Romanulu, martie 1893 (Anul 37, nr. 45-71)
1893-03-26 / nr. 67
BULETIN Bucuresci, 25 (13) Mărțișor Mâine se serbăză aniversarea proclamării regalității în țara românască. Oficialii caută te îndeplinescá el cea ce nu mai face națiunea. Cu cât entusiasm poporul român nu a aplaudat aceata schimbare care nu era nici în moravurile lui, nici in sentimentele sale ! Spera ca prin regalitate să înlăture luptele pentru tron, care totdeuna provocau intervenirea streinilor și amestecul lor în afacerile nóstre interiore ! Scia că acest lucrare sé ’1 coste ceva mai mult, dar în galantenia lui nu se găndea la acesta cremend că are să scape de caste, de influența unor familii, rude ale suveranului, cari în trecut esploatau era într’un mod neomenos, să înființeze adevăratul regim constituțional. Cât a fost însă atunci entusiasmul de mare, atât este indiferența, și chiar părerea de reü a poporului că s’a înșelat în speranțele sale. Influența streină tot există. Vă dătă era uă putere mare care conducea guvernele române și pe prinți, acum este alta care comandă și toți se supune de la rege până la ministru. Atunci erau rudele prințului cari esploatați (era, dar acum este uă castă, este un așa numit partid conservator. El pentru că face tóte capriciele suveranului, apoi și suveranul îl lasă să facă tate inichitățile tóte neajunsurile, ca să nu cricem mai mult, să nu întrebuințăm cuvinte pe cari adversarii liberalismului le au forte des la îndemână. Dăcâ altă data regimul constituțional era mascat, a«fi el aprópe nu mai există sau esistă numai pe hârtie. Tot spuindu-se mereu regelui mare căpitan, salvatorul țarei și stăpânul poporului., Majestatea sea a luat lucrurile în serios și s’a crezut într’adevăr stăpân. Din aced moment nu s’a mai ținut socotla de nici un considerațiune, de nici un sentiment liberal și național. Regele a resturnat guvernele după placul său și a numit ministerele după capriciele sale. A început să ’și ia aere de suveran absolut și în cuvântările sale din țară și din străinătate a adoptat espresiunile lui Nicolae Pavlovici: poporul meu, camerile melel Ar fi putut sérică și visteria mea, căci atunci când cineva devine stăpân al unei națiuni are dreptul și asupra averei sale. Acesta atitudine a regelui negreșit a sdruncinat mult încrederea în el, a răcit sentimentele sale dinastice și a înghiețat entusiasmul. Propaganda contra Dinstiei prinde și dăcâ nu se va lua măsuri a se pune capăt acestei stări de lucruri, prin intrarea pe calea constituțională sinceră, desigur vederile lui C. A. Rosetti se vor îndeplini, dinastia nu va mai trăi decât în persona lui Carol I de Hohenzollern deci nu se va respecta regimul constituțional. Mai avem sentimente republicane, dar patriotismul nostru este mai mare decât principiile politice. Credem că dinastia actuală ne poate face încă orecari servicii. S’ajus de lingușitori că ea a creat statul român modern, dar acesta este oă exagerare care merge până la neadevăr. Bărbații însemnați ai României cari făceau politică de jumătate secol murau la acest scop de la intrarea lor pe arena luptelor naționale. Când ei au pus bazele viitorei organisări a României, principele Carol nu numai nu visa că are să ajungă într’ uă de suveranul acestei țări, dar încă era intr’uă vârstă forte fragetă când nu se înțelege ceva sedică politică. Meritul sau a fost numai atâta, că a înțeles pe acei bărbați și le-a lăsat libertatea de a merge înainte. Cu tote acestea, Majestatea sea trebue să scie că poporele nu se lasă să fie sugrumate pentru atâta lucru. S’au văzut suverani cari au făcut gloria țarei lor, au îmbogățit’o, au regenerat’o și cu tóte acestea într’un moment au fost trimiși să ’și plingă greșielile și se merg pe pământul exilului. Exemplul cel mai recent este împăratul Brasiliei. Cu tot serviciul dar ce a făcut Carol I de Hohenzolern, deci nu va intra în regimul adevărat constituțional și va lăsa un partid nepopular să conducă destinele acestei țări pe calea despotismului și a risipei, ar fi mai bine să se pregatesca mai dinainte la un eveniment neplăcut . ■ pentru Majestatea sea. țiua de mâine nu este pentru popor vădi de sărbatore de priveghere. Aștăptă dina învierii când să scape ori de acest regimi ori de Maiestatea sea primit un cec de la Panama. El roagă ziarul să reproducă desmințirea sa formală și absolută. Scrisoarea zice: «In 1888 aveam 21 ani și eram student , însă când cineva puta numele de Carnot, fie la orice etate, nu-și mânjește mâinile». 