Romanulu, mai 1893 (Anul 37, nr. 95-116)

1893-05-02 / nr. 95

ANUL AL BI-LEA—Vo. 05—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vel putea. ANO­N CIORI: 36 lei pe an In tota­l&la; 20 „ „ sese luna „ 10 „ „ trei „ „ 6,0 lei pe a­ni­ în streinătate Pag. IV linia 20 bani, P. HI 1 lea. Ins­erții și reclame 2­le Scrisorile nefrancate se rerisa.—Artico­lele nepublicate se ard. Aruncim­i și abonamente se primesce la administrația oiarului. EXEMPLARUL iO BAU Fondat in 1857 de C. A. R0SETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar: VINTILĂ C. A. ROSETTE MARȚI 2 MAIU 20 APRILIE (st. vd 18#* EXEMPLARUL­ io BANI (iii) ölsißllnasfl &>öJ ai ăi99l %teiméz&4e 9feF°yei ^oiq . sho ioiv IK' STREîNĂTAÎTE aütoeitüV^e'Äes^ r j* ['{'izmira JJ"T .93iiaii900'm slnsgslf, ßl me Faub. ^aTiA#pi. (ödiUaftpa^' Mi írbí/í ' "tșiiiiir’TTTtejjo K'jtnbiaif) jsomm IN GERMANIA lacL-A, Berlin) și d. (5. L. Daube (Frankfurt). '■'hu A 08 Ssn’rtoü. LA GENEVA, la Haasenstein șLVofler.-.AUS.-A> TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—S.^bAa1’ f --------------­ Abonamente se pot face la tote biord­iile postale din țară și străinătate. '^'fií BULETIN Bucuresci 19 (31) Prier Proști trebue să d­efiá conserva­torii pe cetățenii capitalei dacá își bat joc în asemenea mod de el! ț­ilete acestea s’a lipit pe ulițile Bucureștilor un afiș mare prin care se caută a se arăta că taxele co­munale pe care le pune guvernul ac­tual în legea maximului sunt mult mai ușoare și de­cât cele existente a 41 și de­cât cele propuse de pri­marii liberali. Afișul nu este subscris de nimeni, el indică însă imprimeria Gutemberg unde se tipăresce cele două­­ fiare o­­ficiase, Timpul și Constituționalul. Prin urmare de sine se înțelege că acea publicațiune este opera celor cari susțin acele fel. Atâta ar fi trebuit ca cine­va să nu dea nici uă importanță afișului. Dar cutezanța autorilor lui ne-a surprins. Sunt două feluri de advocați în societățile moderne : unii nu iau pro­cese până nu le crede juste și nu pledează daca nu sunt convinși că au cu el toată dreptatea; ér alții se însărcinază cu toate căușele pierdute resemnându-se pe abilitatea lor, pe scamatoria adevărului și pe inter­pretarea legilor. Autorii afișului ne a făcut impresiunea acestor din urmă advocați. Ei au luat taxele cele care le-a venit la socoteli, le-a comparat cu cele propuse altă dată și cu cele esistente și a crezut că prin acesta a convins pe totä lumea despre drep­tatea lor, că cine a cetit a recunos­cut că acea ce susțin ei este bun și folositor. Dar s’au înșelat amarnic. Déci din advocații abili găsesc satisfacere înaintea unor magistrati, fie de in­teres sau de nepăsare, autorii afi­șului să fie siguri că n’au putut să înșele pe nimeni, de­cât afară puse pe agenții plătiți ca să aplaude tot ce face guvernul și să ia parte la manifestări, la alegeri și la scingiu­­irea cetățenilor pacinici. Legea maximului atinge uă sumă de interese. Comercianții și indus­triașii s’au­ ocupat de ea de la prima aparițiune, au cetit’o și au studiat’o. Ei au veftut că din sute de articole care compune tabloul, afișul semna­­liza numai un număr forte restrâns pe care le compareza cu cele pro­puse de alte consilii comunale, ér cele mai seriose, cele mai grele si cele mai bătătore la ochi sunt înlă­turate. Prin urmare fie­care cetă­țan putem­­ fice, căci pe toți privesce cres­­cerea facșelor, a putut observa că agenții guvernului cari au tipărit și au umplut zidurile capitalei cu acele afișuri au voit numai să ne înșele și le-a dat considerațiunea ce merită. Pe urmă declarațiunile