Romanulu, mai 1893 (Anul 37, nr. 95-116)
1893-05-02 / nr. 95
ANUL AL BI-LEA—Vo. 05—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vel putea. ANON CIORI: 36 lei pe an In total&la; 20 „ „ sese luna „ 10 „ „ trei „ „ 6,0 lei pe ani în streinătate Pag. IV linia 20 bani, P. HI 1 lea. Inserții și reclame 2le Scrisorile nefrancate se rerisa.—Articolele nepublicate se ard. Aruncimi și abonamente se primesce la administrația oiarului. EXEMPLARUL iO BAU Fondat in 1857 de C. A. R0SETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar: VINTILĂ C. A. ROSETTE MARȚI 2 MAIU 20 APRILIE (st. vd 18#* EXEMPLARUL io BANI (iii) ölsißllnasfl &>öJ ai ăi99l %teiméz&4e 9feF°yei ^oiq . sho ioiv IK' STREîNĂTAÎTE aütoeitüV^e'Äes^ r j* ['{'izmira JJ"T .93iiaii900'm slnsgslf, ßl me Faub. ^aTiA#pi. (ödiUaftpa^' Mi írbí/í ' "tșiiiiir’TTTtejjo K'jtnbiaif) jsomm IN GERMANIA lacL-A, Berlin) și d. (5. L. Daube (Frankfurt). '■'hu A 08 Ssn’rtoü. LA GENEVA, la Haasenstein șLVofler.-.AUS.-A> TRIA la Dukes, I Wollzeile 6—S.^bAa1’ f -------------- Abonamente se pot face la tote biordiile postale din țară și străinătate. '^'fií BULETIN Bucuresci 19 (31) Prier Proști trebue să defiá conservatorii pe cetățenii capitalei dacá își bat joc în asemenea mod de el! țilete acestea s’a lipit pe ulițile Bucureștilor un afiș mare prin care se caută a se arăta că taxele comunale pe care le pune guvernul actual în legea maximului sunt mult mai ușoare și decât cele existente a 41 și decât cele propuse de primarii liberali. Afișul nu este subscris de nimeni, el indică însă imprimeria Gutemberg unde se tipăresce cele două fiare oficiase, Timpul și Constituționalul. Prin urmare de sine se înțelege că acea publicațiune este opera celor cari susțin acele fel. Atâta ar fi trebuit ca cineva să nu dea nici uă importanță afișului. Dar cutezanța autorilor lui ne-a surprins. Sunt două feluri de advocați în societățile moderne : unii nu iau procese până nu le crede juste și nu pledează daca nu sunt convinși că au cu el toată dreptatea; ér alții se însărcinază cu toate căușele pierdute resemnându-se pe abilitatea lor, pe scamatoria adevărului și pe interpretarea legilor. Autorii afișului ne a făcut impresiunea acestor din urmă advocați. Ei au luat taxele cele care le-a venit la socoteli, le-a comparat cu cele propuse altă dată și cu cele esistente și a crezut că prin acesta a convins pe totä lumea despre dreptatea lor, că cine a cetit a recunoscut că acea ce susțin ei este bun și folositor. Dar s’au înșelat amarnic. Déci din advocații abili găsesc satisfacere înaintea unor magistrati, fie de interes sau de nepăsare, autorii afișului să fie siguri că n’au putut să înșele pe nimeni, decât afară puse pe agenții plătiți ca să aplaude tot ce face guvernul și să ia parte la manifestări, la alegeri și la scingiuirea cetățenilor pacinici. Legea maximului atinge uă sumă de interese. Comercianții și industriașii s’au ocupat de ea de la prima aparițiune, au cetit’o și au studiat’o. Ei au veftut că din sute de articole care compune tabloul, afișul semnaliza numai un număr forte restrâns pe care le compareza cu cele propuse de alte consilii comunale, ér cele mai seriose, cele mai grele si cele mai bătătore la ochi sunt înlăturate. Prin urmare fiecare cetățan putem fice, căci pe toți privesce crescerea facșelor, a putut observa că agenții guvernului cari au tipărit și au umplut zidurile capitalei cu acele afișuri au voit numai să ne înșele și le-a dat considerațiunea ce merită. Pe urmă declarațiunile d-lor Carp