1 .IIV PARIS Fairs, 24 Martie. D. Brandes, corespondentul farului „Berliner Tagblatt“ a fost expulsat din Paris. Ailarele republicane se felicită despre resultatul final al interpelării de ieri; ele văd în acestă să probă că majoritatea nu vrea să mai audă vorbindu-se de afacerea Panama. Foile radicale sunt de asemenea satisfăcute. Ele fie că afacerea Panama este parlamentarmente sfârșită până la depunerea raportului de către comisiunea de anchetă.iarele conservatore ,fic că, Camera, votând ordinul de pur și simplu, a voit să înăbușescă lumina ; chestiunea însă nu este definitiv regulată. Stânga democratică a făcut o alegere de încercare a președintelui ei. 1). Maguin a avut 12 voturi ; d. Constans și d. Chalemelle Lacour 3. D. Ernest Carnot, fiul președintelui, a trimes să scrisore directorului ziarului «L’Eclair», care înserase după un ziar german, uă calomnie odiesa, adică că în 1888 am legațiunea Franței la Wasington va fii ridicată la rangul de ambasadă. Studenții români din Viena GRIBORE T. BRATIAN Studenții români din Viena, primind știrea despre moartea lui Grigorie T. Brătianu, s’au întrunit în ziua de 17 Martie n. c. la o ședință festivă convocată de un comitet anume spre acest scop. In acestă adunare s’a dat în mod solemnei espresiune doliului precum și venerațunei și recunoștinței față de meritele nepontare ale marelui defunct au vorbit adânc emoționați câta un representat din partea tinerilor din Transilvania, Bucovina și România. Adunarea și-a exprimat durerea și condolențele sale în modul următor : și La mormântul lui Grigore T. Brătianu Plâng amar și vor jeli toți câți din apropiere și din depărtare ați cunoscut pe acest om rar și cu adevărat apostol. Oastea falnică cruciaților vor acoperi în doliu semanul crucii, căci s’a stins pentru totdeuna din fruntea lor cel mai integru general din marea campanie a luptelor pentru eliberarea scumpului tesaur al neamului românesc. Un singur pas al sorții făcu să se cutremure milionele de pepturi, din cari într’o clasică armonie răsuna puternicul ecou al „unității culturale“. O singură lovitură a năprasnicei securi făcu să cadă cel mai frumos stejar cu crăngile și cu frunzele lui învenjite. Falnicul Carpat își plecă încrețita-i frunte, petrele domnei se cutremură, Hotinul și Balcanul secular să îmbracă un doliu. Nici când doina n’a răsunat mai jalnic ca la mormântul, unde zac miile de speranțe ce erau legate de nobilul spirit, talent și devotament al unui om genial. Rar mormânt udat de atâtea lacrimi și acoperit de atâtea flori ca acest înfiorător și negru loc de eternă odihnă. De pe el se exală doliul unei fruntașe familii pentru scumpul ei membru, doliul unei țări pentru distinsul cetățean și mai presus de tote doliul unui neam mare pentru cel mai iubit fiu al său. Tigveni, loc sfint și de eternă aducere aminte ! Binecuvântat vei fi de frății de același sânge, cari toți, bătrâni și tineri, In tine și-am concentrat prin lacrimi de durere totä puterea simțimântului lor celui mai curat ! Și dacă în acesta vale a plângerilor și în adânca nóstră durere ne este permis a ave o consolare, acesta este speranța armă în ajungerea mărețului ideal, către care ne-a demonstrat și ușurat calea adoratul și marele nostru defunct. Etern și viu va fi numele lui in inimile nostre. — Astfel asociîndu-ne doliului general, trimetem afectuosele nóstre condolențe jalnicii familii, a iluștrilor Brătieni precum și comitetului central al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor. Tinerimea română din Viena. Tot cu acesta ocasiune adunarea a luat unanim și cu mare însuflețind hotărirea, ca pentru eternisarea memoriei fostului președinte al Ligii culturale să i se facă o cunună eternă prin întemeiarea unei fondațiuni care se purta numele lui Grigore T. Brătianu. D’aleci!©. Cu privire la adunările de protestare ale românilor de peste munți contra proiectelor guvernului maghiar asupra căsătoriei religiose, Gazeta Transilvaniei primesce minatórele telegrame : Coșiocna, 22 Martie) Adunarea alegătorilor români din cercul Coșiocnei a decurs in cea mai bună ordine. Cercetată a fost peste așteptare, de un număr mare de inteligență și popor, însuflețire la culme. Adunarea s-a pronunțat unanim contra proiectelor de politică bisericăscă ale guvernului, precum și contra proiectului privitor la salarizarea învățătorilor. Zelau, 22 Martie). Adunarea alegătotorilor români din cercul Zelaului, convocată pe 24 Martie, este oprită. S’a cerut de la ministrul de interne retragerea ordinului de oprire. * Berlin 24 Martie.