d-lor Carp și Lahovary în ședința de sâmbăta trecută a camerei, că daci se reduce unele taxe, se vor pune în convențiu­nile cu streinii, au convins pe totă lu­mea că ori­ce concesiune să face afil este un grozboi agialâc, cam fi­ce turcul, ca să arunce praf în ochii câtor­va nenorociți cari cred că daci va că­dea Pgen, se va duce și guvernul conservator și vor perde uă sumă de felose. Afișul dur n’a avut nici uă influ­ență asupra opiniuni publice con­vinsă de tendințele celor de la pu­tere de a mai pune țara un număr de ani la disposiția unor puteri stre­ine și a robi industria nostru celei austro-ungare. Legea să voteze de cameră. Ea va veni în curând la senat. Acolo suntem siguri că se va face ultima sforțare și daci nu se vor găsi nici In maturul corp omeni independenți, atunci va rămânea națiunel sgă și caute singură interesele și să înlă­ture pe mandatarii regelui dacá el va refuza. -----------------------fr---------------------­Afacerea Ad­wardt Berlin, 29 Aprilie D. Miquel, ministru al finanțelor a ci­tit la comisiune uă scrisoare de la „Dis­­­­conto Gesellschaft“ care arăta că toate împrumuturile sale pentru căile ferate ro­mâne s’au urcat la 14 milioane. Ele au fost aprobate in unanimitate de consiliul de administrație. Comisionul a fost la în­ceput de V1 la sută pe trimestru ; n’a fost sporit mai târzi­u, in vederea marelor riscuri, inse impreună cu dobândile n’au trecut peste 8 la sută. D. Ahlwardt susține că dobândile au fost de 16—35 la sută. Cei­l’alți mem­brii ai comisiunii contestă acestă aser­țiune. D. Lieber fa­ce că acusațiunile d-lui Ahlhward sunt absurde. După niște desbateri violente, d. Ah­l­­wardt părăsesce ședința și comisiunea a­­doptă in unanimitate oă resoluție presen­­tată de raportori, declarând că documen­tele depuse de d-l Ahlward nu justifică nici de cum acusațiunile formulate de el in contra foștilor și actualilor membrii ai Reichstagului și ai Consiliului federal. Din Camera franca și Paris, 25 Aprilie Camera a adoptat propunerea d-lui Vil­­lebois Mareuil, trisiind a exclude din bursa pe culisierii streini. D. Lasserre a întrebat la Cameră in pri­vința unei broșuri anti-patriotice, distri­buite in împrejurimile bursei muncii cu ocasiunea congresului funcționarilor căilor ferate. D. Viette a respuns că autorul acestei broșuri este un strein care nu cunoașce pe lucrătorii francezi. Aceștia desprețuesc asemenea scrieri; ei pun datoriile lor pa­triotice de­asupra ori­cării revendicațiuni. Ei sunt gata a respunde la primul apel al ministrului de resboia, (aplause). Inci­­dentul e închis. Camera a discutat proiectul de credit agricol; ea a adoptat acel al d-lui Măline. Un delegat al creditorilor francezi din Portugalia se va duce in curând la Lisa­bona pentru a se înțelege creditorii ce­­lor­ l’alte naționalități. 1 Maiu în Bucuresci După cum s’a anunțat, socialiștii din Bucuresci au sărbătorit ieri fu­ua de 1 Maiu. Au plecat Intr’un impo­­santă procesiune de mai multe mii de omeni la ora 10 și jume­ate din grădina Cișmegi, mergând pe Bule­vard prin Calea Victoriei, strada Carol, strada Lipscani, calea Raho­­vei și 11 iunie la grădina Băicoianu. Aci s’a petrecut în liniște și co­legialitate pâna la ora 11 noptea de­și timpul era rece și nou»­os. D-nii Antin Bacalbașa, C. Mille, Radovici, Al. Ionescu și mai mulți muncitori au ținut dk cursuri, ară­tând însemnătatea fiilor de 1 Maiü și sfătuind pe lucrătorii cari nu fac parte din Clubul muncitorilor să se asocieze și denșii sub steagul roșiu. Oratorii au pledat pentru repaosul de Duminică și pentru munca de 8 ore pe