și Lahovary în ședința de sâmbăta trecută a camerei, că daci se reduce unele taxe, se vor pune în convențiunile cu streinii, au convins pe totă lumea că orice concesiune să face afil este un grozboi agialâc, cam fice turcul, ca să arunce praf în ochii câtorva nenorociți cari cred că daci va cădea Pgen, se va duce și guvernul conservator și vor perde uă sumă de felose. Afișul dur n’a avut nici uă influență asupra opiniuni publice convinsă de tendințele celor de la putere de a mai pune țara un număr de ani la disposiția unor puteri streine și a robi industria nostru celei austro-ungare. Legea să voteze de cameră. Ea va veni în curând la senat. Acolo suntem siguri că se va face ultima sforțare și daci nu se vor găsi nici In maturul corp omeni independenți, atunci va rămânea națiunel sgă și caute singură interesele și să înlăture pe mandatarii regelui dacá el va refuza. -----------------------fr---------------------Afacerea Adwardt Berlin, 29 Aprilie D. Miquel, ministru al finanțelor a citit la comisiune uă scrisoare de la „Disconto Gesellschaft“ care arăta că toate împrumuturile sale pentru căile ferate române s’au urcat la 14 milioane. Ele au fost aprobate in unanimitate de consiliul de administrație. Comisionul a fost la început de V1 la sută pe trimestru ; n’a fost sporit mai târziu, in vederea marelor riscuri, inse impreună cu dobândile n’au trecut peste 8 la sută. D. Ahlwardt susține că dobândile au fost de 16—35 la sută. Ceil’alți membrii ai comisiunii contestă acestă aserțiune. D. Lieber face că acusațiunile d-lui Ahlhward sunt absurde. După niște desbateri violente, d. Ahlwardt părăsesce ședința și comisiunea adoptă in unanimitate oă resoluție presentată de raportori, declarând că documentele depuse de d-l Ahlward nu justifică nici de cum acusațiunile formulate de el in contra foștilor și actualilor membrii ai Reichstagului și ai Consiliului federal. Din Camera franca și Paris, 25 Aprilie Camera a adoptat propunerea d-lui Villebois Mareuil, trisiind a exclude din bursa pe culisierii streini. D. Lasserre a întrebat la Cameră in privința unei broșuri anti-patriotice, distribuite in împrejurimile bursei muncii cu ocasiunea congresului funcționarilor căilor ferate. D. Viette a respuns că autorul acestei broșuri este un strein care nu cunoașce pe lucrătorii francezi. Aceștia desprețuesc asemenea scrieri; ei pun datoriile lor patriotice deasupra oricării revendicațiuni. Ei sunt gata a respunde la primul apel al ministrului de resboia, (aplause). Incidentul e închis. Camera a discutat proiectul de credit agricol; ea a adoptat acel al d-lui Măline. Un delegat al creditorilor francezi din Portugalia se va duce in curând la Lisabona pentru a se înțelege creditorii celor l’alte naționalități. 1 Maiu în Bucuresci După cum s’a anunțat, socialiștii din Bucuresci au sărbătorit ieri fuua de 1 Maiu. Au plecat Intr’un imposantă procesiune de mai multe mii de omeni la ora 10 și jumeate din grădina Cișmegi, mergând pe Bulevard prin Calea Victoriei, strada Carol, strada Lipscani, calea Rahovei și 11 iunie la grădina Băicoianu. Aci s’a petrecut în liniște și colegialitate pâna la ora 11 noptea deși timpul era rece și nou»os. D-nii Antin Bacalbașa, C. Mille, Radovici, Al. Ionescu și mai mulți muncitori au ținut dk cursuri, arătând însemnătatea fiilor de 1 Maiü și sfătuind pe lucrătorii cari nu fac parte din Clubul muncitorilor să se asocieze și denșii sub steagul roșiu. Oratorii au pledat pentru repaosul de Duminică și pentru munca de 8 ore pe fii fără