—Monitorul publică prelungirea provisoriului comerial cu România și Spania. * Prima Societatea „Malbisch-Neumin“ din capitală pentru imbrăcarea copiilor săraci fără deosebire de religiu de naționalitate și sex a decis a îmbrăca și incălța complet almente 70 (șaptezeci de copii săraci și invită in conscință prin acesta pe toți acei lipsiți de spijlace, a trimete prin poștă petițiunile lor (pe hârtie simplă Detimbrată) la adresa societăței în fundătura Sticlarilor A’o. 16, până la 1/(13) Aprilie curent indicând in petițiune adresa exactă, strada și No. casei, precum și numele scólei și clasa în care se află copilul, căci după acel termen, nu se mai va primi nici oă cerere. •» Luni 15 Martie 1893, se va representa pentru a 6-a oră, la teatrul Băilor Eforiei, opereta Mikado. La acesta representație vor asista regele, prințul Ferdinand și prințesa Maria . Dn raportul poliției, pe ziua de 12 Martie. Eri la orele 3 și jum. p. m. Hanm Mintzer din Focșani, venind la administrația C. F. R. din calea Victoriei No 124, spre a lua niște lucruri in antrepriză, sus la al 2-lea etaj a căzut jos in sală încetând subit din viață. Cadavrul din ordinul d-lui procuror Vlădescu s’a transportat la morga orașului. ■* Intre importantele cestiuni de ordine curat șciințifică ce în fiecare an discută adunarea generală a societăței Progresul Silvic s’a ivit în anul 1892 cea mai de căpetenie dintre lucrările ce ating ramura silvicultura și anume : Nomenclatura silvică. Un îndemn la lucru pentru specialiști se impunea ca întreprinderea se obțină succesul dorit. Administrația domenului coroanei animată de dorința de a încuragia ori ce lucrare de ordinea economiei naționale a acordat un premiu de 500 lei celei mai bune scrieri care va trata despre nomenclatura silvică. Lucrările diferiților autori primite la societate, s’a trimis de consiliul de administrație unei comisiuni compusă din d-nn profesori : C. F. Robescu, P. S. Antonescu Remuș și T. Gr. Pietraru după avizul cărora adunarea generală a numitei societăți, ce se va ține în zilele de 1, 2 și 3 Aprilie viitor va decerne premiul celei mai bune dintre lucrările presentate . BULETIN ATMOSFERIC Comunicat de Institutul meteorologic din Bucureșci. Pe Ziua de 11/25 Martie st. n. 1893 8 ore dimineța. înălțimea barometrică la . 763.5. Temperatura aerului.................1.1 Vântul tăricel de la.................S. V. Starea cerului.........................noros Temperatura maximă de er . . +5 ° „ minimă de astă”1L —1 ° Temperatura la noi a variat între 1 l“ și—7 °. Eri vreme închisă până la amendă, de aci s’a înseninat. Presiunea atmosferică se ridică. Astă-nopte a înghețat puțin. Termometrul s'a coborât până la—Eri și săra au fost puțini fulgi de zăpadă. A nins in următorele localități: Herța, Dorohoi, Botoșani, Fălticeni Pașcani, T. Frumos, Piatra N., Buhuș, Tg. Ocna, Tecuci, Odobescu, Tulcea, Hârșova, Mizil, Bușteni, Câmpina, Doftana, Țintea, Ploeșci, Târgoviște, Curtea de Argeș, Piteșcu, Ocnele Mari, T.Jiu, T. Severin port, Calafat, Corabia, Ruși de Vede, Găești, Oltenița, T. Măgurele, Călimănesci, Craiova, Caracal, Sinaia, Câmpu-Lung, Focșani, Strehaia. * Luni 15 Marte 1893, va fi în palatul Ateneului un concert dat de d-na Aurelia Ritzu cu binevoitorul concurs al d-nei Aristița Romanescu, d-rei Ana Ciupagea și al d-lor Bianchi și Casinelli, oboist. Programul este următorul : Partea I. 1 Godard, Berceuse din „Jocelin“ cântat de d ra Kitzu, 2 Pascalii Grand Concerto sulla Favorita, esec. de D. Casinelli, 3 Versuri,fise de d-ra Ana Ciupagia , Mario Costa, Serenada, cânt. de d-ra Kitzu, 5 Versuri,fise de d-na Romanescu, 6 Denza, Ochi albaștri, cânt. de d-ra Kitzu, Partea II. 1 Verdi, Ave Maria din „Othello“, cânt. de d-ra Kitzu, 2 a) Pietro Ricci, Romanza b) Toscanini, Barcarolle esec. de d-na Casinelli, 3 Wagner, Elsa’s Traum (text german), cânt. de d-ra Kitzu, 4 Versuri, <fise de d-ra Ana Ciupagea, 5 a) Lacome, Un bal d’oiseaux b) Tracher, La rosilla cânt. de d-ra Kitzu, începutul la 8 și jun. ore seara. su Uă telegramă din Viena cu data de 24 Martie anunță, că, camera a hotărât să recomande guvernului o petițiune a societății de agricultură din Moravia cerând agravarea importațiunii lemnului dulce (regusse) din România, din țările Balcanice și din Italia.