fii fără scăderea salarului. Abia pornită procesiunea socialiș­­tilor din gradina Cișmegiu, și câtre orele un­spre­ fiece ofițerii garnisonei bucurescene și soldați din tote ar­mele, se adună pentru a fi trecuți în revistă de rege, ca de obiceiu. Acesta împreună cu prințul Ferdi­nand sosesc la orele 11 și un sfert. De față erau și atașații militari ai Germaniei, Franciei și Turciei. Până la orele 11 și jumătate s-a făcut trecerea în revistă a trupelor, după care formându-se cerc la ca­pătul alaiului de lângă intrarea de vis-avis de imprimeria statului, re­gele cu prințul Ferdinand fac revista ofițerilor, în sunetele musicel, până la 12 ore. A apărut volumul II (ultimul) din: Misere Regală de Z­. SCHEFFER 75 baul Prețul celor 2 volume : 1 left 50 ba»i De vânzare la administrația Românului. Se expediații imediat după pri­mirea prețului, care se póte tri­mite prin mandat poștal și în mărci poștale. Tot al © cu­les In urma soliilor oficiale sosite la minis­terul de externe, că starea sanitară în streinătate este escelență, consiliul de mi­niștrii în ședința sea de Vineri 16 Apri­lie a luat următorele hotărîri ce s’au a­­probat apoi și de rege : Carantina și observațiunea medicală care se aplică la Sulina pentru bastimentele din porturile ruse ale Mărei­ Negre și ale Mărei de Azov, carantina de la ciatalul Ismail pentru proveniențele din porturile dunărene ruse, carantina de la gura Pru­tului pentru proveniențele ruse de Prut, și carantina de la Ungheni pentru prove­niențele de pe uscat din Rusia, se înlo­­cuesce cu revista sanitară a călătorilor și desinfecțiunea efectelor lor necurate. Pentru proveniențele maritime și fluviale, revista sanitară și desinfecțiunea se a­plică și personalului de echipagiu al bas­timentelor. Portul Constanța rămâne deschis pentru bastimentele cu patentă netă. Portul Mangalia se redeschide pentru bastimentele cari se presintă cu patentă netă. Se redeschid punctele de intrare din Austro-Ungaria în România cu începere de la rîul Vadului până la Vârciorova inclusiv: * Prețurile grâului s’au urcat cu 3 lei hectolitru. Direcțiunea căilor ferate a dat ordin să se pună imediat vagoane la disposițiu­­nea acelor ce vor face cereri. * Femeia Floarea Gheorghe din strada Piscului, fostă servitore la d. inspector Fi­­lipache Protopopescu, venind om­ la d-sea, la orele 5­­0/60 p. m., a că­­at în bucătă­rie încetând subit din viață. * Mercurî 21 Aprilie, turneul Agata Bâr­­sescu va da ultima representație la tea­trul Național, în beneficiul d-șdrei Bâr­­sescu jucând Hero și Leander. * pilele acestea a apărut o­ interesantă broșură, sub titlul: „Amintiri din relie­iul pentru independență, cu o privire re­trospectivă asupra desvoltărei armatei române de la 1859, de veteranul căpitan Mihail Dumitrescu, cu o prefață de I. Ne­­nițescu“. Broșura se află de vînzare numai la autor, căpitan M. Dumitrescu, str. Virgiliu No. 24. * Aseară a fost la Ateneu serata literară dată in beneficiul d-lui Kiriac elev al con­servatorului din Paris. Dl Dr. Ureche ,a întreținut publicul cu spirituale d-sele observațiuni asupra mij­­locelor prin cari devin celebrități unii medici. D-l Bariul Ștef. de la Vrancea, „îm­­pedecat de împrejurări de a putea prepa­ra o conferință“, recită câte­va poezii a D-lui O. Carp (Proca) și găsi în ele destule motive de laudă pentru a prooroci autorului un viitor mai mult de­cât stră­lucit. Dl- A. Vlăhuță declamă o frumosă poe­zie inedită. Toți au fost forte mult aplaudați. * Ne intruninduse, conform statelor, nu­mărul de­uă treime din membrii secțiunei Bucuresci a ligei culturale, la