scăderea salarului. Abia pornită procesiunea socialiștilor din gradina Cișmegiu, și câtre orele unspre fiece ofițerii garnisonei bucurescene și soldați din tote armele, se adună pentru a fi trecuți în revistă de rege, ca de obiceiu. Acesta împreună cu prințul Ferdinand sosesc la orele 11 și un sfert. De față erau și atașații militari ai Germaniei, Franciei și Turciei. Până la orele 11 și jumătate s-a făcut trecerea în revistă a trupelor, după care formându-se cerc la capătul alaiului de lângă intrarea de vis-avis de imprimeria statului, regele cu prințul Ferdinand fac revista ofițerilor, în sunetele musicel, până la 12 ore. A apărut volumul II (ultimul) din: Misere Regală de Z. SCHEFFER 75 baul Prețul celor 2 volume : 1 left 50 ba»i De vânzare la administrația Românului. Se expediații imediat după primirea prețului, care se póte trimite prin mandat poștal și în mărci poștale. Tot al © cules In urma soliilor oficiale sosite la ministerul de externe, că starea sanitară în streinătate este escelență, consiliul de miniștrii în ședința sea de Vineri 16 Aprilie a luat următorele hotărîri ce s’au aprobat apoi și de rege : Carantina și observațiunea medicală care se aplică la Sulina pentru bastimentele din porturile ruse ale Mărei Negre și ale Mărei de Azov, carantina de la ciatalul Ismail pentru proveniențele din porturile dunărene ruse, carantina de la gura Prutului pentru proveniențele ruse de Prut, și carantina de la Ungheni pentru proveniențele de pe uscat din Rusia, se înlocuesce cu revista sanitară a călătorilor și desinfecțiunea efectelor lor necurate. Pentru proveniențele maritime și fluviale, revista sanitară și desinfecțiunea se aplică și personalului de echipagiu al bastimentelor. Portul Constanța rămâne deschis pentru bastimentele cu patentă netă. Portul Mangalia se redeschide pentru bastimentele cari se presintă cu patentă netă. Se redeschid punctele de intrare din Austro-Ungaria în România cu începere de la rîul Vadului până la Vârciorova inclusiv: * Prețurile grâului s’au urcat cu 3 lei hectolitru. Direcțiunea căilor ferate a dat ordin să se pună imediat vagoane la disposițiunea acelor ce vor face cereri. * Femeia Floarea Gheorghe din strada Piscului, fostă servitore la d. inspector Filipache Protopopescu, venind om la d-sea, la orele 50/60 p. m., a căat în bucătărie încetând subit din viață. * Mercurî 21 Aprilie, turneul Agata Bârsescu va da ultima representație la teatrul Național, în beneficiul d-șdrei Bârsescu jucând Hero și Leander. * pilele acestea a apărut o interesantă broșură, sub titlul: „Amintiri din relieiul pentru independență, cu o privire retrospectivă asupra desvoltărei armatei române de la 1859, de veteranul căpitan Mihail Dumitrescu, cu o prefață de I. Nenițescu“. Broșura se află de vînzare numai la autor, căpitan M. Dumitrescu, str. Virgiliu No. 24. * Aseară a fost la Ateneu serata literară dată in beneficiul d-lui Kiriac elev al conservatorului din Paris. Dl Dr. Ureche ,a întreținut publicul cu spirituale d-sele observațiuni asupra mijlocelor prin cari devin celebrități unii medici. D-l Bariul Ștef. de la Vrancea, „împedecat de împrejurări de a putea prepara o conferință“, recită câteva poezii a D-lui O. Carp (Proca) și găsi în ele destule motive de laudă pentru a prooroci autorului un viitor mai mult decât strălucit. Dl- A. Vlăhuță declamă o frumosă poezie inedită. Toți au fost forte mult aplaudați. * Ne intruninduse, conform statelor, numărul deuă treime din membrii secțiunei Bucuresci a ligei culturale, la