce văl de plumb s’a lăsat în jos d’inaintea feței ei luminase. In mod vag am aflat că dânsa a fost trimisă, pentru luni de repaos și de singurătate, la țărmurile unui lac italian, departe de toți credincioșii săi de altă­dată. Și că acum ea se află într’un castel de pe țărmurile Rinului. SFFIRȘIT

Next