adunarea anunțată pentru ei spre alegerea delega­ților la congresul general ce se va ține în Mai, întrunirea s’a amânat pe Duminică 24 Aprilie, ora 2 p. m. tot în sala Ate­neului. * Piața orașului Călărași a fost mai ani­mată, in săptămâna precedentă. S’au cumpărat : 7000 chile porumb libre 60—61 cu pre­țul de lei 44—45, porto Călărași. Grâu, 1000 chile, de 57—58 libre, lei 58-62. Orz, 1500 chile, 'de libre 43—46, le* 28—30—33. Merii, 1000 chile, de libre 57, lei 26. Fasole 500 chile lei 41—42. Secară lipsesce. * întrunirea din Iași a liberalilor a reu­șit pe deplin. Peste 1500 persone au luat parte în sala Pastia. Oratorii au fost pri­miți cu ovațiuni; entuziasmul­­ era forte mare. Au vorbit D-nii V. Gheorghian, Dim. Sturdza, N. Fleva, Iulian Vrabiescu (ca delegat al Craiovei), A. Stolojan, Gh. Mărzescu și Toma Stelian. S’a votat o mulțumire mitropolitului Moldovei pentru atitudinea s­a față cu legea clerului. De asemenea s’a votat și o rezoluție. TELEGRAME Christiania 28 Aprilie.—Regele a în­sărcinat pe d. Stâng, care a primit, cu misiunea de a forma noul cabinet. Londra 29 Aprilie.— Sir Morley a de­clarat la camera comunelor că guvernul speră că agitațiunea din Belfast va în­ceta in scurt timp. S’au făcut in total 45 arestări. Șefii lucrătorilor catolici și an­glicanii se silesc a menție pacea. Oratorul crede că lupta pate fi considerată ca is­prăvită. Budgetul a fost adoptat la prima citire. Neapole 29 Aprilie.­Suveranii italieni și germani și prințul de Neapole s-au dus a fi­ dimineță la Pompei. Ei au visitat in­delung ruinele și au asistat la săpături; mai multe obiecte s’au găsit dinaintea lor. Ei s’au­ întors după amiazi la Neapole. Triesta 29 Aprilie.—Incrucișătorul „Ma­ria Teresa“ a fost pus pe mare în pre­­zența arh­iducilor Carol Ludovic și Lu­dovic Victor și arhiducesei Maria Teresa, soția arhiducelui Carol Victor, care a fost nașă. Arhiducesa a răspuns la discursul a­­miralului Sternesk, făcând apologia Măriei Teresa; împăratul a adresat amiralului Sternesk un telegramă. Noma. 29 Aprilie.—Prințul Danilo de Muntenegru a plecat la Brindisi. Catana 29 Aprilie­— Se confirmă apa­riția lavei incandescente fluinda pe patru puncte din craterul central al Etieî. New­ York 29 Aprilie.—D.Cleveland salu­­tând mulțimea, s’a lovit cu capul de coșul trăsurii și s’a rănit. S’a întors pentru ca să fie pansat. Președintele și-a continuat apoi plimbarea cu capul gol pentru a a­­răta că rana e i este ușoară. D. Cleveland a plecat la 12 la Chi­cago. Camera de comerț a dat un prânz de 400 tacâmuri în onoarea ofițerilor mari­nelor străine. Madrid 29 Aprilie.­După o­ telegramă oficială din Cuba, două bande de insur­genți au incendiat plantațiile de zahăr și au jefuit mai multe case. S’au trimes tru­pe în contra lor. Jîio­ de­ Janeiro 29 Aprilie. — Ministru marinei și-a dat demisiunea. Madrid 30 Aprilie.—100 lucrători au fost arestați la Xeres, ca suspecți. Pe la 30 Aprilie.—împărăteasa Austriei a sosit venind din Korfu. Ea a plecat i­­mediat cu arhiducesa Maria Valeria și cu arh­iducele Franț Salvator la Miramar. Neapole 30 Aprilie.—Prințul George al Greciei, care erea în drum spre Brindisi s-a oprit aci ieri. Chicago 30 Aprilie.—D. Cleveland și miniștri au sosit. Amsterdam 30 Aprilie.—întrunirile de lucrători din Amsterdam, din Haga și din provincii s’au produs fără incidente. Or­dinea n’a fost tulburată nicăieri. Brindisi 30 Aprilie.—Prințul Danilo de Muntenegru s’a îmbarcat în timpul dimine­ții pe „Iaroslav“. Sofia 30 Aprilie. Alegerile pentru cons­tituantă s’au efectuat într’uă ordine per-

Next