adunarea anunțată pentru ei spre alegerea delegaților la congresul general ce se va ține în Mai, întrunirea s’a amânat pe Duminică 24 Aprilie, ora 2 p. m. tot în sala Ateneului. * Piața orașului Călărași a fost mai animată, in săptămâna precedentă. S’au cumpărat : 7000 chile porumb libre 60—61 cu prețul de lei 44—45, porto Călărași. Grâu, 1000 chile, de 57—58 libre, lei 58-62. Orz, 1500 chile, 'de libre 43—46, le* 28—30—33. Merii, 1000 chile, de libre 57, lei 26. Fasole 500 chile lei 41—42. Secară lipsesce. * întrunirea din Iași a liberalilor a reușit pe deplin. Peste 1500 persone au luat parte în sala Pastia. Oratorii au fost primiți cu ovațiuni; entuziasmul era forte mare. Au vorbit D-nii V. Gheorghian, Dim. Sturdza, N. Fleva, Iulian Vrabiescu (ca delegat al Craiovei), A. Stolojan, Gh. Mărzescu și Toma Stelian. S’a votat o mulțumire mitropolitului Moldovei pentru atitudinea sa față cu legea clerului. De asemenea s’a votat și o rezoluție. TELEGRAME Christiania 28 Aprilie.—Regele a însărcinat pe d. Stâng, care a primit, cu misiunea de a forma noul cabinet. Londra 29 Aprilie.— Sir Morley a declarat la camera comunelor că guvernul speră că agitațiunea din Belfast va înceta in scurt timp. S’au făcut in total 45 arestări. Șefii lucrătorilor catolici și anglicanii se silesc a menție pacea. Oratorul crede că lupta pate fi considerată ca isprăvită. Budgetul a fost adoptat la prima citire. Neapole 29 Aprilie.Suveranii italieni și germani și prințul de Neapole s-au dus a fi dimineță la Pompei. Ei au visitat indelung ruinele și au asistat la săpături; mai multe obiecte s’au găsit dinaintea lor. Ei s’au întors după amiazi la Neapole. Triesta 29 Aprilie.—Incrucișătorul „Maria Teresa“ a fost pus pe mare în prezența arhiducilor Carol Ludovic și Ludovic Victor și arhiducesei Maria Teresa, soția arhiducelui Carol Victor, care a fost nașă. Arhiducesa a răspuns la discursul amiralului Sternesk, făcând apologia Măriei Teresa; împăratul a adresat amiralului Sternesk un telegramă. Noma. 29 Aprilie.—Prințul Danilo de Muntenegru a plecat la Brindisi. Catana 29 Aprilie— Se confirmă apariția lavei incandescente fluinda pe patru puncte din craterul central al Etieî. New York 29 Aprilie.—D.Cleveland salutând mulțimea, s’a lovit cu capul de coșul trăsurii și s’a rănit. S’a întors pentru ca să fie pansat. Președintele și-a continuat apoi plimbarea cu capul gol pentru a arăta că rana e i este ușoară. D. Cleveland a plecat la 12 la Chicago. Camera de comerț a dat un prânz de 400 tacâmuri în onoarea ofițerilor marinelor străine. Madrid 29 Aprilie.După o telegramă oficială din Cuba, două bande de insurgenți au incendiat plantațiile de zahăr și au jefuit mai multe case. S’au trimes trupe în contra lor. Jîio de Janeiro 29 Aprilie. — Ministru marinei și-a dat demisiunea. Madrid 30 Aprilie.—100 lucrători au fost arestați la Xeres, ca suspecți. Pe la 30 Aprilie.—împărăteasa Austriei a sosit venind din Korfu. Ea a plecat imediat cu arhiducesa Maria Valeria și cu arhiducele Franț Salvator la Miramar. Neapole 30 Aprilie.—Prințul George al Greciei, care erea în drum spre Brindisi s-a oprit aci ieri. Chicago 30 Aprilie.—D. Cleveland și miniștri au sosit. Amsterdam 30 Aprilie.—întrunirile de lucrători din Amsterdam, din Haga și din provincii s’au produs fără incidente. Ordinea n’a fost tulburată nicăieri. Brindisi 30 Aprilie.—Prințul Danilo de Muntenegru s’a îmbarcat în timpul dimineții pe „Iaroslav“. Sofia 30 Aprilie. Alegerile pentru constituantă s’au efectuat într’uă ordine per-